ETNIA

ROMĂ
 Romii
Romii din România (romi, uneori scris și rromi, cunoscuți
popular și ca țigani, roma - în limba romani) constituie unul
dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari
din România. Conform recensământului din 2011,ei numărau
621.573 de persoane (adică 3% din totalul populației), fiind
al doilea grup etnic minoritar din România ca mărime, după
cel maghiar. Din acești 621.573 de oameni, 62% locuiesc în
mediul rural (390.903). Există opinii că cifra estimată nu
corespunde realității, fiindcă mulți din ei ar refuza să-și
declare etnia. În Maramureș, Bucovina, Banat, Dobrogea și
Moldova concentrația romilor este sub media țării.
 Dezavantajele romilor
Romii sunt una dintre cele mai
dezavantajate minorităţi etnice din
România. Majoritatea familiilor de
romi trăiesc în sărăcie, fără
serviciile de bază de care au nevoie,
inclusiv acces la asistenţă medicală
și educaţie. Copiii romi sunt
discriminați în aceeaşi măsură ca și
adulţii, fiindu-le refuzat dreptul la
un mediu sigur, sănătos și la
educaţie în copilărie.
Aceşti copii se pot confrunta cu
probleme încă de la începutul vieţii.
Ei au mai puţine şanse să fie
înregistraţi la naştere. Mulţi nu au
certificat de naştere, care le oferă
dreptul la o gamă întreagă de
servicii, inclusiv programe de
educaţie timpurie.
 Educația Copiilor Romi
Există o serie de cauze sociale, economice,
culturale şi sistematice care au urmări
precum evitarea înscrierii, participării sau
abandonul şcolar printre copiii rromi. Alte
cauze legate de copil includ: o stare de
sănătate precară, întârzieri ale dezvoltării
psiho-intelectuale, o motivaţie scăzută de a
învăţa a copiilor rromi, diferenţe sexuale
(conform cărora fetele se pot căsători
devreme, rolul lor social este acela de a creşte
copiii şi de a avea grijă de familie), o imagine
proastă de sine şi rezultate slabe la şcoală.
Din relatările profesorilor aflăm că două
treimi dintre copiii rromi care au abandonat
educaţia prezintă o lipsă de interes la şcoală,
peste 20% au atitudini de respingere şi doar
10% au o atitudine pozitivă.
Mediul în care locuiește comunitatea
romă
 Traditii
Nunta la ţigani este mult mai colorată, veselă decât la români. Femeile poartă toalete
foarte colorate şi sclipitoare, pe care le accesorizează cu multe bijuterii din aur.
Muzica la nunţile tradiţionale ţigăneşti este cea lăutărească. Se întâmplă de multe ori
ca familia să nu fie de acord cu relaţia tinerilor, iar băiatul fură mireasa, se ascund
undeva câteva zile după care anunţă familia unde sunt. De cele mai multe ori
tinerii sunt primiţi înapoi în sânul familiei. Dar se întâmplă şi cazuri în care părinţii
tinerilor nu se pot înţelege şi familia fetei recuperează fata. În cazul în care
băiatul nu s-a atins de fată şi medicul constată că e virgină, familiile de obicei
aranjează între ei incidentul, dar dacă s-a atins de fată şi ajung la divergenţe mai
mari, cazul este adus în faţa unei comisii formată din liderii romilor, care se
numeşte Crisromani (Judecătorească ţigănească). Aceasta se adună să rezolve
problema pe cale amiabilă pentru a nu se ajunge la conflict. Dacă nu se ajunge la
o înţelegere între părinţii, ei pot cere să li se plătească ruşinea, care poate ajunge
la 15-20.000 euro. Există cazuri în care fata plăteşte ruşinea la băiat, în cazul în
care părinţii fetei iau fata în orice stare ar fi aceasta.
• Ţiganii din Bistriţa
• În judeţul Bistriţa-Năsăud sunt la ora actuală 13.000 de ţigani, din care în oraşul Bistriţa
trăiesc aproximativ 4.000. În judeţul nostru sunt romi vătraşi sau ursari, care având contact
direct cu populaţia majoritară, neromă, au pierdut foarte multe obiceiuri, tradiţii, elemente
de cultură şi educaţie proprii etniei rome, asimilând o serie de elemente de civilizaţie, tradiţii
culturale, obiceiuri caracteristice populaţiei nerome lângă care şi-au dus existenţa
(aculturaţie). Cu toate acestea, o serie de elemente proprii culturii, tradiţiilor şi civilizaţiei
romilor ursari au rămas neschimbate de-a lungul secolelor. Romii ursari reprezintă un număr
însemnat din categoria romilor sedentari, sedentarizarea lor realizându-se cu multe secole în
urmă.
• Romii vătraşi
• Majoritatea acestora şi-au desfăşurat activitatea în vetrele localităţilor, pe lângă
curţile boiereşti sau pe lângă mănăstiri sau la curţile domneşti. De aceea li se mai
spune, în unele zone ale ţării, romi vătraşi. Mai existau şi alte grupări de romi
vătraşi, dar la unii gradul de asimilare fiind foarte avansat, au uitat chiar şi să
vorbească limba romani, aceştia fiind aşa zişii „kaśtalé”. Între ursari şi „kaśtalé”
există diferenţe relativ mari referitoare la păstrarea tradiţiilor, culturii şi istoriei
civilizaţiei rome. De altfel, şi între ursari şi alte categorii de romi, cum ar fi de
exemplu căldărarii, există deosebiri destul de evidente în ceea ce priveşte
conservarea tradiţiilor, obiceiurilor, folclorului etc. (la căldărari aceste valenţe s-au
păstrat relativ mai bine deoarece ei au trăit până în anii şaptezeci-optzeci în sistem
nesedentarizat şi „închis în cadrul castei”).
 Fiecare om,rrom, roman sau spanial, poate
fi renumit
• Bănel Nicoliță s-a născut într-o
familie foarte săracă de
etnie romă din Făurei, Județul
Brăila. A jucat de la 14 ani la clubul
din localitate, Unirea Făurei, iar de
la 16 ani la Dacia Unirea Brăila, în
divizia C
• Bănel Nicoliță a jucat
pentru Steaua București în
grupele UEFA Champions League,
de trei ori consecutiv[6],
contabilizând 15 meciuri în această
competiție.
Artistul și-a început cariera la vârsta de 8 ani ca Mădălin Voicu a studiat vioara
dansator.[7] De la vârsta de 15 ani, hip-hopul a devenit una la Conservatorul de Muzică
dintre marile pasiuni ale lui Connect-R.[7] A intrat prima București, apoi dirijatul. A
oară într-un studio în 1997, cu ocazia înregistrării primei concertat împreună cu tatăl
sale piese, „Observ”.[7] său, și cu alții, în țară și în
În 1999 a lansat o nouă piesă numită „Operație pe suflet străinătate.
deschis”, care a ajuns pe locul 2 în top 50 la Radio Fiul său Mădălin Voicu Jr. este
Contact.[2] pianist. De asemenea fiica,
În 2000, Connect-R a colaborat strâns cu Ioana, este violonistă, iar
fondatorii Veritasaga; Jivago, Preaetor și Dribbler;[1] dar a celălalt băiat, Tudor, activează
ales calea muzicii comerciale în detrimentul hip-hop-ului și el în sfera muzicii, însă cea
underground. modernă, fiind dj de muzică
house.
 COMBATEREA MARGINALIZĂRII
• În Europa locuiesc grupuri de persoane care se confruntă în mod regulat cu
discriminări și prejudecăți grave. Printre acestea se pot număra comunitățile de
imigranți concentrate în zonele suburbane, persoanele care aleg un alt stil de
viață, cum ar fi nomazii, și romii. Oferind oportunități de educație și formare,
proiectele FSE contribuie totodată la eliminarea multiplelor bariere cu care se
confruntă aceste grupuri în încercarea lor de a obține un loc de muncă și de a
face parte din societatea europeană cotidiană.
• Romii reprezintă una dintre cele mai numeroase minorități etnice din UE. Se estimează că
există 6 milioane de romi care locuiesc în diferite state membre, adesea în condiții grele
de viață. Aceștia se confruntă cu numeroase forme diferite de marginalizare.
Analfabetismul atinge cote ridicate, iar nivelul de studii este extrem de scăzut; uneori,
cauza este absența școlilor locale sau neacceptarea copiilor romi în școli. În plus, se
înregistrează cote de abandon școlar foarte ridicate în rândul tinerilor romi, dintr-o
varietate complexă de motive. Dacă luăm în calcul insuficiența sau chiar absența
competențelor și a calificărilor, la care se adaugă prejudecățile încetățenite, nu este de
mirare că romilor le este foarte dificil să obțină un loc de muncă și să se bucure de
avantajele sociale și financiare care decurg din angajare.
• Cadrele didactice din școlile unde există copii romi sunt învățate să facă față problemelor
particulare cu care se pot confrunta – uneori cu ajutorul unor mediatori și asistenți recrutați
din rândul comunităților locale.
• Exemplele unor romi de succes sunt promovate în rândul tinerilor romi prin campanii menite
să le sporească motivația de a reuși. Familiile și comunitățile întregi sunt implicate în efortul
de îmbunătățire a rezultatelor școlare.
• Universitățile și instituțiile de formare ajută tinerii romi să dobândească abilități medicale și
de protecție socială, pe care aceștia le pot folosi în comunitățile lor pentru a contribui la
creșterea standardelor de viață.
• Un alt aspect vizat este dezvoltarea rolului femeilor rome în comunitățile lor. Proiectele FSE
le susțin să își înființeze propriile întreprinderi de artizanat – oferindu-le formarea
profesională și sprijinul financiar de care au nevoie. Alteori, ele dobândesc competențe
recunoscute în domeniul sănătății, pentru a putea obține locuri de muncă în acest sector.
• În întreaga Europă, persoanele rome aflate în căutarea unui loc de muncă participă la
oportunități de educație și formare care le pot spori perspectivele profesionale și le pot ajuta
să obțină un loc de muncă sau să demareze o activitate independentă. De asemenea,
activitățile FSE combat angajarea romilor pe „piața gri”, unde asigurările sociale și de
sănătate sunt adesea absente.