Sunteți pe pagina 1din 11

PROCEDURA PRIVIND ÎNCĂLCAREA OBLIGAȚIILOR

ÎN TEMEIUL TRATATELOR (ART. 258 TFUE)

 se stabilește dacă un stat membru nu


a îndeplinit o obligație care îi revine în temeiul
dreptului Uniunii
 desfășurată exclusiv de Curtea de Justiție
a Uniunii Europene
 Comisia (articolul 258 din TFUE) sau un alt
stat membru (articolul 259 din TFUE) poate
iniția acțiunea în fața Curții
PROCEDURA PRIVIND ÎNCĂLCAREA OBLIGAȚIILOR
ÎN TEMEIUL TRATATELOR (ART. 258 TFUE)

 în caz afirmativ, statului membru în cauză i se


solicită să ia măsurile necesare în vederea
eliminării neîntârziate a încălcării constatate
 în cazul în care un stat membru nu respectă
o hotărâre pronunțată împotriva sa, Comisia
are posibilitatea unei a doua hotărâri
judecătorești care să oblige statul la plata
unei amenzi forfetare sau a unei penalități
(articolul 260 din TFUE)
ACȚIUNEA ÎN ANULARE (ART 263 TFUE)

 poate fi înaintată împotriva tuturor măsurilor


instituțiilor și organelor Uniunii care produc efecte
juridice obligatorii care ar putea limita interesele
solicitantului afectându-i grav situația juridică
 pe lângă statele membre, pot înainta acțiuni în
anulare și Parlamentul European, Consiliul European,
Comisia Europeană, Curtea de Conturi, Banca
Centrală Europeană și Comitetul Regiunilor
 Dacă recursul este fondat, Curtea de Justiție sau
Tribunalul poate anula instrumentul în cauză cu efect
retroactiv
PLÂNGERI ÎMPOTRIVA OMISIUNII DE A ACȚIONA
(ART. 265 TFUE)

 obiectul unei acțiuni introduse de instituții este


obținerea unei declarații potrivit căreia organismul în
cauză a încălcat tratatul prin omisiunea de a adopta
o decizie care îi era solicitată
 în cazul cetățenilor și al întreprinderilor, obiectul
acțiunii este obținerea unei declarații potrivit căreia
instituția a încălcat tratatul prin faptul că a omis să
adreseze o decizie individuală reclamanților
PLÂNGERI ÎMPOTRIVA OMISIUNII DE
A ACȚIONA (ART. 265 TFUE)

 Hotărârea se limitează la constatarea


ilegalității omisiunii.
 Curtea de Justiție și Tribunalul nu sunt
competente să hotărască adoptarea unei
decizii: partea împotriva căreia este
pronunțată o hotărâre trebuie doar să adopte
măsuri pentru a respecta hotărârea (articolul
266 din TFUE).
ACȚIUNI ÎN DESPĂGUBIRE [ARTICOLUL 268 ȘI
ART. 340 AL. (2) TFUE]

 Cetățenii și întreprinderile – precum și statele


membre – care suferă prejudicii din cauza
unei erori comise de funcționarii Uniunii
Europene au posibilitatea să înainteze acțiuni
în despăgubire la Curtea de Justiție.
 Temeiul răspunderii UE nu este stabilit integral
în tratate și este reglementat, în rest, de
principiile generale comune legislațiilor
statelor membre.
ACȚIUNI ÎN DESPĂGUBIRE [ARTICOLUL 268 ȘI
ART. 340 AL. (2) TFUE]

 Curtea de Justiție, a susținut că obligația de


despăgubire intervine în următoarele condiții:
 (1) trebuie să existe o acțiune ilegală a unei instituții
a Uniunii sau a unui membru al personalului acesteia,
în exercitarea funcțiilor sale
 (2) trebuie să existe un prejudiciu efectiv
 (3) trebuie să existe o legătură de cauzalitate între
acțiunea instituției Uniunii și prejudiciul suferit
 (4) nu este necesară demonstrarea intenției sau
a neglijenței.
HOTĂRÂRILE PRELIMINARE (ART 267 TFUE)

 procedura prin care instanțele naționale pot solicita


Curții de Justiție orientări cu privire la dreptul Uniunii
 în cazul în care o instanță națională trebuie să aplice
dispoziții ale dreptului Uniunii într-o cauză adusă
înaintea sa, aceasta poate suspenda procedura și
solicita Curții de Justiție clarificări cu privire la
validitatea instrumentului Uniunii și/sau la
interpretarea instrumentelor și a tratatelor
 Curtea de Justiție răspunde printr-o hotărâre și nu, de
exemplu, printr-un aviz consultativ; aceasta subliniază
caracterul obligatoriu al hotărârii sale
 Obiectivul acestei proceduri este garantarea
interpretării uniforme a dreptului Uniunii și, prin
urmare, a unității ordinii juridice a UE
 Obiectul: Curtea de Justiție se pronunță cu privire la
interpretarea instrumentelor de drept ale Uniunii și
examinează validitatea acțiunilor cu implicații juridice
ale instituțiilor Uniunii
 Efectul hotărârii preliminare: hotărârea
preliminară, care ia forma unei hotărâri
a instanței, este direct obligatorie pentru
instanța care înaintează cererea și pentru
celelalte instanțe înaintea cărora este adus
litigiul.
 În plus, în practică, aceasta are valoare de
precedent pentru proceduri similare.

S-ar putea să vă placă și