Definiţie: = ↓ bruscă şi potenţial reversibilă a funcţiei renale de excreţie care se manifestă prin: • ↓ filtrarii glomerulare (FG) • ↑ rapidă a nivelului seric al compuşilor azotaţi neproteici (azotemie/retenţie azotată acută) ± oligurie • perturbarea metabolismului hidroelectrolitic (HE) şi acidobazic (AB)
Termenul de “leziuni renale acute” a fost preferat celui de "insuficienţă renală
acută”, pentru că defineşte mai bine varietatea afecţărilor renale ce pot fi incluse în această categorie: de la modificări minime ale funcţiei renale la insuficienţă renală severă, necesitând terapie de substituţie renală. Clasificare: I. După etiologie: • IRA de cauză prerenală (hipoperfuzie renală). • IRA intrinsecă (afectarea structurii renale). • IRA postrenală (obstructivă).
II. După gradul de afectare al diurezei:
• IRA cu diureză păstrată: diureză > 500 ml/zi (în special în IR intrinsecă sau datorată substanţelor nefrotoxice) . • IRA oligurică (<500 ml/zi). • IRA anurica(<100 ml/zi). III. Criteriile RIFLE: în funcţie de severitatea leziunilor 1. Risc: creşterea creatininei x 1,5 sau reducerea RFG > 25% 2. Leziune (“injury”): dublarea creatininei sau reducerea RFG > 50% 3. Insuficienţă (“failure”): triplarea creatininei sau reducerea RFG > 75% 4. Pierdere (“loss”): insuficienţă renală acută persistentă; pierderea completă a funcţiei renale > 4 săptămâni 5. Afectare renală terminală (“end stage kidney disease”): pierderea completă a funcţiei renale > 3 luni; RFG < 10%; necesită dializă sau transplant