Atomul si Legaturile

chimice
Dragu Andreea
Iana Valentina
 Definitie
• Un atom este cea mai mică unitate constitutivă
a materiei comune care are proprietățile unui element
chimic.Orice solid, lichid, gaz și plasmă este compus din atomi
neutri sau ionizați. Atomii sunt foarte mici; dimensiuni tipice sunt în
jur de 100 pm.
 Formarea atomului
• Fiecare atom este format dintr-un nucleu și din unul sau mai
mulți electroni legați de nucleu. Nucleul este format din unul sau
mai mulți protoni și, de obicei, dintr-un număr similar de neutroni.
Protonii și neutronii se numesc nucleoni.
 Primele teori bazate pe dovezi
• La începutul anilor 1800, John
Dalton a folosit conceptul de
atomi pentru a explica de
ce elementele reacționează
întotdeauna în raporturi de
numere întregi mici.
 Formarea protonilor si a neutronilor

• Protonii şi neutronii sunt formaţi din particule subatomice mai mici,

dar acest lucru nu afectează felul în care atomii se comportă în
reacţiile chimice.
 Descoperirea electronului
• Fizicianul J. J. Thomson a
măsurat masa razelor catodice,
arătând că ele sunt formate din
particule, dar că acestea sunt de
circa 1800 de ori mai ușoare
decât cel mai ușor atom, cel
de hidrogen. Prin urmare, ei nu
erau atomi, ci o nouă particulă,
prima particulă subatomică ce a
fost descoperită, și pe care el a
numit-o inițial „corpuscul”, și mai
târziu electron.
 Descoperirea nucleului
• În 1909, Hans Geiger și Ernest Marsden⁠(d), sub conducerea
lui Ernest Rutherford, au bombardat o folie metalică cu particule
alfa pentru a observa cum se împrăștie ele.
• Pentru a explica acest lucru, Rutherford a propus că sarcina
pozitivă a atomului este concentrată într-un nucleu mic aflat în
centrul atomului.
 Descoperirea izotopilor
• În timp ce experimenta cu
produsele dezintegrării
radioactive, în
1913 radiochimistul Frederick
Soddy a descoperit ceea ce părea
să fie mai mult decât un singur tip
de atom pe fiecare poziție în
tabelul periodic. Termenul izotop a
fost inventat de către Margaret
Todd⁠ca nume potrivit pentru
diferiți atomi care aparțin aceluiași
element.
 Legaturile chimice
• Legătura chimică este puterea de atracție care se manifestă
între atomi, ioni sau molecule și care permite formarea compușilor
chimici. Legarea se poate realiza ca urmare a unor forțe
electrostatice de atracție formate între speciile chimice încărcate cu
sarcini electrice opuse (cum este cazul legăturilor ionice) sau ca
urmare a punerii în comun al unui anumit număr de electroni între
speciile chimice (cum este cazul legăturilor covalente).
 Tipuri de legaturi chimice
• Legăturile chimice pot fi covalente, ionice, sau metalice.
• Legăturile covalente se stabilesc între atomi care acceptă electroni
(în principal nemetale).
• Legăturile ionice se stabilesc între atomi care acceptă și alții care
cedează electroni (în prinicpal metale).
• Legăturile metalice se formează între atomii unui metal, care se
unesc într-o rețea metalică.
 Legatura Ionica
• Legătura ionică este formată prin atragerea electrostatică cu sarcini
opuse și are loc între metalele tipice și nemetalele tipice. Pentru a
forma o configurație electronică exterioară de echilibru .
• Se formează astfel o moleculă a cărei legătură ionică (polară,
heteropolară, electrovalentă) se bazează pe atracția electrostatică
exercitată între atomii ionizați pozitiv sau negativ.
 Legatura metalica
• Se considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în
rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal
între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline.
• De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un
electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un
atom vecin.
 Legatura covalenta
• Este de 3 feluri:
• Legatura covalenta nepolară - apare la atomii din aceeași specie sau
la atomii din specii diferite care au electronegativități foarte
apropiate.
• Legatura covalenta polară - există doar între atomi ai nemetalelor
din specii diferite.
• Legatura covalenta coordinativă - este o legătură covalentă polară
specială.
 1. Legătura covalentă nepolară

• Această legătură se formează între atomii de acelaşi fel sau între

atomi cu electronegativităţi foarte apropiate. Fiecare atom pune în
comun câte un electron. Perechea de electroni e împărţită în mod
egal de cei doi atomi.
 2. Legătură covalentă polară

• Se formează între atomi ai nemetalelor din specii diferite. Aceşti

atomi au electronegativităţi diferite. La fel, fiecare atom pune în
comun câte un electron pentru a forma legătura. Perechea de
electroni e atrasă mai mult către atomul mai electronegativ.
 3. Legătura covalentă coordinativă

• Este un caz mai special al legăturii covalente, de această dată

ambii electroni venind de la acelaşi atom. Atomul care ”donează”
perechea de electroni se numeşte donor, iar atomul care o acceptă
se numeşte acceptor.
Va multumim pentru
atentia acordata!
Proiect realizat de catre: Dragu Andreea & Iana Valentina