Economia RSSM (1940-1991)

Deportările , seceta și foametea (1946-1947)

 Formarea RSSM Moldovenești

• De îndată ce au ocupat Basarabia și Bucovina de Nord, conducerea sovietică a ordonat reorganizarea

teritoriilor respective. La 2 iulie 1940 a fost luată hotărârea de formare pe teritoriile anexate a comitetelor de
partid în fiecare județ. Stalin a încredințat rezolvarea tuturor problemelor de stat liderilor de partid din
R.S.S.Ucraineană. În rezultat, populatia locală, practic a fost înlăturată de la conducere.
• La 10 iulie 1940, conducerea sovietică a propus crearea RSSM.
• La 2 august 1940, sesiunea a șaptea a Sovietului Suprem al URSS a adoptat hotărârea cu privire la formarea
RSS Moldovenești. În componența ei intrau 6 județe din Basarabia (Bălți, Tighina, Chișinău, Cahul, Orhei și
Soroca). Din RASSM intrau raioanele: Tiraspol, Slobozia, Râbnița, Dubăsari, Camenca și Grigoriopol.
• Ministerul de Interne și organele Securității de Stat au început represiuni împotriva oponenților și a celor
nemultumiți.
• Pe parcursul unui an (28.06.1940- 22.06.1941), peste 100000 de tineri basarabeni au fost trimiși la muncă
forțată pe șantierele din adâncul URSS. La 14 iunie 1941 au fost deportați în Siberia aproximativ 22 648 de
persoane.
 Seceta şi foametea din 1946-1947

• Războiul a adus pagube enorme gospodăriilor ţărăneşti. Lipsa de unelte agricole, de forţă de
tracţiune (rechiziţionată cînd de o armată, cînd de alta), de seminţe, de braţe de muncă au
făcut ca volumul producţiei agricole în anii 1944-1945 să fie foarte mic. În anul 1946 au fost
foarte puţine precipitaţii atmosferice.
• Seceta – una din cele mai straşnice – a spulberat ultima speranţă de a mai recolta ceva.
Impozitele în natură trebuiau să fie achitate de ţăranii rămaşi unul la unul cu pămîntul
împietrit. În urma subnutriţiei îndelungate, a epidemiilor de tifos, de malarie mortalitatea a
luat proporţii dezastruoase.
 Deportările

• Cauzele erau nu numai de ordin natural, ci şi rezultat al

acţiunilor statului sovietic, pe lîngă repercusiunile
negative ale războiului şi ale condiţiilor climaterice
nefavorabile; o cauză importantă au fost şi planurile
exagerate de predare a produselor agricole la stat. Cu
• Plus la aceste nenorociri, în
preţul jefuirii ţărănimii a fost îndeplinit planul de predare anii 1949-1950 asupra
a cerealelor la stat în 1944 şi 1945. Dar în 1946 acest
plan s-a dublat. Conducerea de partid şi de stat şi-a
populaţiei s-a abătut şi altă
demonstrat nedorinţa şi incapacitatea de a soluţiona urgie: deportările masive în
problemele apărute. Nu a avut curaj politic să informeze
organele de stat unionale privind gravitatea situaţiei şi
raioanele îndepărtate ale
să preîntîmpine declanşarea dezastrului. În anii 1946- U.R.S.S. Cei mai buni
1947 a avut loc o foamete groaznică care a răpit circa
200 mii de vieţi omeneşti.
gospodari şi mai înstăriţi
ţărani, circa 35 mii de
oameni, au fost ridicaţi și
trimiși în Siberia şi în
Kazahstan.
 Concluzie

28 iunie 1940 a insemnat inceputul unui lung calvar pentru

populatia Basarabiei, condamnata sa suporte toate ororile
regimului totalitar comunist la care a fost supusa populatia
RASSM in perioada interbelica. Chiar daca nu se recurgea atat de
frecvent, ca in perioada marii epurari, la serviciile odioaselor troici
speciale, regimul totalitar comunist pentru a-si atinge obiectivele
diabolice, a recurs la alte metode, la fel de antiumane, cu efecte la
fel de tragice.