IOAN ENCIAN

Inspector CNCAN
Bistrita

Accidentul de la
Centrala Nuclearo-
Electrică Cernobîl
26 Aprilie 1986

- cauze şi urmări -
1
Amplasarea Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernobîl
130 km nord de oraşul KIEV;
4 km sud de oraşul PRYPIAT;
18 km nord de oraşul CERNOBÎL;
8 km faţă de graniţa cu Republica BELARUS;
140 km faţă de graniţa cu RUSIA;

2
Descrierea Centralei Nuclero-Electrice de la Cernob^l:
- 5 reactoare de tip RBMK de 1000 MW putere electrică fiecare
(putere termică – 3200 MW);
- Combustibil – uraniu îmbogăţit;
- Moderator – grafit

3
• Motivele ce au stat la baza
producerii accidentului:
• Efectuarea unui test pentru verificarea
posibilităţii de a putea folosi energia
inerţială a rotorului generatorului de
curent electric pentru readucerea
reactorului în parametrii nominali de
funcţionare, în cazul opririi reactorului
nuclear pentru o scurtă perioada de
timp, accidental sau nu;
4
Desfaşurarea producerii
accidentului:

• 25 aprilie , ora 1 - reducerea treptată a

- începerea puterii reactorului de la
3200 MW la 700-1000
exerciţiului MW;
- deconectarea
sistemului de reglare
automată a puterii
reactorului

5
Desfaşurarea producerii
accidentului:

• 26 aprilie, ora 0 - puterea reactorului

şi 28 minute a ajuns la 700 MW;
- trasferul
controlului local de
la reactor spre
controlul global al
întregului exerciţiu
Are loc o scădere foarte rapidă şi
necontrolată a puterii reactorului, până la
valoarea de 30 MW ----> pericolul opririi
(stingerii ) reactorului
6
Desfaşurarea producerii
accidentului:

• 26 aprilie , ora 1 • Începe scoaterea

din reactor a celor
211 bare de control
care aveau tocmai
rolul de a limita o
creştere bruscă a
puterii reactorului

7
Desfaşurarea producerii
accidentului:

• 26 - puterea reactorului a depăşit valoarea

aprilie , de 320 000 MW;
ora 1, 23 - are loc o dublă explozie (prima
minute datorata presiunii aburului din
şi 46 circuitul primar de răcire, a doua ca
secunde urmare a reacţiei hidrogen-oxigen)
care a distrus reactorul nuclear,
clădirea reactorului şi sala maşinilor.
Exploziile aruncă în aer acoperişul
reactorului de 1000 tone şi o mulţime
de fragmente incandescente de grafit,
uraniu, beton, în 30 de locuri
adiacente Unitatii nr. 4, declanşând
incendii locale (Unitatea nr. 3 şi sala
turbinelor); 8
Reactorul nr. 4 după explozie 9
10
Cauzele exploziei sunt de trei tipuri:
A1. Erori de concepţie
A2. Greşeli de exploatare / Erori ale personalului de
exploatare
A3. Cauze politice (de sistem)

• A1 Erori de concepţie:
• A.1.1. Zona activă a acestui tip de reactor este
instabilă sub 700 MWt (puţin sub 25% din puterea
nominala). Adică, la putere redusă el are o tendinţă
puternică de a se ambala singur, reactorul fiind
dificil de controlat.
• A.1.2. Inserţia completă a barelor de control la
RBMK este lentă: ea durează circa 20 de secunde
( sub 2 secunde la reactorii din lumea întreagă),
fiind mult prea lentă pentru a preveni ambalarea
zonei active, atunci când aceasta funcţionează în
domeniul său de instabilitate.

11
 A.1.3. Barele de control din carbură de bor erau
prevăzute la capăt cu o porţiune de carbon care, la
începerea inserţiei barelor sporea reactivitatea în
loc să o diminueze!

• A.1.4. Funcţionarea moderatorului -

încetinirea neutronilor – este asigurată de
600 tone de grafit, care, dacă este foarte
fierbinte se aprinde în aerul liber, rezultând
un incendiu care favorizează evaporarea
radionuclizilor.
• A.1.5. Reactorii de tipul celor de la Cernobîl
nu sunt echipaţi cu nici un dispozitiv de
epurare a deşeurilor gazoase, nici cu
anvelopă de confinare.

12
A2. Greşeli de exploatare / Erori ale
personalului de exploatare

Au fost identificate 6 erori şi greşeli umane:

• doua violări ale instrucţiunilor
(funcţionarea prelungită sub 700 MWt; mai
puţin de 30 bare de comandă inserate în
zona activă);
• o nerespectare a procedurii de încercare;
• trei scoateri voluntare din circuit a
dispozitivelor de securitate (a sistemului de
reglare automată a puterii reactorului, a
sistemului de răcire a zonei active a
reactorului în caz de avarie, a sistemului de
oprire rapidă legat de turbogenerator)

13
A3. Cauze politice( de sistem)
• utilizarea reactorului pentru producerea de plutoniu
militar asigura concepţiei, construcţiei şi
exploatării reactorilor de acest tip un caracter de
urgenţă ce nu îngăduia « pierderea de timp »
implicată de perfecţionările absolut necesare ale
securităţii acestor reactori
• cultura secretului era universală în URSS. Ea
impunea divizarea cunoştinţelor: nimeni nu le putea
deţine în totalitate şi nu putea integra toate
aspectele securităţii în exploatare
• Deficienţele de concepţie ale reactorului nu s-au
datorat lipsei de competenţă a inginerilor: ele sunt
rezultatul dictaturii birocratice care controla toate
deciziile din sistemul sovietic, inclusiv din domeniul
securităţii nucleare.

14
Urmările accidentului de la Cernob^l:
Direcţiile predominante ale vântului şi zonele
de depunere ale radionuclizilor din aer

15
16
17
Depunerile pe sol de Cs-137, în Europa, ca urmare a accidentului de la
Cernob^l

18
Măsuri imediate luate:
• Stingerea focarelor de incendiu folosindu-se apa –
primele 10 ore;
• Acoperirea reactorului distrus, folosindu-se 30 de
elicoptere – până pe data de 5 mai (800 tone
dolomit, 1800 tone argilă şi nisip, 2400 tone plumb);
• Răcirea miezului reactorului cu azot lichid
• Abia pe data de 6 mai s-a reuşit stingerea focarelor
de incendiu şi oprirea degajărilor de substanţe
radioactive în aer.
• Săparea sub reactor a unor tuneluri în care a fost
instalat un sistem frigorific pentru răcirea bazei
reactorului.

19
Lichidator în acţiune 20
21
.

22
Elicopter prabusindu-se peste reactorul distrus 23
24
25
26
27
•A fost construit în grabă un sacofag din
ciment şi oţel pentru a reţine fragmentele
radioactive eliberate în aer de reactorul nr. 4
•Anvelopa nu a fost închisă ermetic
niciodată şi eficacitatea ei pe termen lung
este nesigură.
•În prezent se pune problema construirii
unui nou sarcofag peste cel deja construit.
28
Sarcofagul de la Cernobîl 29
• Cei 600 de oameni din echipa de pompieri a
centralei, precum şi echipa de operare care a fost
implicată în lupta cu focul, au alcătuit grupul cel
mai sever iradiat. 134 dintre aceşti oameni au fost
expuşi unor doze de radiaţii între 0,7 şi 13 sieverts
(Sv) de 13 000 de ori mai mare valoarea maxim
admisă pentru populaţie (1 millisievert/an).
• 31 persoane au murit ca urmare directă a
producerii accidentului dintre care 2 persoane în
urma exploziei reactorului, 28 de persoane ca
urmare a iradierii acute şi 1 persoană ca urmare a a
unei boli.
30
Măsuri imediate luate pentru protejarea
populaţiei:
• Oraşul Prypiat a fost închis imediat, iar populaţia a
fost instruită să rămână în locuinţe;
• Au fost împărţite populaţiei tablete cu iod de către
voluntari, care le-au distribuit din casă în casă;
• Populaţia din Prypiat (44.500 locuitori) a fost
evacuată total la 27 aprilie ora 14 cu 1200 autobuze,
1700 maşini particulare şi 3 garnituri de tren;

Evacuarea populaţiei din zonele contaminate

radioactiv a început la 3 mai, iar până la sfârsitul
anului 1986, au fost evacuate un număr de circa 350
000 persoane. De asemenea au plecat de bună voie
pe cheltuială proprie alte 200.000 de persoane.
31
32
Eforturi de decontaminare la Cernobîl 33
34
Oraşul nuclear fantomă (Pripyat) 35
Oraşul fantomă şi … sarcofagul 36
37
38
Cernobîl - alt oraş fantomă 39
40
41
Lucruri părăsite din gospodăria unui ţăran
întrucât acestea erau contaminate radioactiv.
42
43
44
45
46
47
48
 49
Intrarea în zona cu populaţie evacuată
Intr-un sat evacuat 50
51
52
- Bucuroşi de oaspeţi ? 53
Acest plan anual al colhozului nu a mai fost îndeplinit 54
55
56
La graniţa cu Ucraina. Dincolo de pădure e oraşul Pripyat şi
57
sarcofagul reactorului.
Vedere spre reactor dintr-un foişor de supraveghere situat pe al
doilea ‘vârf’ ca înălţime din Belarus, 168 m !!!
58
Monumentul localităţilor evacuate 59
In interiorul unui laborator mobil primit de la divizia
nucleară a armatei SUA

60
Efectele asupra
sănătaţii umane
• Realitatea efectelor asupra sănătăţii, care au urmat
accidentului de la Cernobîl, a dat naştere începând
cu anul 1986 la numeroase polemici.
• Instanţelor nucleare mondiale li s-a reproşat adesea
că încearcă să le minimalizeze amploarea.
• Dimpotrivă, mediile politice - în particular
ecologiste - gazetăreşti şi industriale (care trăiesc
din sursele de energii fosile) nu s-au ferit de a le
dramatiza în mod nejustificat.
61
ONU a încredinţat UNSCEAR (Comitetul Stiintific al
Natiunilor Unite asupra Efectelor Radiatiilor Ionizante)
misiunea de a evalua nivelurile de expunere la radiaţii
ionizante şi efectele acestora.

• Paragraful § 136 al raportului, remis ONU

de UNSCEAR în 6 iunie 2000, afirmă
următoarele :
• « In afară de creşterea cancerului de tiroidă la copii
expuşi, nu există nici o dovadă privind vreun impact
major asupra sănătăţii publice la 14 ani de la accidentul
de la Cernobîl. Nu s-au observat creşteri ale frecvenţei
sau ale mortalităţii prin cancer ce poate fi atribuit
radiaţiilor ionizante. Riscul de leucemie, o preocupare
majoră, nu a crescut nici printre « lichidatori ». De
asemenea nu există nici o dovada ştiinţifică de alte
maladii non-maligne, somatice sau mintale asociate
radiaţiilor ionizante. »
62
Populaţia afectată de accidentul
de la Cernobîl (decembrie 2000):
Belarus Rusia Ucraina Total

Populaţie 135 000 52 400 163 000 350 400

strămutata
Populaţie care 1 571 000 1 788 600 1 140 813 4 500 413
locuieşte în zonele
contaminate
“Lichidatori” 1986/87 70 371 160 000 61 873 292 244

“Lichidatori” 1988/89 37 439 40 000 488 963 566 402

Persoane cu 9 343 50 000 88 931 148 274

afecţiuni medicale
Total 1 823 153 2 091 000 1 943 580 5 857 733
63
Cazuri de cancer la glanda tiroidă
la copiii cu vârsta cuprinsă între
0-17 ani:

Belarus - 1067 Ucraina - 519 Rusia - 205 64

Total - 1791
• La nivel internaţional a fost
recunoscută şi o altă consecinţă
directă a acestui accident
nuclear: creşterea numărului de
cazuri de cancer la sân.

65
 România şi urmările accidentului
de la Cernob^l:

• Masa de aer contaminat radioactiv a intrat peste teritoriul

Romaniei începând cu data de 30 aprilie 1986, pe o direcţie
NE –SV, având o deschidere de 90 – 180 km la intrare şi de 180
– 240 km la iesire.
• Cele mai mari valori ale radioactivităţii factorilor de mediu
s-au măsurat în zilele de 1 şi 2 mai, în zonele de munte
(Ceahlău, Bucegi, Parîng), în sudul podişului Transilvaniei, în
partea de est (Iaşi, Buzău) şi în partea de sud a ţării (Bucureşti,
Piteşti, Tg. Jiu, Drobeta Turnu – Severin).
• Cele mai mici valori s-au măsurat în zona de vest a ţării
(Oradea, Satu Mare)
66
67
 Valorile medii anuale ale concentratiei de Cs-137 in depunerile
atmosferice (Bq/mp), in Romania

10000

1000
Bq/mp

100

10

1
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993
anul

68
 Valorile medii anuale ale concentratiei de Cs-137 in sol, in Romania

450

400

350

300

250
Bq/kg
200

150

100

50

0
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993
anul

69
 Valorile medii anuale ale concentratiei de Cs-137 in apa de suprafata
(Bq/l), in Romania

50
45
40
35
30
Bq/l 25
20
15
10
5
0
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993
anul

70
 Valorile medii anuale ale concentratiei de Cs-137 in vegetatia
spontana (Bq/kg),in Romania

1000

100
Bq/kg

10

1
1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993
anul

71
 România şi urmările accidentului de la
Cernobîl

Expunerea suplimentară a populaţiei datorată

prezenţei în mediu a radionuclizilor artificiali
Cs-137 şi Cs-134 era, la nivelul anului 2000, de
ordinul a 10-4 mSv/an, cu patru ordine de
mărime mai mică decât expunerea naturală de
referinţă (2.4 mSv/an) şi decât valoarea maximă
admisă la nivel naţional şi internaţional pentru
expunerea suplimentară la radiaţii a populaţiei
(1 mSv/an).
72
Concluzii
• Accidentul de la Cernobîl a avut drept cauză un lanţ de
greşeli umane apărute atât în proiectarea şi construirea
acestui tip de reactor nuclear (inexistenţa unor sisteme
automate de control şi supraveghere a acţiunilor
operatorilor), precum şi în folosirea de zi cu zi a
reactorului ( pregătirea defectuoasă a exerciţiului, lucru
cu reactorul in mod staţionar la puteri sub cele critice
prevăzute din proiectare, decuplarea unor sisteme de
securitate).
• De menţionat că la Centrala Nucleară de la Cernavoda,
apariţia acestor greşeli este imposibilă încă din faza de
proiectare.

73
Reactorul nr. 4 de la Cernobîl urmează să fie acoperit
cu o nouă structură etanşă pentru a împiedica ieşirea
gazelor radioactive în atmosferă

74
• La Cernobîl nu a avut loc o
explozie nucleară!

75
 VĂ MULŢUMESC

ioan.encian@cncan.ro
76