necesită inundarea unor suprafeţe foarte mari de pământ, cu influenţe negative mari asupra mediului social şi a celui înconjurător, minihidrocentralele (cu o capacitate mai mică de 10 MW) şi microhidrocentralele (cu o capacitate mai mică de 10 KW) sunt relativ uşor de integrat în cadrul ecosistemelor locale. • Marea majoritate a minihidrocentralelor sunt proiectate pe cursul râurilor, aceasta însemnând faptul că turbina generează energie atâta timp cât râul furnizează cantitatea de apă necesară. • În momentul în care cursul de apă seacă şi debitul de apă scade sub nivelul unor valori bine determinate, generarea de energie electrică încetează. Acest lucru înseamnă că există posibilitatea ca furnizarea cu energie electrică a micilor proiecte independente să nu fie continuă, mai putin daca sunt proiectate în aşa fel încât să existe tot timpul cantitatea de apă necesară. • Această problemă poate fi depăşită în două moduri: 1. Folosirea unor lacuri deja existente sau a unor lacuri de acumulare. 2. Interconectarea centralei la reţeaua de energie electrică a furnizorului local. Această variantă are avantajul controlului automat şi al administrării frecvenţei furnizării cu energie electrică dar are dezavantajul că energia electrică provenită din sursa regenerabilă trebuie vândută furnizorului local la un preţ denumit rată de „răscumpărare” - preţ care în general este prea mic. • 5.3.2. Estimarea capacităţii microhidrocentralei În mod obişnuit debitul pentru care se proiectează microhidrocentrala este egal cu diferenţa dintre debitul anual mediu şi debitul cursului rezidual. Odată definite debitul pentru care se proiectează microhidrocentrala (Qmediu - Qrez), şi căderea de apă netă estimată, se vor identifica tipurile de turbine ce pot fi folosite. • Fiecare turbină are un debit minim de funcţionare, sub care fie nu poate funcţiona, fie are o eficienţă foarte mică. Eficienţa turbinei este în funcţie de debitul de operare. • Energia medie anuală brută [kWh], este reprezentată de funcţia : • E = fn (Qmediu , Hn , ηturbina , ηgenerator , ηreductor , ηtransformator,γ, h) • unde: • Qmediu – debitul mediu anual [m3/s], • Hn – căderea specifică netă [m] , • ηturbina – randamentul turbinei, • ηgenerator – randamentul generatorului, • ηreductor – randamentul reductorului, • ηtransformator – randamentul transformatorului, • γ – greutatea specifică a apei (9,81 kNm-3), • h – numărul de ore în care apare debitul specific [ore]. • Capacitatea turbinei P[kW] va fi dată de produsul dintre debitul de proiectare [m3/s], căderea netă [m], randamentul turbinei [%] şi greutatea specifică a apei [kNm3].
P = Qproiectare·Hn·ηturbina· γ = Qproiectare·Hn·ηturbina·ρ·g