Tumorile masivului facial

Catedra de Radiologie și Imagistică Medicală

 Tumorile benigne
 Odontogene
 Neodontogene
 Pseudotumori
 Tumorile benigne
 Odontogene  Neodontogene
 Ameloblastom  Osteom
 Odontom  Fibrom osifiant
 Cementom  Displazia fibroasa
 Dentinom  Exostozele
 Fibrom desmoid
 Condrom benign
 Fibrom condro-
mixoid
 Pseudotumori
 Granulomul central
 Mixomul
 Neurinomul
 angiomul
 Tumorile maligne
 Tumori primare
 Tumori secundare
 Tumorile maligne
 Odontogene  Neodontogene
 Carcinomul  Epiteliom
odontogen  Sarcom
 Sarcoamele  Melanom malign
ameloblastice  Neurom malign etc.

 Secundare
(metastaze)
 Ameloblastoamele(benigme)
 Este o afecţiune a adultului
tânăr
 Are o evoluţie progresivă
 Formată din elemente
epiteliale ameloblaste
 Localizarea cea mai frecventă
– mandibula, poate refula
canalul dentar inferior,
deformează corticalele.
Împinge, dezorganizează dinţii
şi produce rizaliză.
 Poate fi chistică (uni- sau
multiloculară) sau compactă.
 Recidivează şi poate să
malignizeze.
 Forma multiloculară
Ameloblastoamele

 Lacune rotunde, inegale

ca dimensiuni, bine
individualizate
 Are aspect de “bule de
săpun”
 Din regiunea gonionului,
leziunea se întinde şi pe Afectare bilaterală, fractură
ramul ascendent al patologică
mandibulei, dar respectă
condilul mandibular.
 Forma uniloculară
Ameloblastoamele

 Nu este caracteristică
 Diagnosticul
diferenţiat: chistul
radiculo-dentar sau
chistul corono-dentar
 Deformează tăblia
internă din
vecinătate, ceea ce
nu se întâmplă în
cazul unui chist.
Ameloblastom
Ameloblastom
 Odontoma(benigme)
 Dependentă de foliculul
unui dinte (care lipseşte
de pe arcadă) sau de
foliculi supranumerari,
când unul sau mai mulţi
dinţi sunt reţinuţi sau
incluşi.
 Frecvent la copii
 Rar la adulţi – tumefacţie
dură care face corp
comun cu osul şi care are
o evoluţie lentă.
 Formată din ţesuturi
dentare
 Aspectele radiologice
 Odontom compus
 Odontom complex
 Odontom mixt
 Odontom compus
 o masă opacă formată din dinţi în miniatiură,
mai mult sau mai puţin dismorfici, frecvent
observată în regiunea incisivilor.
 Odontom complex
 Odontom complex –
mai puţin frecvent,
reprezentat de o
formaţiune opacă
grosieră, neregulată, cu
contur neuniform,
situată deseori în
regiunea dinţilor
frontali.
 Odontom mixt
 reprezentat de
asocierea celor două
aspecte radiografice
anterioare
Odontom
Odontom
 Cementomul (displazie cementară
periapicală)
 Descoperit
întâmplător la nivelul
mandibulei, în
vecinătatea apexurilor
rădăcinelor unuia sau
ale mai multor dinţi
evoluaţi
 Cu timpul deformează
segmentul de os din
vecinătate
 Aspecte radiologice
 Lacună periapicală, care
ulterior devine o
opacitate circumscrisă, în
contact cu rădăcina unui
dinte permanent.
 Trabeculaţie radiară,
pornind de la apex,
traversează un spaţiu
transparent care o separă
de osul sănătos.
 Subţiază corticala osoasă,
realizând o cochie
periferică.
cementom
 Diagnosticul diferenţiat
 Fibromul cementifiant
 Fibromul osifiant
 “cementom benign”

Fibromul cementifiant –
opacitate mai puţin
intensă

cementom
Cementom
Alte tumori benigne odontogene

Fibrom ameloblastic Mixom odontogen

- Fibroodontom
- Odontom ameloblastic – o tumoră rară, reprezentată de dezvoltarea
simultană a unui ameloblastom şi a unui odontom complex. Se dezvoltă
la nivelul maxilarului superior, la copii şi la adultul tânăr. Imaginea este
asemănătoare cu ce a unui odontom complex.
 mixom odontogen: radiotransparenţă
formată din mai multe cavităţi realizată
de septuri nete
 Tumori neodontogene benigne
 Fibroblastice (fibrom osifiant, displazie fibroasă,
fibrom desmoid)
 Osteoformatoare (osteom, osteom osteoid)
 Cartilaginoase (exostoza osteogenică, condrom,
condroblastom benign)
 Neoformaţiuni tumorale şi pseudotumorale
(granulom central de reparare, tumoră cu
mieloplaxe, mixomul, neurinom, angiom,
granulom eozinofil, chist anevrismal,
plasmocitom etc)
 Granulom central de reparare
cu celule gigantice
 O leziune neoplazică, inflamatorie,
intraosoasă, conţinând un ţesut cu
celule gigante de natură
inflamatorie.
 La tineri
 În regiunea simfizară
 Imaginea – o lacună bine
delimitată, unică sau polilobată,
care suflă corticala şi care
deplasează dinţii.
 Poate produce rizaliză
 Osteoma periferică

Osteomul este o opacitate osoasă. Mai

frecvent situată central decât periferic.
Localizat în regiunea condilului mandibular,
determină latero-deviaţia mandibulei către
partea sănătoasă (în momentul deschiderii
gurii)

Osteoma centrală
Fibrom desmoid Fibrom osifiant

Fibromul osifiant –
prezenţa unor travee
fibroase osteoformatoare a
unui os normal
Dispazia fibroasă –
radiotransparenţă
intraosoasă, limitată, pe
suprafaţa sa are fine
Displazia fibroasă opacităţi.
 Osteomul osteoid este
o varietate de osteom,
fiind reprezentată de o
opacitate scleroasă
condensată, care are
central o zonă clară
(nidus). Osteomul
osteoid este foarte
Osteocondrom dureros şi tratamentul
este chirurgical.

Osteoma osteoidă
 Exostezele
osteogenice
 Sesile sau pediculate
 Dependente de un
segment osos normal,
continuând corticala
 Frecvent în porţiunea
vestibulară a regiunii
molare şi pe faţa
internă a marginii
bazilare a mandibulei.
 Clasificarea chisturilor
 Odontogene - radicular, periodontal,
folicular, rezidual
 Neodontogene - nazopalatin, medial
fisural, lateral fisural, medial mandibular,
rezidual
 Pseudochisturi - solitar, anevrismal,
cavitate latentă
Chist radicular
Chist radicular
Chist radicular
Chist radicular
Chist radicular rezidual
Cheratochist
Chist folicular
Chisturi neodontogene
Chist solitar
Chist calcifiat odontogen
Carcinom
Lipom
 CT - TUMORI BENIGNE
 Fibrome cemento-osifiant. O.N. 20 anI. CT axiale, nativ si cu c.i.v.
evidentiind o leziune larga in regiunea premolarilor si molarilor
mandibulari, care subtiaza corticala. Leziunea este heterogena, cu limite
flou, fara priza de contraste si cu zone dense, neregulate, condensate.
 CT - TUMORI BENIGNE
 Fibrome cemento-osifiant. O.N. 20 anI. CT axiale, nativ si cu c.i.v.
evidentiind o leziune larga in regiunea premolarilor si molarilor
mandibulari, care subtiaza corticala in raport cu dintii, canalul dentar
si corticala subtiata.

 Reconstructii 2D
 CT - TUMORI BENIGNE
 Fibrome cemento-osifiant.
O.N. 20 anI. CT axiale,
nativ si cu c.i.v.
evidentiind o leziune
larga in regiunea
premolarilor si molarilor
mandibulari, care
subtiaza corticala in
raport cu dintii, canalul
dentar si corticala
subtiata.
 Reconstructii 2D
panoramice
 CT - TUMORI BENIGNE
 Fibrome cemento-osifiant. O.N.
20 anI.
 Reconstructii TDM-3D VRT
 Deformarea de catre tumora a
hemi-mandibulei drepte, dar cu
integritatea corticalei, marginilor
mandibulare si a grasimii
perimandibulaire.
 CT – TUMORI MALIGNE

 Simptomatologie variata:
- sinuzita cronica
- exoftalmie
- algii faciale si deformare geniana
- trismus
- scurgeri sero-sanghinolente
 CT- EXTENSIA TUMORII

 Extensii:
–anterior
–intern
–posterior
–superior
CT CAI DE EXTENSIE

Carcinom epidermoid cu extensii multiple:

sinus, fose nazale, fosa infratemporala, baza
craniului
 CT CAI DE EXTENSIE

Carcinom epidermoid cu extensii multiple:

etmoid, orbita, fosa infratemporala,
intracranian
CT CAI DE EXTENSIE

Carcinom epidermoid cu extensii in fosa

nazala, regiunea jugala si fosa
infratemporala
CT CAI DE EXTENSIE

Carcinom epidermoid cu extensii in fosa

nazala, regiunea jugala si fosa
pterigopalatina
CT CAI DE EXTENSIE

Carcinom epidermoid cu extensii in fosa

nazala, intracranian si cu liza a bazei
craniului
CT CAI DE EXTENSIE

Angiosarcom cu extensii in fosa nazala,

regiunea jugala, orbita si fosa
infratemporala
 CT CAI DE EXTENSIE

FIBROMIXOM extins in regiunea palatina

si regiunea jugala stanga
CT CAI DE EXTENSIE

Fibrosarcom maxilar stang

 CT CAI DE EXTENSIE

Fibrosarcom infratemporal stang

 REZULTATE
Metastază de adenocarcinom
pulmonar
REZULTATE
Ameloblastom intrasinusal
Pentru examenele CT si IRM trebuie sa ANALIZAM:
• aspectul leziunii;
• localizarea leziunii,
• limitele leziunii,
• extensia intraosoasă a leziunii,
• extensia intramusculară a leziunii,
• extensia în fisurile orbitare,
• extensia în nazofaringe şi spaţiul prestilian şi
retrostilian,
• extensia în parotidă,
• extensia în trompa lui Eustache, urechea medie,
• extensia în spaţiul retrofaringian
 CONCLUZII

Examenul CT permite:
evidenţierea extensiei locale şi la distanţă a
tumorii folosind secţiuni axiale de 2/3 mm,
sau 3/6mm, paralele cu palatul dur, de la baza
şeii turceşti până la osul hioid,
depistarea adenopatiilor utilizand secţiuni
axiale de 3/6 mm, de la osul hioid până la
baza gâtului
evidentierea traumatismelor cranio-faciale si
a complicatiilor acestora
evaluarea sinuzitelor rebele la tratament
 CONCLUZII

Examenul IRM permite:

evidenţierea extensiei locale şi la distanţă
ale tumorii, analizate in 3 planuri
depistarea adenopatiilor tumorale,
evidentierea corecta a recidivelor tumorale
evaluarea sinuzitelor rebele la tratament
apreciera complicatiilor sau extensiilor
intracraniene ale leziunilor OMF si ORL