ENERGIA VERDE

„Energia verde: ne priveşte pe toţi!”

PROIECT LA MANAGEMENTUL RESURSELOR ENERGETICE

PREZENTARE REALIZATA DE: LIVIU-CONSTANTIN ANGHEL

UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

2020
"Energie verde" este un termen care se referă la surse de energie
regenerabilă şi nepoluantă. Electricitatea generată din surse
regenerabile devine din ce în ce mai disponibilă.
Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabilă, consumatorii
pot susţine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul
asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor creşte
independenţa energetică.
Panourile solare – energie solară
Energia solară reprezintă o sursă de energie regenerabilă care este direct produsă prin
captarea radiaţiei solare.
Panourile solare sunt folosite la încălzirea apei pentru locuinţe, iar panourile fotovoltaice sunt
folosite la producerea curentului electric.
Atunci când aceste tehnologii pot să vină în ajutorul consumatorului prin reducerea facturilor
pentru diferite utilităţi (apă, încălzire) şi printr-un timp de amortizare scurt în cazul sistemelor de
încălzire a apei menajere, instalarea unor panouri solare devine o investiţie extrem de
rentabilă în cazul consumatorilor casnici, a hotelurilor, spitalelor, etc.
Unele sisteme de panouri solare funcţionează tot timpul anului şi asigură între 50% şi 100%
din consumul zilnic de apă caldă menajeră. Sistemul bazat pe panouri solare se poate monta
pe acoperiş, pe schelet metalic sau chiar în curte, la nivelul solului. Nu este necesar să se
golească pe timpul iernii deoarece apa nu circulă direct prin tuburi. Un alt tip de sistem solar
este cel folosit pentru încălzirea apei menajere tot timpul anului. Panourile solare cu tuburi
solare pot fi instalate pe acoperiş pentru a transfera căldura solară în boilerul montat la sol sau
în interior.
Panouri solare cu funcţionare primăvara-toamna se pot folosi de primăvara până toamna
târziu şi asigură între 60% şi 100% din consumul zilnic de apă caldă menajeră. Sunt cele mai
simple şi mai economice sisteme de încălzire a apei calde menajere, fiind în acelaşi timp foarte
fiabile (minim 20 de ani durata de viaţă).
Stâlpii de iluminat stradal cu lampi LED şi panouri fotovoltaice

Există o gama largă de stâlpi de iluminat stradal, echipaţi cu panou fotovoltaic sau cu
panou fotovoltaic şi turbină eoliană.
Trebuie avut în vedere faptul că pentru stâlpii de iluminat cu panou fotovoltaic fără
conexiune suplimentară la sistemul naţional de energie electrică, autonomia sistemului
nu este în general suficient de mare pentru a acoperi iluminatul pe parcursul întregii nopţi
pe timp de iarnă. Pentru realizarea conexiunii suplimentare la sistemul naţional de
energie electrică, se pot utiliza cabluri cu diametru redus.
Se recomandă instalarea stâlpilor în locuri unde se pot alimenta suplimentar de la
sistemul naţional (de acest lucru este nevoie doar pe timpul iernii) sau unde nu este
nevoie de iluminat pe parcursul întregii nopţi pe timp de iarnă.
Pompe de apă cu panou fotovoltaic (pompă
solară)

•Se poate folosi în mai multe aplicaţii: pentru

extragerea apei în rezervor, irigare prin picurare
(pentru grădină), alimentare cu apă în zone izolate,
etc.
•Apa se extrage direct, în funcţie de lumina solară,
fără să mai fie nevoie de acumulatori
•Extrage apă si în zilele noroase
•Funcţionează cu întreţinere minimă
•Tolerează mici sedimente în sursa de apă - astfel
poate fi folosit în râuri şi curenţi de apă
•Costuri mici de foraj - un diametru de 8 cm este
suficient
•Robustă şi durabilă - construcţie în alamă şi inox
•Pompa solară nu trebuie alimentată direct de la
niciun fel de baterii
Se utilizează pentru:
•Irigaţii prin picurare
•Apă pentru animale
Cu ajutorul unei pompe solare se poate scoate apă
dintr-un put pentru animale chiar în câmp, fără a fi
nevoie de alimentare cu energie electrică.
Turbini eoliene – energie eoliană (energie produsă de vânt)
Energia eoliană este energia obţinută cu ajutorul forţei vântului. Centralele eoliene sunt
construite în regiunile cu vânturi puternice (pe crestele munţilor şi dealurilor sau în largul
mărilor şi oceanelor) pentru a produce electricitate.
Istoria turbinelor eoliene
Prima turbină eoliană a fost folosită în Persia în anul 200 înainte de Hristos. În anul 250
după Hristos, în Imperiul Roman au început să se folosească pentru măcinarea grânelor,
iar mai târziu, în secolul al XIV-lea s-au folosit la scară largă în Olanda pentru a drena
zonele mlăştinoase. Prima turbină eoliană ce producea curent electric a fost realizată în
laborator în 1887 de către James Blyth, în Scoţia. Prima turbină eoliană pentru energie
electrică a fost instalată în Statele Unite ale Americii în anul 1888, iar în 1908 existau deja
instalate 72 de astfel de turbine, având puteri de la 5 KW până la 25 KW.
Prima turbină eoliana conectată la reţeaua publică de energie electrică a fost în 1954 în
Islanda având o putere de 100KW.
În prezent, cea mai mare turbină are capacitatea de 6MW având o înălţime de 198 m şi un
diametru de 126 m. Această turbină a fost produsă de o firma germană renumită, dar sunt
semnale că acest record va fi doborât în curând de o altă firmă britanică.
• România dispune de resurse bogate și variate de energie regenerabilă: biomasă,
hidroenergie, potențial geotermal, respectiv pentru energie eoliană, solară și
fotovoltaică. Acestea sunt distribuite pe întreg teritoriul țării și vor putea fi exploatate
pe scară mai largă pe măsură ce raportul performanță-preț al tehnologiilor se va
îmbunătăți, prin maturizarea noilor generații de echipamente și instalații aferente.
Potențialul hidroenergetic este însă deja utilizat în bună măsură, deși există
posibilitatea de a continua amenajarea hidroenergetică a cursurilor principale de apă,
cu respectarea bunelor practici de protecție a biodiversității și ecosistemelor. În ultimii
șase ani, România a avansat rapid în utilizarea unei părți importante a potențialului
energetic eolian și fotovoltaic. Vor fi construite noi capacități în centrale eoliene și
fotovoltaice, chiar dacă ritmul de creștere va încetini în perioada următoare. Biomasa
ocupă un loc central în mixul energiei electrice, în special prin utilizarea lemnului de
foc în mediul rural, însă potențialul de dezvoltare este în continuare foarte ridicat, în
special prin eficientizare și introducerea de noi tehnologii, precum cele de producere
a biogazului și biorafinăriile. Resursele geotermală și solară (panouri solare) sunt
exploatate doar marginal în România, existând un potențial substanțial de creștere a
utilizării acestor resurse în deceniile următoare.
Biomasa reprezintă componenta
vegetală a naturii. Energia din biomasă
se obţine prin arderea deşeurilor de
lemn, a deşeurilor agricole, a gunoiului
menajer şi a culturilor energetice
(floarea soarelui, porumb, soia, rapiţă).
Biomasa este folosită în diferite scopuri,
de la încălzirea locuinţelor până la
producerea energiei electrice şi a
combustibililor pentru maşini (ex.
Biodiesel).

Centralele termice care funcţionează

pe bază de tocătură lemnoasă
Acest tip de centrale sunt destinate
utilizării în sistemele de încălzire
centrală, opţional şi pentru producerea
de apă caldă. Acestea sunt realizate din
oţel emailat şi sunt formate dintr-un
focar unicameral, cu grătar de fontă.
Energia hidroelectrică – energia apei este obţinută din curgerea apelor asupra unor
turbine care generează curent electric. Hidrocentrala Porţile de Fier I este una dintre
cele mai mari centrale din Europa şi cea mai mare de pe Dunăre. Alte forme de
hidroenergie (energie a apei) sunt considerate energia valurilor şi mareelor.
 Energia geotermală este obţinută din căldura aflată în interiorul Pământului. Aburii şi apa
fierbinte care ies din pământ (atunci când erupe un vulcan, un izvor termal sau gheizer)
sunt utilizaţi pentru încâlzirea locuinţelor şi pentru producerea de energie electrică.
Energie curată, cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și alte noxe

Contribuția României la atenuarea schimbărilor climatice este ancorată în contextul

politicilor europene, pe baza principiului participării echitabile la atingerea țintelor
naționale pentru 2020 și a țintelor comunitare pentru 2030. Prezentul document prezintă
ținte naționale indicative pentru ponderea surselor regenerabile de energie în
subsectoarele energiei electrice, al încălzirii și răcirii, respectiv al transporturilor; pentru
creșterea eficienței energetice primare și finale; pentru reducerea emisiilor de gaze cu
efect de sera care nu sunt cuprinse în sistemul de tranzacționare a emisiilor de gaze cu
efect de seră în UE. Atingerea țintelor este condiționată de o serie de acțiuni prioritare și
măsuri, aliniate în bună parte cu directivele și reglementările europene.
Pe de altă parte, atenuarea impactului asupra calității apelor, a solurilor și a ecosistemelor
necesită investiții suplimentare în reducerea emisiilor poluante și a efectelor asupra
biodiversității. Proiectele și activitățile curente ale companiilor din sectorul energetic vor
aplica cele mai bune practici de protecție a mediului, inclusiv cu privire la protejarea
biodiversității și la reabilitarea siturilor contaminate.
 Impactul sectorului energetic asupra poluării aerului
Progresul cel mai semnificativ se înregistrează în reducerea principalelor tipuri de emisii de poluanți în
aer, astfel încât România se încadrează, în prezent, în plafoanele de emisii asumate prin Protocolul de
la Göteborg, ratificat de România în 2003. Datele pentru 2013 ale Agenției Europene pentru Mediu
certifică faptul că emisiile de poluanți atmosferici cu efect acidifiant în România se situează aproape
de media europeană. Poluarea aerului în sectorul energetic este cauzată în principal de centralele
termoelectrice, de traficul rutier și de arderea combustibililor pentru încălzire.

La orizontul anului 2020, conform reglementărilor în vigoare, este de așteptat conformarea cu

standardele europene și în ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), însă investițiile cele mai
costisitoare au fost deja realizate. Se impun, în continuare, ameliorări substanțiale și scumpe pentru
un număr limitat de grupuri, dar acestea se află, de regulă, în proprietatea unor companii în
insolvență sau faliment, funcționarea lor viitoare fiind incertă. Pe măsură ce grupurile vechi și
ineficiente ajung la capătul duratei tehnice sau economice de viață și sunt înlocuite de altele noi, cu
tehnologie de ultimă generație, este de așteptat ca emisiile să se reducă în continuare.
• Pe termen mediu și lung, este de așteptat o creștere a electromobilității, ce elimină
poluarea cu gaze de eșapament, în special în mediul urban. În următorii ani, este de
așteptat ca poluarea cauzată de traficul rutier să scadă, prin creșterea ponderii
autovehiculelor dotate cu tehnologii ce respectă standardele cele mai recente de
poluare.Pentru ca autovehiculul electric să contribuie la reducerea poluării aerului, va
trebui să continue tranziția energetică către surse regenerabile de energie și către
alte tehnologii cu emisii scăzute.
 Avantajele energiilor regenerabile
(mediu, economice, sociale)

• Mai puţine gaze cu efect de seră

• Mai puţine deşeuri
• Reducerea dependenţei energetice
• Promovarea de tehnologii moderne verzi
• Noi oportunităţi pentru mediul de afaceri
• Noi locuri de muncă
 CONCLUZII
• Trebuie cat mai mult de valorificat resursele
regenerabile de energie pentru a salva planeta
noastra!

„Energia verde: ne priveşte pe toţi!”

BIBLIOGRAFIE
• Google.ro/images
• Wikipedia.org
• Mmediu.ro
• Strategia Energetică a României 2016-2030,
cu perspectiva anului 2050