Sunteți pe pagina 1din 22

Formare formatori locali şi cadre didactice

Curricula ediţia 2019


Informatica

Chișinău, IŞE, 05 -10 august 2019


GRUPUL DE LUCRU

COORDONATORI:

Anatol GREMALSCHI, dr., hab., prof. univ., IPP, expert-coordonator pe aria curriculară
„Matematică și științe”
Prisacaru Angela, grad didactic superior, consultant principal, MECC

FORMATORI NAȚIONALI:

Ciobanu Irina, grad didactic superior, CTICE


Brînza-Golubev Svetlana, grad didactic superior, DGTS, mun. Chișinău
Vasilache Grigore, grad didactic superior, LT ”M. Eliade”, mun. Chișinău
Ziua 1. Sesiunea 1

Structura, funcţiile şi modalităţile de aplicare ale Curriculumului, ediţia 2019


 Repere conceptuale și Documente de politici educaționale actualizate:
Codul Educației (2014), Strategia ,,Educația - 2020”, Cadrul de Referinţă al
Curriculumului Național (2017), Curriculumul național (2018), Curriculumul
de bază (2018) - repere de dezvoltare a curriculumului la disciplină.

Abordări metodologice ale documentelor de politici educaționale reflectate în


concepția Curriculumului, ediţia 2019, la discipline:
- orientarea instruirii centrate pe elev;
- orientarea instruirii spre formarea de competențe la elevi;
- orientarea instruirii spre aplicarea strategiilor interactive de instruire.

3
Documente normative naționale de referinţă

Strategia de
dezvoltare a educaţiei Cadrul de Referință al
Codul Educaţiei
pentru anii 2014- Curriculumului
(2014)
2020 «Educatia Național (2017)
2020»

Curriculum de bază:
sistem de Standardele de
competențe pentru eficienţă a învăţării
învățământul general (2012)
(2018)
Documente normative internaționale de referinţă

 Recomandările Consiliului Europei privind


competențele-cheie pentru învățarea pe
tot parcursul vieții (Bruxelles, 22 mai
2018)
 Competențe pentru secolul XXI
 Cadrul European Comun de Referință
pentru Limbi (2018)
Axe valorice ale dezvoltării/reformei
Curriculumului Național
Deschiderea Deschiderea
spre cadrul spre formarea/
axiologic în autoformarea
era personalității
diminuării/ elevului în era
reactualizării dezvoltării
valorilor durabile a
umane resurselor
umane
Deschiderea Deschiderea
spre cadrul spre cadrul
teleologic inter/-
(finalități axate multicultural
pe în era
psihocentrism și
sociocentrism)
Curriculumul globalizării și
în era internaționali
constituirii în dezvoltare zării
societății şi
cunoașterii 2018 – 2025/2027

Deschiderea Deschiderea
spre învățarea spre învățarea
activă/ creativă/ digitală în era
constructivă în tehnologizării
era educației pe
parcursul Deschiderea
întregii vieți spre formarea
cadrului
antreprenorial
în era crizelor
economice

7
Curriculumul
în dezvoltare
2018 – 2025/2027

Curriculum educațional ca sistem


Curriculum
domeniu şi
Curriculum tipologie
teorie/
concepție, Curriculum
paradigmă structură (sens
îngust/ restrâns)

Curriculum
Curriculum
finalitate/ sistem/
rezultat metastructură

Curriculum
Curriculum produs
proces/
acţiune
Curriculum
conţinut

8
Dezvoltarea curriculumului
• Reconceptualizarea curriculumului:
- schimbarea paradigmei;
- introducerea unor elemente inovative, conceptuale.
• Modernizarea/ reactualizarea curriculumului:
- introducerea noilor elemente structurale (noilor discipline școlare, noilor unități de
conținuturi);
- modificarea sistemului de competențe, conținuturi, activități de învățare;
- stabilirea unor conexiuni mai eficiente dintre arii dimensiuni și componente curriculare.
• Optimizarea curriculumului:
- descongestionarea curriculumului;
- eficientizarea tehnologiilor didactice;
- aplicarea TIC etc.
• Cercetarea curriculară:
- identificarea tematicilor prioritare de cercetare;
- organizarea unor cercetări curriculare continue;
- expertizarea curriculumului în dezvoltare.

9
• Elevul este privit ca subiect activ al
educației.
• Abordare holistică a elevului.
• Realizarea potențialului cognitiv,
afectiv, psihomotor al fiecărui elev în
procesul educațional.
• Responsabilizarea elevilor pentru
învățarea și dezvoltarea proprie.
• Includerea elevilor în activități sociale
și comunitare.
• Dezvoltarea atenției, percepției,
memoriei, gândirii critice.
• Dezvoltarea inițiativei și spiritului civic.

10
• Sistemul de valori socioumane, profesionale,
personale constituie sursa de bază a
finalităților educaționale.
• Structura sistemului de valori:
A)
- valorile general-umane/ fundamentale
(valori-scopuri): adevărul, binele,
dreptatea, frumosul etc.;
- valorile democratice (valori-mijloace):
libertatea, drepturile omului, solidaritatea,
toleranța etc.
B)
- valori morale;
- valori politice;
- valori juridice;
- valori istorice;
- valori estetice;
- valori religioase;
- valori educaționale etc.
C)
- valori naționale: tradiții, obiceiuri, cultura
etc.
11
• Competenţa este un sistem integrat de cunoştinţe,
abilităţi, atitudini şi valori, dobândite, formate şi
dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite
identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în
diverse contexte şi situaţii.
• Competențe pentru învățământul general:
- competențele-cheie/transversale;
- competențele transdisciplinare;
- competențele stru Educația timpurie;
- competențele specifice disciplinelor școlare.
Totodată, în documentul de față se acceptă următoarea
structură a competenței:
A.
- acțiune/ activitate reprezentată printr-un verb;
- tipul de finalitate (cunoaștere și înțelegere,
aplicare-operare, integrare și transfer);
- aspectul condițional al finalității (domeniul,
disciplina, subiectul);
- indicator general privind nivelul de realizare a
acțiunii sau a produsului în contextul dat de
învățare.
B.
- cunoștințe;
- capacități;
- atitudini;
- valori în integritatea lor.
12
Competențe-cheie/transversale pentru
învățarea pe tot parcursul vieții

Codul Educației al Republicii Consiliul Europei, Bruxelles,


Moldova, 22 mai 2018:
2014: • competențe de alfabetizare;
• competențe de comunicare (în • competențe multilingve;
limba română, în limba maternă, • competențe în domeniul științei,
în limbi străine); tehnologiei, ingineriei și
• competențe sociale și civice; matematicii;
• competențe de a învăța să • competențe digitale;
înveți; • competențe personale, sociale și
• competențe digitale; de a învăța să înveți;
• competențe antreprenoriale și • competențe cetățenești;
spirit de inițiativă; • competențe antreprenoriale;
• competențe de exprimare • competențe de sensibilizare și
culturală și de conștientizare a expresie culturală
valorilor culturale;
• competențe personale și
acțional-situaționale;
• competențe în matematică,
științe și tehnologie. 13
• Crearea mediilor de învățare.
• Crearea unui cadru motivațional pentru învățare.
• Diversificarea tehnologiilor didactice și de evaluare
axate pe competențe.
• Învățarea contextuală, prin cooperare, rezolvare de
probleme, studii de caz, investigații etc.
• Învățarea axată pe interdisciplinaritate.

14
Competențe antreprenoriale și spirit de inițiativă
Competențele antreprenoriale se referă la capacitatea de
a acționa în raport cu oportunitățile, ideile, intențiile și de
a le transforma în valori pentru ceilalți.
Ele se axează pe creativitate, gândire critică,
soluționarea problemelor, inițiativă și perseverență,
colaborarea și activitatea în scopul planificării și
gestionării problemelor culturale, sociale sau financiare.
• Competența de a elabora și de a realiza proiecte și
programe personale și de grup (planificarea afacerilor).
• Competența de a analiza diferite contexte și
oportunități pentru promovarea ideilor în practică, în
activitatea personală, social, profesională.
• Competența de a lucra independent și în echipă
pentru a mobiliza resursele (personale, logistice,
informaționale, naturale etc.).
• Competența de a lua decizii financiare cu referire la
cost și valoare.
• Competența de a comunica eficient și de a negocia cu
alte persoane.
• Competența de a diminua (preveni) nesiguranța,
ambiguitatea și riscul în procesul de luare a deciziilor.
• Competența în marketingul afacerilor.

15
Competențele digitale
Competențele digitale implică utilizarea corectă, critică și responsabilă
a tehnologiilor digitale precum și utilizarea acestora pentru învățare și
participarea activă în viața socială. Acestea includ alfabetizarea
informațională și procesarea datelor, comunicarea și colaborarea în
medii digitale, alfabetizarea mediatică, crearea de conținuturi digitale
(inclusiv programarea), securitatea digitală (inclusiv bunăstarea
digitală și competențele legate de securitatea informatică), aspectele
legate de proprietatea intelectuală, soluționarea problemelor și
gândirea critică.
• Înțelegerea modului în care tehnologiile digitale sprijină comunicarea,
creativitatea și inovația și conștientizarea oportunităților, limitărilor,
efectelor, impactului și riscurilor acestora.
• Înțelegerea principiilor generale, mecanismelor și logicii care stau la
baza tehnologiilor digitale evolutive, cunoașterea funcțiilor de bază și
utilizarea diverselor dispozitive digitale, programelor și rețelor în
învățare, în activitățile extracurriculare, în viața cotidiană.
• Abordarea critică a validității, fiabilității și impactului informațiilor și
datelor puse la dispoziție prin mijloace digitale și conștientizarea
principiile juridice și etice referitoare la utilizarea tehnologiilor digitale.
• Utilizarea tehnologiilor digitale pentru a-și susține cetățenia activă și
incluziunea socială, colaborarea cu ceilalți și creativitatea față de
obiectivele personale, sociale sau antreprenoriale.
• Utilizarea, accesarea, filtrarea, evaluarea, crearea, programarea și
partajarea conținuturilor digitale.
• Gestionarea și protejarea informațiilor, conținuturilor, datelor și
identităților digitale.
• Manifestarea unei atitudini reflective și critice, dar curioase, deschise
și de perspectivă față de tehnologiile și conținuturile digitale.
• Abordarea etică, sigură și responsabilă a utilizării instrumentelor cu
acțiune digitală.

16
Competențe de exprimare culturală și de conștientizare a
valorilor culturale
Competențele de exprimare culturală implică înțelegerea și
respectul față de modul în care ideile și înțelesurile sunt
formulate și comunicate în mod creativ în diferite culturi și
printr-o serie de arte și alte forme culturale. Totodată, acestea
implică participarea la înțelegerea, dezvoltarea și exprimarea
ideilor proprii și a sentimentelor de apartenență sau a rolului în
societate în diverse moduri și contexte.
• Competența de comunicare interculturală, respectare și
promovare a diversității culturale, deschiderea pentru
diferențele culturale.
• Competența axiologică: receptarea valorilor, inclusiv a celor
artistice; crearea și promovarea valorilor; manifestarea
gustului estetic etc.
• Competența de manifestare a atitudinilor pozitive față de
tradiții, obiceiuri, experiențe valorice ale poporului.
• Competențe de manifestare a creativității în domeniul artelor.
• Competența de a exprima și interpreta cu empatie idei
figurative și abstracte, experiențe și emoții prin intermediul
diferitor forme artistice.
• Competența de abordare critică și responsabilă a proprietății
intelectuale și culturale, manifestând o atitudine deschisă și
respect față de diversitatea expresiilor culturale.
17
Demersuri innovative ale
curriculumului școlar
Abordarea sistemică a curricula
Reactualizarea conținuturilor pe
pe discipline din perspectiva
discipline din perspectiva
postmodernității și tendințelor
actualității acestora și
actuale de dezvoltare curricula Structurarea curriculumului pe
oportunităților de a contribui la
pe plan național și internațional unități de învățare (module).
formarea lor fundamentală în
(a se vedea Cadrul de referință
domeniul (pentru a continua
al Curriculumului Național,
studiile în domeniul dat).
2017).

Asigurarea coerenței dintre: Reactualizarea metodologiei de


•competențe transversale – predare-învățare-evaluare:
Valorificarea noului sistem de competențe specifice disciplinei – •crearea mediilor de învățare;
competențe-cheie pentru unități de competențe; •crearea unui cadru motivațional
învățarea pe parcursul întregii •competențe transversale – pentru învățare;
vieți (Bruxelles, 22 mai 2018). disciplinele școlare; •diversificarea tehnologiilor
•abordarea intradisciplinară și didactice și de evaluare inclusiv
interdisciplinară. axate pe competențe și pe
descriptori de performanță.

Atribuirea disciplinelor școlare,


prin demersuri curriculare, a
Valorificarea unei noi viziuni
noilor oportunități și valențe în
asupra conceptului de
formarea personalității elevului:
competență: structură, Introducerea de trei termeni noi:
orientarea spre formare a
competențelor transversale prin
gradualitatea, etapele de ”unități de competențe/
formarea competențelor
formare etc. preachiziții”, ”produse de
specifice disciplinelor școlare. învățare”, ”finalități la finele
anului de învățământ”.
18
Fundamente
psihologice, pedagogice și metodologice
ale dezvoltării Curriculumului școlar
Fundamente pedagogice

• Prioritizarea finalităților educaționale


• Centrarea pe elev ca subiect al educaţiei
• Adaptarea la profilul absolventului sec. XXI
• Crearea mediilor de învățare corespunzătoare ca spaţii în care cei
instruiţi realizează activităţi de învăţare şi sprijin reciproc, folosind o
varietate de instrumente şi resurse de informare în contextul
eforturilor de realizare a finalităţilor de învăţare (mediu real:
didactic, managerial, cultural, comunitar; mediu virtual: aplicaţii,
sistem software, instrumente google mail/sites/docs … )
• Învățarea pe parcursul întregii vieţi
• Axarea pe experiențele elevilor
Fundamente
psihologice/axiologice

• Abordarea psihocentristă
• Realizarea potențialului cognitiv,
afectiv, psihomotor al fiecărui elev în
procesul educațional
• Abordarea sociocentristă
• Abordarea constructivistă
• Abordarea inclusivă
Fundamente metodologice
• integralizarea predării-învățării-evaluării
• axarea pe sistemul de competenţe
• învățarea activă și interactivă
• abordarea inter/pluri/transdisciplinară
• abordarea acțională în bază de teme generice, contexte
tematice, sarcini comunicative, produse finale care vor contribui
la formarea personalității elevilor cu spirit de inițiativă, capabili
de autodezvoltare și care vor demonstra independență de
opinie și acțiune, responsabilitate, deschidere pentru dialogul
intercultural în contextul valorilor naționale și internaționale.
• axarea pe unități de conținuturi/ module ca mijloace de atingere
a finalităților respecitve