În ultimele decenii, consumul de substanțe

nocive,în rândul tinerilor, a crescut semnificativ.

Printre tentațiile ce atrag copiii și adolescenții în
capcanele tenebroase ale absenteismului și
abandonului școlar se numără: tutunul, drogurile și
alcoolul.
1. Consumul de tutun:
A. Studii privind consumul tutunului în rândul tinerilor:
• 4% dintre baieti si 1% dintre fetele de 11 ani au
fumat cel putin o data pe saptamana, Romania situandu-se pe
locul 4 din cele 42 de state cuprinse in analiza;
• 14,6% dintre copiii scolarizati cu varsta intre 13 si
15 ani fumeaza actual tutun (au afirmat ca au fumat in
ultimele 30 de zile), ceea ce inseamna ca aproximativ 90.000
de copii (90.699) din aceasta categorie de varsta au sanse
mari de a deveni in curand fumatori zilnici;

• 8,2% dintre copii (13-15 ani) au folosit (in ultimele

30 de zile) tigarete electronice.
• 3,1% dintre copiii scolarizati (13-15 ani) au folosit
(in ultimele 30 de zile) dispozitive electronice de incalzit
tutun, asa-numitele IQOS, despre care exista suspiciuni
rezonabile ca ar putea produce dependenta tabagica si riscuri
similare pentru sanatatea consumatorilor ca tigarile clasice;
 • 15% dintre fumatorii adulti din Romania au declarat
ca au inceput sa fumeze inainte de a implini 14 ani, iar 38%
inainte de a implini 18 ani.
• 1 din 5 copii a fost expus publicitatii produselor IQOS,
stiind in ce constau acestea. Expunerea va creste semnificativ
avand in vedere lipsa restrictiilor in expunerea si publicitatea
acestor produse.

B. Efectele tutunului asupra elevilor:

* Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala
modalitate de consum) sunt mărirea riscului de cancer la
plămâni și de boli cardio-vasculare. Organizația mondială a
sănătății a estimat în 2002 că în țările în curs de dezvoltare, 26%
din decesele bărbaților și 9% din decesele femeilor au la origine
fumatul. În mod similar, în Statele Unite, Centrul pentru
prevenirea și controlul bolilor, descrie folosirea tutunului drept
"cel mai important factor de risc, ce poate fi prevenit, asupra
sănătății locuitorilor țărilor în curs de dezvoltare - o importantă
sursă a morții premature de pe glob." ;
 * Studiile au aratat ca adolescentiii care incep de timpuriu
sa fumeze vor continua sa faca acest lucru si ca adulti.
Majoritatea adultilor fumatori inraiti s-au apucat de fumat
inainte de a avea 18 ani. Iar aceasta categorie de fumatori
este cea mai expusa imbolnavirilor de cancer, in conditiile in
care tutunul este asociat diferitelor forme ale acestei boli.
Dintre toate, cel mai des intalnit intre fumatori este, desigur,
cancerul pulmonar.

* Explicatia pe care specialistii au gasit-o pentru faptul ca

adolescentii care fumeaza sunt cei mai expusi acestui tip de
cancer consta in faptul ca la aceasta varsta plamanii nu sunt
complet dezvoltati. De altfel, acesta este motivul pentru care
tutunul este mult mai daunator in adolescenta. Organismul
tanarului nu este dezvoltat, iar tutunul afecteaza negativ
cresterea normala si sanatoasa a adolescentului.
2.Consumul de droguri:
A.Studii privind consumul de droguri în rândul tinerilor:
* La 16 ani, pentru a obține o identitate de grup și pentru
"a schimba starea de spirit", peste 20% din elevii
României se droghează.

*Dintre elevii care consumă droguri, 27,7 % au început la

vârsta minimă de 9 ani. Majoritatea, 71,46%, au început să
se drogheze din curiozitate. Următorii, în ordine, au fost cei
care s-au drogat pentru că au vrut să-și schimbe starea de
spirit. Sunt urmați de cei care care nu au vrut să facă opinie
separată de la grup. Mulții dintre ei, aproape 70%, cunosc
riscurile, dar consideră că prin consum ocazional le reduc.
Ce nu știu este că acesta este începutul pentru toți.
B. Efectele drogurilor asupra elevilor:
Aproape toate drogurile țintesc direct sau indirect creierul prin
„inundarea” acestuia cu dopamină, care este un neurotransmițător
(substanță ce facilitează transmiterea informației de la un neuron la
altul) prezent în zone ale creierului care coordonează mișcarea,
emoțiile, cogniția, motivația și sentimentul de plăcere.
Suprastimularea acestor zone determină plăcere, euforie,
determinând persoana să repete consumul, în căutarea acelorași
efecte.
3.Consumul de alcool:
A.Studii privind consumul de alcool în rândul tinerilor:
* În România consumul de alcool în rândurile minorilor
este foarte ridicat;
* Alcoolul este substanța de abuz cel mai frecvent
utilizată de tineri, aproape 84% din băieții și 12% din fetele
cu vârsta de 16 ani au consumat alcool cel puțin o dată în
viață;

* Copiii care au probleme de autocontrol sau au un

respect scăzut de sine sunt mai predispuși abuzului de alcool;
* Un risc crescut il au și copiii care nu se simt legați de
familiile lor sau cei care se simt diferiți, din punct de vedere
fizic sau economic;
B.Efectele alcoolului asupra organismului în dezvoltare:
* Ficatul este afectat si are nevoie de cateva zile pentru a se
reface si a reveni la o functionare normala dupa o noapte de
betie.
* Ritmul cardiac poate deveni neregulat, iar inima se poate
chiar opri.
Temperatura corpului scade si poate duce la hipotermie, in
special in anotimpurile reci.

* Scaderea glicemiei poate duce la convulsii sau chiar

coma.
* Respiratia poate deveni dificila si se poate chiar opri.
* Poate ascunde alte probleme psihice, precum depresia
sau anxietatea, care raman astfel netratate.
4. Măsuri de prevenire a consumului de substanțe nocive
de către tineri:
* Eforturile de a preveni, abuzul de substanțe” de catre copii
și adolescenți ar trebui să înceapă încă din copilărie,prin
educație și informare legată de consumul de alcool,droguri și
tutun, încurajarea unor comportamente sănătoase și o
comunicare solidă cu părinții.

* Școala și părinții au un rol important în ceea ce privește

prevenirea consumului de substanțe nocive de către copii și
adolescenți.
* Interdicțiile nu sunt suficiente, copiilor și adolescenților
trebuie să li se explice foarte clar la ce riscuri se expun
consumând alcool, chiar și in cantitați reduse.
* Ar fi util ca adolescentul să aibă diverse activități care să
îi ocupe timpul liber, precum sportul sau activitățile de
voluntariat sau participarea la diverse cluburi.
5. Câteva aspecte despre dependența față de substanțele
nocive:
* Dependența este definită ca boală a creierului, caracterizată de
căutarea compulsivă a drogului sau a substanțelor care provoacă
dependență și consumarea acestora în ciuda consecințelor negative
pe care persoana consumatoare le experimentează. Acestea
determină modificări substanțiale și durabile ale creierului care
afectează structura și funcționarea acestuia și conduc la
comportamente dăunătoare și auto-distructive.

* În cazul drogurilor toate acestea țintesc direct sau indirect

creierul prin „inundarea” acestuia cu dopamină, care este un
neurotransmițător (substanță ce facilitează transmiterea informației
de la un neuron la altul) prezent în zone ale creierului care
coordonează mișcarea, emoțiile, cogniția, motivația și sentimentul
de plăcere. Suprastimularea acestor zone determină plăcere,
euforie, determinând persoana să repete consumul, în căutarea
acelorași efecte.