*

Surse de alimentare cu apă

a localităților

Filiera tehnologică
Domeniul: Resurse naturale și protecția mediului
Calificarea: Tehnician ecolog și protecția calității mediului

Îndrumător, Candidat,
prof. Dascălu Elena Elev Cherecheș Adelina
Gabriela
 * Cuprins
Cap I. Generalități
Cap II. Cantitățile de apă necesare în alimentări cu apă
2.1 Nevoile de apă din centrele populate și din ramurile industriale
2.2 Nevoile de apă pentru combaterea incendiilor
2.3 Variația necesarului de apă
Cap III. Sursele de apă
3.1 Sursele de apă din natură
3.2 Studiul Surselor de apă
3.3 Stabilirea calității surselor de apă
3.3.1 Recoltarea probelor
3.3.2 Indicatori și metode de analiză
Cap IV. Scheme de alimentare cu apă
4.1 Schema generală a alimentărilor cu apă
4.2 Captarea apei
4.2.1 Captarea apei din surse subterane
4.2.2 Captarea apei din surse de suprafață
4.2.3 Captarea apei din râuri cu adâncime mare
4.2.4 Captarea apei din râuri cu adâncime mică
4.2.5 Captarea apei din lacuri
4.2.6 Captarea apei meteorice
4.3 Tratarea apei
4.4 Transportul apei
4.4.1 Aducțiune
4.4.2 Înmagazinarea
4.4.3 Distribuția Apei
4.4.4 Pomparea Apei
Bibliografie
 * Cap I. Generalități

Apa reprezintă unul din elementele naturale indispensabile existenţei lumii vii. Ea are un
rol fundamental în desfăşurarea proceselor naturale (fizico-chimice, biologice, climatice, în
modelarea reliefului) şi a activităţilor social-economice, constituind un mijloc important de
comunicaţie şi de apărare.În asezările sătești, oamenii găsesc cu ușurință apă bună de băut
în stratele subterane de mică adâncime, deoarece cantitățile de apă necesare sunt reduse, iar
locuințele sunt distanțate unele de altele.Alimentația cu apă a centrelor populate trebuie să
satisfacă nevoile gospodărești publice, industriale și de stingere a incendiilor.Prin folosirea
în scopuri gospodăresti sau industriale se modifică unele caracteristici calitative ale apei,
aceasta transformându-se în apă uzată, care trebuie să fie evacuată în mediul natural.
 * Cap II. Cantitățile de apă necesare în alimentări cu apă
2.1 Nevoile de apă din centrele populate și din ramurile industriale

Alimentarea cu apă a centrelor populate și a industriilor trebuie să fie construită astfel încât să poată
acoperi necesarul de apă al acestora, care să satisfacă toate nevoile de apă.
Nevoile de apă ale centrelor populate
a. nevoi gospodărești ale populației
b. nevoi publice
c. nevoi ale unităților de industrie locală
d. nevoi de combatere a incendiilor
e. nevoi tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu apă

Nevoile de apă ale industriilor

a. nevoi de producție cu caracter tehnologic,
b. nevoi igienico-sanitare ale lucratorilor,
c. nevoi social-gospodărești ale întreprinderii,
d. nevoi de combatere a incendiilor
e. nevoi tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu apă
 * 2.2 Nevoile de apă pentru combaterea incendiilor

• Apa se folosește pentru stingerea incendiilor sub formă de jet, sub forma de ploaie, perdea
de apă sau sub forma de picături fine(pulverizată).
• Cantitățile de apă pentru stingerea incendiilor se calculează conform STAS 1478-77.
• Pentru combaterea incendiilor, clădirile și construcțiile sunt împărțite în cinci grupe după
rezistența lor la foc(I-V), iar industriile în cinci categorii(A-E), după pericolul de incendiu
al procesului tehnologic.
• Rezervoarele înmagazinează apă pentru compensarea zilnică a debitelor orare de
alimentare cu consumurile orare de pe vatră, pentru stingerea incendiilor, pentru
alimentarea reţelei de distribuţie în cazul avarierii sursei sau aducţiune, sau pentru
consumul de apă necesar nevoilor tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă.
 * 2.3 Variația necesarului de apă

În centrele populate necesarul de apă este variabil în cursul unei zile, oglindind activitatea
omenească.
Necesarul de apă crește prin industrializarea din ce în ce mai pronunțată a orașului, prin
ridicarea standardului de viata al oamenilor, precum și prin creșterea numărului locuitorilor
orașului.
Dintre toate variațiile de debit enumerate mai înainte, cele mai caracteristice sunt:
•variația debitului orar în decursul zilei
•variația debitului zilnic în decursul unui an.

În orașe coeficientul de neuniformitate orară variază după mărimea, gradul de dotare cu

instalații interioare și gradul de industrializare al centrului populat. Astfel, cu cât centrul
populat dispune de o industrie cu un necesar mai mare de apă potabilă, cu atât coeficientul de
neuniformitate este mai mic, deoarece debitul de apă utilizat în industrie este mult mai
uniform decât celelalte debite de apă.
 * Cap III. Sursele de apă
3.1 Sursele de apă din natură

În atmosferă, apă se gaseste în stare de vapori și este accesibilă numai în stare lichidă, când
cade pe pământ sub formă de precipitații.
Tipuri de surse
•Ape de suprafață (râuri , fluvii, lacuri, mări, oceane )
•Ape subterane ( straturi acvifere și izvoare )
•Ape meteorice
 * 3.2 Studiul surselor de apă

Pentru efectuarea proiectării și executării captărilor, studiul surselor de apă de suprafață trebuie
să stabilească următoarele date :
•Condițiile fizico-geografice ale bazinului hidrografic în amonte și în zona amplasamentului
captării;
•debitele și nivelurile minime și maxime de vară și de iarnă;
•regimul aluviunilor, dinamica albiei, fenomenele de eroziune și depunere etc;
•calitatea apei la diferite niveluri ale sale (mici, mijlocii sau mari).
Studiul surselor de apă subterană trebuie sș stabilească urmatoarele date:
•debitul de apa subterană
•calitatea apei
•măsurile pentru evitarea antrenării nisipului fin din strat și a colmatării construcțiilor de
captare sau a coroziunii acestora.
Sursele de apă sunt supuse unei duble protecții , calitativă și cantitativă, evitându-se
contaminarea sau reducerea debitului acesteia.
 * 3.3 Stabilirea calitatii surselor de apă
3.3.1 Recoltarea probelor

Recoltarea probelor de apă este o etapă importantă în analiza apei, probele trebuie să fie
reprezentative şi să nu permită modificări în compoziţia şi calitatea apei, datorită unor tehnici
defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului.

Apa se recoltează în flacoane de sticlă, incolore, bine spălate şi uscate. Modul de recoltare
depinde de sursa de apă. În rezervoare şi cisterne, sticla se va introduce direct în apă, la
distantă suficientă de fund şi de suprafaţă. Dacă rezervoarele sunt adânci, sticlele sunt montate
pe o armătură metalică grea, care permite scufundarea, numită sondă (batometru).
 * 3.3.2 Indicatori și metode de analiză

Identificarea calitativă și mai ales determinările cantitative ale acestor indicatori se fac prin
analize specifice, standardizate pentru toate laboratoarele.
Stabilirea categoriei de calitate în care se încadreaza o probă de apă brută se face pe baza
analizelor de laborator, efecutate conform STAS-urilor, întocmindu-se ”fișa de analiză
generală fizico-chimică”
După completarea fișei de analiză pentru proba de apă respectivă, valoarea fiecarui indicator
este confruntată cu valoarea înscrisă în STAS 4706-88.
 * Cap IV. Scheme de alimentare cu apă
4.1 Schema generală a alimentărilor cu apă

Schema tehnologică a alimentării cu apă a unui oraș dintr-o sursă de suprafață

 * 4.2 Captarea apei
4.2.1 Captarea apei din surse subterane

Captarea apei este o lucrare hidrotehnică prin care

apa este preluată din surse naturale de apă, pentru
alimentarea cu apă. Deoarece între stratele de apă
subterană și formațiile geologice în care sunt
cantonate există o strânsă legătură, pentru a se putea
capta apa, trebuie folosite tipuri de construcții în
funcție de condițiile locale astfel încât se execută
captări cu drenuri, captări cu puțuri, captări din
izvoare și captări mixte.

Surse de apă subterană

Sunt constituite din pânze sau cursuri de apă subterană, alimentate din apele provenite din precipitații, din
apele de supafață, din apele de condensare provenite de la mari adâncimi sau din ape infiltrate artificial.
 * 4.2.2 Captarea apei din surse de suprafață

Surse de apă de suprafață

Sunt în general mult mai abundente, fiind formate din apele curgătoare și din lacurile naturale
și artificiale. În cazuri extreme, pentru consumatori cu necesar de apă redus, se poate recurge,
direct, la apele meteorice.
Apa mărilor și oceanelor, este tot mai frecvent folosită ca sursă de apă, dar necesită costuri
mari pentru tratare, în procesul de desalinizare.
Captările de mal trebuie dotate cu dispozitive de curățare a depunerilor din interior
(hidroelevatoare sau pompe de nămol). Platforma circulabilă a captării de apă trebuie
realizată la nivelurile maxime cu o asigurare de 1 %, având o gardă de cel puțin 0,70 m.
Conductele de aspirație care pleacă spre stația de pompare trebuie să fie duble.

* 4.2.3 Captarea apei din rauri cu adancime mare

Tipuri de captare cu baraj, cu dispozitive de spălare.

Captarea apei din râuri se face
pentru diferite scopuri: irigații,
alimentare cu apă, hidroenergetică,
navigație, piscicultură etc., numai
pentru o folosință sau cu folosință
multiplă. Regimul captării poate fi
intermitent în decursul anului și cu
variații mari de debit în timp sau
poate fi continuu și cu variații mici
de debit în timp. Priza de apă cu pinteni pe un râu fără baraj.

* 4.2.4 Captarea apei din râuri cu adâncime mică

Tipuri de captare de mal pe un râu fără baraj.

În țara noastra există foarte puține lacuri naturale capabile să servească drept sursă de
alimentare cu apă.
Fixarea amplasamentului prizei de apă în lac este principala problemă a captării apei
din lacuri.Deoarece calitatea apei dîntr-un anumit punct variază în timp, este necesar
a se amenaja priza de apă în așa fel, încât să se*poata
4.2.5lua
Captarea
apă de apei din lacuri
la diferite adâncimi.
Apa meteorică este foarte scumpă și nu îndeplineste condițiile de calitate pentru apa
potabila, de aceea nu se recomandă să se foloseasca pentru alimentări cu apă.
Captarea apei din precipitaţii în sisteme moderne de captare, stocare şi utilizare
conduce la o scădere importantă a consumului de apă din reţea. Apa de ploaie fi
folosită la clătirea toaletei, în maşina de spălat* sau la udarea
4.2.6 grădinii.
Captarea apei meteorice
 * 4.3 Tratarea apei

Staţiile de tratare a apei au structuri

destul de diferite în funcţie de dimensiuni,
complexitate, tehnologii folosite etc. De
asemenea există şi ministaţii de tratare sau
chiar dispozitive individuale. Totuşi,
etapele de tratare sunt de cele mai multe
ori aceleaşi şi principiile la fel.

Apa se prizează de regulă din lacuri de acumulare, mai rar din râuri, din zonă de protecţie
sanitară. Faptul că priza de apă nu e la suprafaţă şi că există grătare face ca de regulă la staţia
de tratare să nu ajungă corpuri plutitoare sau solide mari.
Sitarea este prima etapă a preparării apei. În staţia de site, prin trecerea apei succesiv prin site
cu ochiuri mari apoi mici şi ulterior prin microsite, se îndepărtează corpurile plutitoare, peşti,
plancton şi alte suspensii grosiere.
Sedimentarea se produce în decantoare, care pot fi liniare sau circulare. Aici apa staţionează
un anumit timp, în care suspensiile se depun gravitaţional pe fundul decantorului, de unde sunt
îndepărtate periodic.
Filtrarea este următoarea etapă, care se derulează în staţia de filtre. Filtrele sunt de fapt bazine
cu nisip pe care apa parcurge de sus în jos, gravitaţional, ieşind limpede. La "filtrul rapid"
procesul de filtrare este mecanic,dar la "filtrul lent" este de fapt un proces mecanico-biologic
deoarece în principal la suprafaţa filtrului se formează un strat colonizat cu alge, bacterii şi
protozoare, care contribuie activ la reţinerea impurităţilor prin mecanisme chimice, enzimatice
şi bacterivore.
Adsorbţia este o metodă folosită la unele staţii şi se face pe oxid de aluminiu, pe răşini
adsorbante sau pe cărbune activ. Ideal contra corodării este să se depună un fin strat de
carbonat de calciu sau magneziu pe interior, dar asta depinde practic mult de pH,oxigen,
bicarbonat etc.
Aducțiunea reprezintă totalitatea construcțiilor și instalațiilor cu ajutorul cărora apa este transportată,
în condițiile cerute de la captare la rezervoarele de înmagazinare.

Aducțiunile pot fi:

Aducțiune gravitațională sub presiune

* 4.4 Transportul apei

4.4.1 Aducțiune
Aductiune gravitationala cu nivel liber

Aductiune sub presiune functionand prin pompare

 * 4.4.2 Înmagazinarea

Construcțiile care servesc pentru înmagazinarea apei se numesc rezervoare. Acestea sunt caracterizate
prin: capacitate utilă, formă și cota de nivel a fundului.

Tipuri de rezervoare:
Se realizează prin rețeaua de distribuție care cuprinde toate conductele, armăturile,
instalațiile și construcțiile asigurării transportului și distribuției apei de la rezervoare la
consumatori.

* 4.4.3 Distribuția apei

 * 4.4.4 Pomparea apei

Staţiile de pompare au în componenţa lor mai multe electropompe.Pompele sunt alese în aşa
fel încât debitul maxim solicitat să fie furnizat de o parte din ele, celelalte fiind păstrate ca
rezerve calde. Rezervele sunt prevăzute pentru ca sistemul să poată fi operaţional şi în situaţia
apariţiei unor avarii sau pe durata lucrărilor curente de reparaţie şi întreţinere.
* 1.Petre Trofin Alimentări cu apă, Ed. Didactică și
pedagogică, București 1983
* 2. www.wikipedia.com
* 3. www.creeaza.com/
* 4. www.probiting.ro