Sunteți pe pagina 1din 21

Stema României, adoptată de cele doua Camere ale Parlamentului,

reunite in sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau


o acvilă, pe un scut, avînd aripile deschise; în cioc ţine o cruce iar în
gheare o spadă şi un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut
împărţit în cinci părţi cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice :
Stema Ţării Româneşti : vultur sau acvilă cu capul conturnat, având
în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună crai-nou. Prima
versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de
domnul Vladislav I.
Stema Olteniei: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost
introdus separat, în afara vulturului Munteniei şi bourului
moldovenesc şi simbolul Olteniei,el a fost introdus pe fond roşu, un
leu încoronat ieşea dintr-o coroana antică şi o stea, totul din aur. Din
1921 ea a capatat forma de azi,în cartierul al treilea, pe fond roşu, un
leu ieşind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).
Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea, o lună
crai-nou şi o roză, fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de
domnul Roman I.
Stema Transilvaniei: scut împărţit în două câmpuri: în câmpul
superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieşind din linia
de demarcaţie, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele
amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen ("Şapte
cetăţi"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este
atestată din secolul al XVI-lea.
Banatul, Crişana şi Maramureşul nu au avut steme, dar pe 23 iunie
1921, a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită şi Banatului iar
stema Transilvaniei să fie atribuită şi Crişanei şi Maramureşului.
Stema Dobrogei: doi delfini afrontaţi, pe fond de azur, dispuşi cu
capul în jos.
Stema de astăzi este o combinaţie a celor două proiecte prezentate
Parlamentului, inspirate din stema Regatului României. Cele două
proiecte veneau (doar aparent) în contradicţie cu opţiunea
republicană. Chiar dacă Acvila României apărea încoronată, era
vorba despre Coroana de Oţel, care reprezintă însemnul
Independenţei şi al Suveranităţii depline ale României. Coroana de
Oţel a fost turnată din ţeava unui tun turcesc, capturat în Războiul de
Independenţă, reprezentând astfel un însemn al Independenţei
căpătate prin luptă, deci un trofeu de război. Crucea de deasupra
coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decoraţiei "Trecerea
Dunării"
POVESTEA TRICOLORULUI
De sute de ani, cele trei culori – roşu, galben şi albastru – au fost legate de poporul
român, iar astăzi ele alcătuiesc drapelul României. Sunt aşezate vertical, iar ordinea
este albastru, galben, roşu, începând de la lance. Proporţiile, nuanţele culorilor precum
şi protocolul drapelului au fost stabilite prin lege.
Poveste din secolul al VI-lea
Se pare că cele trei culori fac parte din viaţă noastră cu mult înainte de existenţa unui
singur stat roman, iar primele dovezi care atestă aceste legături provin încă din anul
535. Albastrul, galbenul şi roşul se regăsesc mai târziu şi pe diplomele emise de Mihai
Viteazul, pe scuturi, iar în timpul răscoalei lui Tudor Vladimirescu li se stabileşte şi
semnificaţia: albastrul cerului- libertate, galbenul ogoarelor – dreptate, roşul sângelui –
frăţie.
În 1834, pentru prima dată un teritoriu românesc a adoptat cele trei culori ca drapel.
Este vorba de Ţara Românească. Deşi culorile erau dispuse altfel, ele au stat la baza
drapelului de luptă al revoluţionarilor de la 1848 şi acestea au fost culorile salutate mai
târziu şi de studenţii români de la Paris. În iunie 1848, Guvernul provizoriu al Ţări
Româneşti decreta că steagul naţional are trei culori- albastru, galben, roşu, iar pe
flamuri este înscrisă deviza “Dreptate, Frăţie”.
România-i mândră floare,
N-are-n lume-asemănare.
Mici şi mari ne pregătim,
Să o cinstim, să o sărbatorim!

La poarta sufletelor noastre de români tresaltă inimile de bucurie


că se apropie marea sărbătoare: 1 Decembrie, Ziua Naţională a
României. Dorim să o întâmpinăm aşa cum se cuvine : cu veselie, cu
bunătate şi ospitalitate. Să încercăm să sădim în sufletele copiilor noştri
dragostea pentru ţară, pentru frumuseţile ei şi mai ales, recunoştinţa
pentru cei care s-au jertfit, ca noi astăzi să putem fi liberi.
Într-o dimineaţă copiii m-au văzut cu steagul tricolor şi m-au întrebat ce fac cu el. Rareş le-a
povestit copiilor că are şi el un steag asemănător acasă pe care l-a cumpărat fratele lui mai mare
de la librărie, împreună cu harta, un steag albastru cu steluţe galbene.
- Vrem să confecţionăm şi noi steguleţe tricolore, pe care să le folosim, au zis copiii! Aşa am
hotărât să iniţiez proiectul cu tema:” “Ţara mea în sărbătoare” .

Dragi părinţi şi bunici,


Copiii dumneavoastră doresc să afle cât mai multe informaţii despre ţara lor. Deoarece se
apropie 1 Decembrie, Ziua Naţională a României vă cerem sprijinul în desfăşurarea proiectului
intitulat “Ţara mea în sărbătoare” în perioada 24-29 decembrie 2008.
Pentru ca activităţile noastre să fie cât mai plăcute şi interesante, vă rugăm să ne ajutaţi
cu orice fel de materiale din care să putem învăţa lucruri noi despre această sărbătoare: cărţi,
reviste, CD-uri.Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor!
Copiii şi educatoarea lor
• Cunoaşterea semnificaţiei zilei de 1 Decembrie şi a
tradiţiilor specifice sărbătorii la români.
• Stimularea curiozităţii şi interesului pentru cunoaşterea
unor simboluri ale ţării: steagul tricolor, stema şi imnul

•Să cunoască şi să precizeze numele ţării, al capitalei, al


oraşului unde locuiesc, să identifice simbolurile ţării;
•Să cunoască semnificaţia Zilei României şi modul în care
poporul român o sărbătoreşte;
•Să facă distincţie între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare
naţională, când pe străzi se pun steagurile tricolor şi la sat
se îmbracă costumele naţionale;
•Să înţeleagă conţinutul şi mesajul Imnului de stat, al
povestirilor audiate;
•Să cunoască semnificaţia culorilor tricolorului;
•Să participe la manifestările organizate cu acest prilej;
• Să enumere şi să descrie elementele componente ale stemei ţării
noastre;
• Să utilizeze cuvinte noi în contexte adecvate;
• Să preţuiască frumuseţea şi armonia limbii române;
• să facă distincţia între o zi obişniută şi o zi de sărbătoare;
• să descrie costumul popular, să precizeze evenimentele când este
purtat şi să-l decoreze cu semne grafice învăţate;
• să asculte cu atenţie povestirile şi să aprecieze pozitiv fapte şi
evenimente deosebite din viaţa poporului nostru;
• Să alcătuiască mulţimi de elemnte după criterii comune;
• să confecţioneze steguleţe tricolore;
• să recite, să cânte şi să danseze alături de elevi în cadrul
programului artistic prezentat părinţilor, intitulat: ”Românie, ţara
mea!”;
: steagul tricolor, steagul U.E., stema ţării,
imagini din cărţi pentru copii, planşe, costume
populare şi accesorii pentru programul artistic,
hârtie glasse şi creponată , carton colorat, foarfece,
lipici, creioane colorate, carioca, pensule,
acuarele,calculator, imprimantă,CD cu Imnul
României, combină muzicală, aparat foto, cameră
video, flori pentru Monumentul eroilor.
copiii grupei mari, educatoarea, directorul
grădiniţei, părinţii, elevii clasei I
1 săptămână în perioada 24-29 decembrie 2008.
- conversaţia, observaţia
spontană şi dirijată, povestirea,
explicaţia, demonstrarea, exerciţiul,
jocul, brainstorming-ul, munca pe
echipe.
• Este o sărbătoare naţională;
• Locuitorii României sunt români şi vorbesc limba română;
• Românii o sărbătoresc în fiecare an;
• Steagul tricolor şi semnificaţia culorilor;

• Fapte şi evenimente deosebite din istoria neamului nostru;


• Semnificaţia acestei sărbători;
• Locul unde s-a sărbătorit prima dată unirea;
• Alte simboluri ale României: stema şi Imnul de Stat;
• Legenda tricolorului;
• Semnificaţia şi mesajul imnului;
• Harta cu formele de relief, regiunile şi frumuseţile României;
1.CUNOAŞTEREA MEDIULUI
-Observare:”Stema ţării”
2.EDUCAREA LIMBAJULUI
-Memorizare:”Limba românească”de G. Sion
-Joc didactic:”Cuvinte frumoase”
3.ACTIVITĂŢI MATEMATICE
-”Formează mulţimi de obiecte de aceeaşi formă, mărime şi
culoare”- exerciţii cu material individual
-“Al câtelea steguleţ lipseşte?”-joc exerciţiu
4.EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE
-Lectura educatoarei:”Am fost şi eu la Alba Iulia şi am văzut
Unirea cea mare”de D. Almaş
5.EDUCAŢIE MUZICALĂ
Cântec “Ce frumoasă-I ţara mea”- predare
Audiţie:”Imnul de Stat al României”
6.ACTIVITĂŢI ARTISTICO-PLASTICE
-Desen decorativ:”Costumul popular românesc”
7.EDUCAŢIE FIZICĂ
I. Dans popular: ”Drag mi-e jocul romanesc”
II. Repetarea săriturii în lungime cu elan. Joc:”Sportivii la
concurs”
Organizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor
Participarea la programul artistic: “Ziua
Romaniei”
Album cu fotografii din timpul activităţilor
derulate
• Viorica Preda , Metoda proiectelor la vârstele
timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002
• Silvia Breben şi ceilalţi, Metode iteractive de grup,
Editura Arves, 2002
• Programa activităţilor instructiv-educative în
grădiniţa de copii, Editura V&I Integral, Bucureşti,
2005
Steagul tricolor Harta ţării

Imnul de Stat Stema ţării


Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia


Memorizare:
Limba romaneasca
George Sion

Mult e dulce si frumoasa


Limba ce-o vorbim,
Alta limba-armonioasa
Ca ea nu gasim.
Salta inima-n placere
Cand o ascultam
Si pe buze-aduce miere
Cand o cuvantm.
Romanasul o iubeste
Ca sufletul sau.
Vorbiti, scrieti romaneste,
Pentru Dumnezeu!
Drag Mi-e Jocul Romanesc
(cantec, dans)

Drag mi-e jocul romanesc,


Dar nu stiu cum sa-l pornesc,
Refren:
Hei! Tra-la-la-la, la,
la, la, la, la, la, la, la.
Ca de nu l-oi porni bine,
Oi pati mare rusine.
Refren:
Nu te uita la cojoc,
Ci te uita cum mai joc.
Refren: