COORDONATOR: M.instr.

Paiu Violeta
CANDIDAT : Panțiru Maria-Magdalena
Bacău
2016
 MOTTO

„Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o

prețuiască, deși aproape toți se nasc cu ea”
HIPOCRATE
 Argument

- Mi-am ales această temă deoarece ulcerul gastric continuă să fie o

problemă medicală majoră. Ulcerul apare și provoacă dureri puternice,
tulburări digestive la una din 10 persoane la un moment dat în cursul
vieţii. Denumirile diferitelor tipuri de ulcer indică localizarea anatomică
a acestora şi circumstanţele în care au apărut.
 CUPRINS

CAPITOLUL I – Noțiuni de anatomie și fiziologie

CAPITOLUL II – Noțiuni despre boală
CAPITOLUL III – Planurii de îngrijire : cazul 1 ;cazul 2; cazul 3
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL I

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI
FIZIOLOGIE
 Aparatul digestiv
Sistemul digestiv este ansamblul organelor responsabile cu digestia
alimentelor și eliminarea materiilor ce nu au putut fi digerate.
Aparatul digestiv se compune din: - tubul digestiv (cavitatea bucală,
faringele, esofagul, stomacul, intestinul subțire, intestinul gros) și
anexele acestui tub (pancreasul, ficatul, căile biliare).

Stomacul
Stomacul se prezintă ca o porțiune dilatată a tubului digestiv, fiind
situata în partea stângă a cavității abdominale între splină și ficat. În
starea de umplere are 25 cm., iar gol 18 cm. Capacitatea lui este de
0,9 - 1,5 litri. Stomacul are forma unui ,,J’’, cu o porțiune verticală mai
lungă și una orizontală mai scurtă. Stomacul are două fețe
(anterioară și posterioară), două margini (dreaptă și stângă ) și două
orificii (superior și inferior).
Vascularizația și inervația stomacului
Vascularizația stomacului este asigurată de cele trei ramuri ale
trunchiului celic: artera hepatică, artera gastrică stângă și artera
splenică.
Digestia gastrică
Odată ajunsă în punga stomacală, hrana este amestecată cu sucul
gastric, care conține o cantitate importantă de acid clorhidric.
Acesta sterilizează alimentele, distrugând bacteriile și activează
enzime ca pepsinogenul, care se transformă în pepsină și atacă
proteinele alimentare.
 CAPITOLUL II

NOȚIUNI DESPRE BOALĂ

Definitie:- Este
compresia digestivă cu
localizare la nivelul
mucoasei gastrice a
unei afecțiuni cronice
ce evoluează în pusee
acute, periodice,
produsă prin acțiunea
clorhidro-peptică a
secreției gastrice.
 ETIOLOGIE
 Infecția cu Helicobacter Pylori - produce ulcerul prin acțiune
directă asupra celulelor mucoasei gastrice urmată de un
proces inflamator cât și prin declașarea unei creșteri a
secreției agresive clorhidro-peptice, acesta find un
mecanismin direct.
 Medicamentele - favorizează ulcerogeneza fie prin mecanism
direct asupra celulelor mucoasei gastrice, fie prin inhibiția și
diminuarea mecanismelor de apărare.
 Regimul alimentar - Igiena defectuoasă
- Consumul de alcool
- Consumul de cafea
- Fumatul
 Cauze genetice - se observă numeroase cauze de ,,ulcer familial”
ceea ce ridică problema factorului genetic, prezența acestuia în
etipatogenia ulcerului fiind argumentată de agregarea familială,
prezența ulcerului la gemeni și existența unor markeri genetici.
SIMPTOME

Durere - localizată în epigastrul mediu și iradiază în hipocondrul stâng sau

chiar subcostal stâng și are caracterul de crampă cu senzația de ,,arsură”,
de ,,roadere,, o senzație de ,,foame dureroasă” sau de ,,gol dureros,, în
regiunea epigastrică.
Vărsături – când apar, sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive,
ele fiind determinate de mese mai copioase, de abateri de la dietă, de
consum de băuturi alcoolice.
Scăderea în greutate și anorexia – sunt prezente la pacienți cu ulcer
gastric, ceea ce face dificil diagnosticul diferențial cu cancerul gastric care
se poate prezenta clinic cu durere, anorexie și slăbire în greutate.
Hemoragia – este cea mai răspândită complicație a ulcerului, primul semn
poate fi senzația de oboseală rapidă din cauza anemiei provocate de
pierderea de sânge .

Pirozisul – senzaţie de arsură în piept, chiar în spatele sternului, este

cauzată de un reflux al conținutului acid din stomac înapoi spre esofag.
DIAGNOSTIC

Examene Paraclinice : - de laborator-hematologice, secreției gastrice,

materiilor fecale
- radiologic baritat - ne poate oferi semne directe sau
indirecte de ulcer
- endoscopia digestivă superioara - acest examen
permite explorarea interiorului esofagului, stomacului și a primei părți a
intestinului subțire care poate să precizeze cu o acuratețe destul de mare
(95,98%) diagnosticul
 -teste pentru evidențierea Helicobacterului
Pylori - invazive
recoltarea biopsiei din mucoasa gastrică; cultura germenului - neinvazive:
evidențierea anticorpilor IgG și anti Helicobacter.
 TRATAMENT
1 . Tratament profilactic - Pentru a feri mucoasa gastrică de factori iritanți, se va
căuta să se respecte orarul meselor, să se ia mesele în condiții de liniște, într-un
anturaj plăcut, să nu se abuzeze de condimente, de băuturi iritante
2 . Tratament igieno dietetic - Regimul alimentar al bolnavului de ulcer gastric
trebuie să fie individualizat și adaptat stadiului în care se află boala. Dieta trebuie să
protejeze mucoasa gastrică din toate punctele de vedere:
- protecție mecanică, alimente bine mestecate, bine fărămițate, în pireuri,
rase,
- protecție termică, alimentele sa nu fie prea ferbinți sau prea reci,
- protecție chimică, să nu fie iritante, excitante, să nu staționeze mult în
stomac
3 . Tratament medicamentos - Medicamentele folosite în tratamentul ulcerului
gastroduodenal urmăresc să protejeze mucoasa gastrică, să stimuleze secreția de
mucus protector
Se folosesc trei categorii de medicamente clasificate după
fiziopatologia ulcerului: - 1. Medicamente care diminuează
sau anulează factorii de agresiune :medicamente
antisecretorii ex:- RANITIDINA , - OMEPRAZOL,
medicamente antiacide ex:DICARBOCALM, GELUSIL
Tratamentul infecției cu Helicobacter Pylori:- AMOXICILINĂ(2
g/zi) + CLARITROMICINĂ(1g/zi) + OMEPRAZOL(40mg/zi),
timp de 7
- 2. Medicamente care stimulează
factori de apărare; stimulează secreția de mucus și bicarbonat
- 3 . Medicamente cu acțiune mixtă:
diminuează factorii de agresiune și stimulează factorii de
apărare ex:- EMPROSIL, 75 mg timp de 4 săptămâni
 CAPITOLUL III

Planuri de îngrijiri
 INTERVIU
Pacientul A.S. în vărstă de 59 ani, domiciliat în comuna Răcăciuni,
județul Bacău, s-a prezentat în data de 16.09.2015 în secția de
Gastroenterologie prezentând: durere în regiunea epigastrică, greață,
varsături alimentare și biliare postprandiale tardive, pirozis, astenie
fizico-psihică progresivă, amețieli, insomnii.
Observând pacientul am constatat că prezintă: paloare, deshidratare,
astenie, hipersudorație. Prezintă TA 140/85 mm Hg, P78 p/min, R18
r/min, T37,5 °C, înălțime 1,70 m, greutate 59,7 Kg., Grup sanguin 0, Rh
pozitiv.
Pacientul prezintă condiții bune de viată, este căsătorit are 2 copii,
pensionar.
Nu prezintă alergii alimentare și medicamentoase, neagă boli infecto-
contagioase atât personale cât și în familie.
Pacientul mi-a relatat că în luna iunie, anul 2010 a fost diagnosticat cu
ulcer gastric cronic, iar în anul 2013 a avut o intervenție chirurgicală de
colecistectomie
 Nevoia de a elimina
1. Eliminare inadecvată,din cauză ulcerului gastric, manifestată prin greață, vărsături.
 Nevoia de a bea și a mânca
2. Alimentație deficitară, din cauza grețurilor și vărsăturilor, manifestată prin
inapetență.
 Nevoia de a evita pericolele
3. Alterarea confortului fizic din cauza durerilor epigastrice, pirozis manifestat prin
indiferență.
4. Disconfort psihic, din cauza absenței cunoștințelor despre boală, manifestat prin
agitație, anxietate.
 Nevoia de a dormi și a se odihni
6. Dificultate în a dormi și a se odihni din cauza durerii, anxietății, manifestată prin
insomnie.
 Nevoia de a fi curat și îngrijit, și a proteja tegumentele și mucoasele
7. Dezinteres față de măsurile de igienă din cauza anxietății manifestată prin
tegumente murdare.
8. Ușoară deshidratare din cauza transpirațiilor abundente, manifestată prin
tegumente uscate.
 INTERVIU
Pacienta B. L. născut pe data de 15.12.1963, din comuna Nicolaie Bălcescu , județul
Bacau , în vârstă de 50 ani , casnică ,s-a prezentat la data de 2.02.2016 la
serviciul de Gastroenterologie acuzând: pirozis la nivelul stomacului , dureri în
partea superioară a abdomenului , inapetență , greață ,transpirații , insomnie ,
imagine de sine scăzută.
Aceste dureri au debutat în urmă cu trei săptămâni, acestea au apărut în timpul
nopții trezind-o din somn.
Din discuțiile purtate cu pacienta am aflat că a mai avut dureri, în urmă cu 9-10
ani și că este hipertensivă urmând tratament .
Menstruația i-a venit la 14 ani, cu menstre regulate. Nu a avut nici o intervenție
chirurgicală, a avut bolile infecto-contagioase ale copilăriei și neaga existența
altor boli.
Condițiile de viată și de muncă sunt bune : pacienta de religie ortodoxă ,
căsătorită, are un copil.
Este consumatoare de alcool, cafea, este fumătoare (cca.1 pachet/zi), nu ia mesele
regulate și afirmă că îi plac alimentele condimentate.
Bolnava neglijează orarul meselor și dieta prescrisă, de aproximativ 3 săptămâni,
de medicul de familie. În prezent are dureri intense epigastrice, greață,
inapetență, motiv pentru care s-a prezentat pe secția de gastroenterologie
prentru mai multe investigații și tratament de specialitate.
 Nevoia de a evita pericolele
1.Disconfort abdominal din cauza durerii.
2. Disconfort abdominal din cauza pirozisului.
 Nevoia de a bea și a mânca
4. Alimentație inadecvată din cauza grețurilor, manifestat prin inapetență.
 Nevoia de a elimina
5. Ușoară deshidratare din cauza transpirațiilor abundente , manifestat prin tegumente
uscate.
 Nevoia de a dormi și a se odihni
6. Dificultate în a se odihni, din cauza durerilor, manifestată prin insomnie.
 Nevoia de a învăța cum să -și păstreze sănătatea
7. Îngrijorare din cauza preocupării față de boală , manifestată prin anxietate.
 Nevoia de a respira si a avea o bună circulație
8. Problemă potențială de modificare a funcțiilor vitale, din cauza alterări stării
pacientei.
 Nevoia de a-și menține temperatura corporală în limite normale
9. Potențial de modificare a curbei termice din cauza stări generale alterate.
 BIBLIOGRAFIE
 CRIN MARCEAN, VLADIMIR-MANTA MIHAILESCU Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si
asistenti de farmacie (eBook) Produs publicat in 2013 la ALL, Data aparitiei: Februarie 2013 Colectia
Medicina
 I. BORUNDEL C. (sub. redacţie.) - Manual de Medicină Internă pentru cadre medii - Ed. Med. Buc. 1979.
 DUMINICĂ AL., TOMA E. - Farmacologie clinică pentru cadre medii - Ed. Med. Buc. 1974
 BRUCKNER SILVIA - Reanimare şi Terapie Intensivă - Ed. Med. Buc. 1966.
 BRUCKER J. (sub. redacţie.), - Medicina Internă (Voi. I şi II) - Ed. Med. Buc. 1980.
 ŞUEANU Ş. - Diagnosticul şi Tratamentul Boiilor Interne (voi. 1 .şi II) - Ed. Med. Buc. 1982
 NEGREŞ S ,CHIRIŢĂ C, ZBÂRCEA CE, VELESCU BŞ, BUZESCU A, ŞEREMET O, ŞTEFĂNESCU E. -
Farmacoterapie, volumulI, Editura Printech, Bucureşti, 2013.
 http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-
sectiuni/367/curs_de_gastroenterologie_si_hepatologie.pdf
 http://www.bendo.ro/remedii-pentru-arsuri-gastro-esofagiene-pirozis/
 http://www.emedic.ro/Ghiduri-de-practica-medicala/Ghid-de-diagnostic-si-tratament-pentru-Ulcer-gastric-
si-duodenal.htm
 http://ghid-de-nursing.ro/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Aparatul_digestiv
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cavitate_bucal%C4%83
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Faringe
 http://www.csid.ro/health/sanatate/ulcer-peptic-simptome-cauze-complicatii-tratament-
 http://www.clinicasomesan.ro/index.php?p=servicii&serviciiId=57
 http://www.pcfarm.ro/articol.php?id=797
 http://www.netmedic.ro/boli-digestive/ulcerul-gastro-duodenal
 http://www.boli-medicina.com/aparatul-digestiv/bolile-stomacului/ULCERUL-GASTRO- DUODENAL-BM-
COM.php
VA MULȚUMESC