METODOLOGIA CERCETĂRII – ANALIZA

CANTITATIVĂ
PHD ALEXANDRA GHEORGHIU
OBIECTIVE

 Înțelegerea demersului științific în științele socio-umane și a

importanței analizei cantitative
 Metodologia unei cercetări – de la idee la rezultate
 Variabile și ipoteze
 Metode și mijloace de colectare a datelor
 Metode și mijloace de analiză a datelor
 Analiza cantitativă în SPSS – pași și intepretarea rezultatelor
DEMERSUL ȘTIINȚIFIC ÎN ȘTIINȚELE SOCIO-UMANE
CE TREBUIE EVITAT ÎN ALEGEREA TEMEI
Teme mult studiate, unde nu se poate aduce nimic nou. Pentru a
identifica o nişă de studiu, este nevoie de o investigare a literaturii de
specialitate. Noutăţile sunt reflectate mai degrabă în articole, studii, decat
in carti (există o paletă mai largă a primelor, in cuprinsul acestora abordându-
se, de regula, problemele cele mai stringente ale societăţii);
Teme foarte controversate, care au ca risc neacceptarea rezultatelor;
Formularea ambiguă şi extinsă a temei/ipotezelor: cand formulam o
ipoteza, aceasta nu trebuie sa cuprinda totul (de ex., un student poate mai
curand sa studieze impactul anumitor elemente asupra dezvoltarii regionale
(migratie, ISD-uri, fluxuri de comert etc), decat sa studieze importanta
dezvoltarii regionale in Europa sau impactul globalizarii asupra societatii).
 DE CE ANALIZA CANTITATIVĂ
 Analiza cantitativă: recurge la măsurare, cuantificare, exprimare cifrică
Incepe cu o ‘tatonare’ de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmeaza sa fie masurat;
Presupune formularea de ipoteze, care trebuie testate, verificate empiric. Pentru aceasta, ipotezele trebuie sa fie definite
prin variabile, care pot fi colectate prin diferite tehnici (a se vedea slide-urile de mai jos);
Presupune culegerea si prelucrarea de date, care conduc la obtinerea unor rezultate ale analizei;
Conceptele abstracte se ‘transformă’ în reprezentări empirice;
Permite efectuarea unor corelatii intre variabile (variabila dependenta si variabile independente/explicative),
desprinderea unui trend (daca datele se intind pe o perioada suficient de extinsa) etc.;
 Avantajele analizei cantitative:
 Oferă un suport puternic pentru acceptarea rezultatelor obţinute (daca intre variabilele considerate exista legaturi
puternice/interconexiuni);
 Economisirea timpului: pentru a exprima legatura dintre variabile, nu se recurge la calcularea manuala a anumitor coeficienti,
in baza unei formule, ci la executarea unor comenzi in cadrul programului statistic SPSS - Statistical Package in the Social
Sciences;
 Face posibilă construcţia sau reconstrucţia teoretică din domeniul vizat
 Cele doua tipuri de abordări (cantitativă si calitativă) sunt complementare în aproape orice cercetare.
VARIABILE INDEPENDENTE ȘI DEPENDENTE

 Variabile
 Dependentă : aspectul măsurat, observat în cadrul studiului
 E considerată dependentă pentru că schimbările sale depind de variabila
independentă
 Independentă: sursa sau cauza posibilă a modificărilor variabilei
dependente
 E considerată independentă deoarece varianța sa nu este modificată de alte
variabile din cercetare
 Are cel puțin două niveluri și pot exista mai multe variabile independente într-o
cercetare
IPOTEZA – DEFINIȚIE

 Ipoteza: un enunț, o afirmație, o supoziție, presupunere cu privire la

anumite legături între diverse fenomene
"Principiul îndoielii" (Descartes): a supune orice enunţ unei analize critice,
testării
 Ipoteza poate fi verificată empiric, funcție de natura domeniului:
 pe cale experimentală - științe exacte, dar nu numai;
 prin modelare/cuantificare - științe socio-umane, care se testează folosind date
existente sau culese.
 Prin testare, ipoteza poate fi confirmată sau infirmată.
IPOTEZA – CARACTERISTICI

 Să fie formulată clar, concis, la obiect

 Să fie verificabilă, testabilă, cu o validitate care să poată fi
demonstrată;
 Să fie verosimilă, adică în consonantă cu alte ipoteze din acelasi
domeniu;
 Să vizeze posibilitatea generalizării/extinderii rezultatelor
obtinute prin testare;
 Inainte de a testa ipoteza, trebuie să ne asigurăm ca există date
statistice pentru a face acest lucru
IPOTEZA – TIPURI

 H1 : ipoteza de dependență sau ipoteza de lucru (ipoteza

științifică, H diferit de 0) - interacţiunea dintre X şi Y este
semnificativă (efectul lui X depinde de nivelul lui Y); variabilele se
influentează;
 H0 : ipoteza de independență (ipoteza nulă; H=0); nu există
nicio interacţiune intre X şi Y (efectul lui X nu se modifică funcţie de
nivelul lui Y); variabilele nu se influențează
IPOTEZA – TIPURI
 H1 sau ipoteza de lucru poate fi formulată
 Unilateral: ipoteza unilaterală în care se precizează direcția efectului(un nivel
ridicat de ocupare al forței de muncă crește nivelul PIB). Este considerată o
ipoteză puternică și este preferată. Se bazează pe documentarea științifică
anterioară.
 Bilateral: ipoteza bilaterală nu precizează direcția efectului (nivelul de ocupare
al forței de muncă influențează PIB). Este considerată o ipoteză slabă și se
folosește mai ales cu caracter exploratoriu, atunci când documentarea
științifică din domeniu nu permite extragerea unei ipoteze unilaterale
IPOTEZA - OPERAȚIONALIZARE

Ipotezele sunt de obicei formulate in termeni teoretici – este necesara

”traducerea” lor la nivel concret, astfel încât să putem măsura variabilele.
Procesul acesta se numeste OPERAȚIONALIZARE
 influențează în mod hotărâtor calitatea cercetării ulterioare, căci masurarea
variabilelor depinde de felul în care au fost operaționalizate
 influentează tipul de metodă de culegere a datelor selectată în etapa ulterioară
 Exemplu: creșterea economică poate fi operaționalizată prin PIB, numărul și volumul investițiilor străine,
numărul de locuri de muncă noi
IPOTEZA – OPERAȚIONALIZARE

Migrația are un impact direct asupra dezvoltării unei regiuni

VD: dezvoltarea regiunii
PIB/locuitor, grad de ocupare anumite ramuri de activitate, remitențe, investiții
străine;
VI: migrația
emigrația și imigrația – dif spor natural și populația existentă; fluxuri migratorii
 CULEGEREA DATELOR

 Datele pe care urmeaza sa le prelucram, pot fi colectate din:

 Statistici oficiale (ale institutelor specializate in domeniu);
 Diverse baze de date: OECD statistics, Eurostat, AMECO database, World Bank Statistics Database, INS,
statistici BNR, ESPON (European Spatial Planning Observation Network), Worldwide Governance Indicators,
ANELIS (www.anelis.ro) (www.infocercetare.ro) (Ebsco, Doaj, Blackwell, ProQuest, Thomson ISI/Institute for Scientific
Information - ISI Web of Knowledge, Sage, Science Direct, Springerlink, Oxford, Cambridge, Emerald, Scopus) etc;
 Masuratori (in laboratoare, studii de teren);
 Chestionare, în cazul cercetării cantitative, acestea sunt structurate (cu intrebari inchise); esantion reprezentativ;
 Alte surse.
 Actualitatea surselor depinde de: domeniu/temă (este mai dificil de obtinut date la nivel LAU - comune, orase,
municipii; NUTS 3 – judete)
METODE DE COLECTARE A DATELOR

 Chestionarul : formă standardizată de culegere a datelor în științe socio-

umane – mai degrabă metoda cantitativă
 Permite obținerea unui număr mare de informații într-un timp relativ scurt
 Întrebări închise + întrebări deschise
 Permite respondentului să fie mai sincer decât în cazul unui interviu/focus grup
 Rezultatele depind în mod deosebit de eșantion și sunt greu generalizabile la
nivelul populației
 Este subiectiv, reflectând opinia respondentului față de problematica studiată
METODE DE COLECTARE A DATELOR
 Interviul: permite abordarea individuală și analiza în profunzime a unor
aspecte – mai degrabă metodă calitativă
 Permite obținerea unui număr mare de informații cu privire la un anumit subiect
 Poate fi semidirectiv sau liber, în funcție de necesitățile cercetătorului
 Permite respondentului să exprime pe larg cu privire la o problematică
 Rezultatele sunt foarte greu generalizabile la nivelul populației
 Este subiectiv, iar respondenții pot denatura adevărul atunci când subiectele sunt
sensibile (dezirabilitate socială)
 Durează foarte mult să fie prelucrat într-o manieră cantitativă – se pot folosi
tehnici de analiză de conținut
 METODE DE COLECTARE A DATELOR
 Focus grupul: permite analiza în profunzime a unor aspecte prin investigarea unui
grup mai mare de persoane în același timp (10-15)– mai degrabă metodă calitativă
 Permite obținerea unui număr mare de informații cu privire la un anumit subiect
 Poate fi semidirectiv sau liber, în funcție de necesitățile cercetătorului
 Permite respondentului să exprime pe larg cu privire la o problematică, poate stimula
creativitatea în anumite condiții
 Rezultatele sunt foarte greu generalizabile la nivelul populației
 Este subiectiv, iar respondenții pot denatura adevărul atunci când subiectele sunt sensibile
(dezirabilitate socială)
 Apare contagiunea (participanții la focus grup își schimbă răspunsurile în funcțue de răspunsurile
celorlalți)
 Timp limitat per participant
 Durează foarte mult să fie prelucrat într-o manieră cantitativă
CUM ALEGEM METODA?

 În funcție de obiectivul cercetării

 Exploratoriu – interviu + focus grup
 Confirmatoriu – chestionar
 Timpul de care dispuneți
 Puțin timp – chestionar
 Mult timp – interviu sau focus grup
 Resurse materiale
 Eșantionarea pentru chestionare este costisitoare
TIPURI DE SCALE

 O scală are proprietatea magnitudinii atunci când o caracteristică a atributului măsurat reprezintă
mai mult, mai puţin sau la fel o cantitate sau însuşire, comparativ cu o altă stare a aceluiaşi atribut. O
scală are intervale egale dacă diferenţa dintre două puncte aflate pe oricare zonă a scalei are aceeaşi
semnificaţie ca diferenţa dintre alte două puncte care diferă prin acelaşi număr de unităţi. Zero
absolut este posibil de evidenţiat când variabila măsurată are un nivel la care ea nu mai există deloc:
zero ca distanţă înseamnă absenţa oricărei distanţe.
 Scala nominală: nu posedă nici una din cele trei proprietăți. Ea servește numai pentru denumirea elementelor
 Scala ordinală : posedă proprietatea magnitudinii. Permite sortarea în categorii, dar nu putem indica diferențele
dintre categorii
 Scala de interval: posedă proprietatea magnitudinii și a intervalelor egale, specificând exact distanța care separă
elementele măsurate
 Scala de raport: posedă toate atributele unei scale de măsură
TIPURI DE SCALE – SCALA NOMINALĂ STATISTICI APLICABILE

Operaţii statistice permise – în principal, operaţiile de bază, derivate din

numărare, astfel:
 Frecvenţa absolută şi relativă (procentul), câte observaţii au fost incuse în fiecare
categorie (de exemplu 25 de băr-baţi şi 40 de femei sau 30% bărbaţi şi 78% femei);
 Valoarea modală (modul), categoria cu frecvenţa cea mai mare (de exemplu, din
200 de subiecţi, 150 au ochi albaştri, aceasta fiind categoria cu frecvenţa cea mai
mare – modul);
 Verificarea statistică prin χ2 – procedeu de comparare a frecvenţelor şi de
verificare, dacă diferenţele dintre ele sunt întâmplătoare sau, din contra,
semnificative, neîntâmplătoare;
TIPURI DE SCALE – SCALA ORDINALĂ STATISTICI APLICABILE

Operaţii statistice permise

 Frecvenţa sumelor în valori cumulate şi procentuale, valorile categoriale şi
categoriale procentuale, valori categoriale centile, valori de împrăştiere;
 Procedee bazate pe date categoriale: testul semnului, Mann-Whitney, Wilcoxon,
Kolmogorov-Smirnov, analiza de varianţă Kruskal şi Wallis;
 Coeficienţi de corelaţie de rang: ρ Spearman, τ Kendall.
TIPURI DE SCALE – SCALA INTERVAL STATISTICI APLICABILE

 Operaţii statistice permise

 Calculul mediei aritmetice, al abaterii standard, al boltirii şi al simetriei;

 Statistici parametrice: testul „t” Student, „F” – Fisher, analiza de varianţă
 Toate tipurile de corelaţii: „r” Pearson, raport de corelaţie (R), coeficientul de
regresie (b)
TIPURI DE SCALE – SCALA RAPORT STATISTICI APLICABILE

Operaţii statistice permise

 Sunt permise toate operaţiile statistice, inclusiv calculul mediei geometrice şi al
coeficientului de variaţie.
CONSTRUIREA UNUI CHESTIONAR – GHID PRACTIC

 Stabiliți principalele secțiuni ale chestionarului

 Pretestați pentru elementele pe care nu le cunoasteți, dacă nu doriți să folosiți
întrebări deschise în cadrul chestionarului
 Nu puneți niciodată întrebări duble : în ce măsură sunteți de acord și v-ar face plăcere
să primiți cadouri complementare din partea casei?
 Pretestați versiunea finală a instrumentului – pentru asigurarea înțelegerii tuturor
întrebărilor și verificarea caracteristicilor instrumentului
ANALIZA DE DATE

 Ce vrem sa testam
 Asocieri: chi patrat, analiza de corespondenta, corelatia, analiza de cluster, analiza
factoriala exploratorie
 Diferente: teste T, Anova univariate
 Legatura cauzala : regresie, Anova multivariate
ANALIZA DE DATE – CONSTRUIREA BAZEI

 Import Excel/alte formate (ASCII, etc)

 Crearea bazei de date in SPSS
 Mediul de lucru SPSS – Meniu si ferestre
 Introducerea datelor in SPSS
 Manipularea datelor – recodificari, selectari de variabile
CHI PATRAT SI TESTUL T

 Prezentarea rezultatelor :
 Chi2 Test nonparametric (scala de tip ordinal) care verifica daca distributia
observata difera de cea asteptata (teoretica)
 Exista o asociere semnificativa χ2(df=140)=3197.86, p<.000 intre cele 21 de tari si
numarul de ore petrecute pe zi la televizor.
 Test t Test parametric (interval si raport, prin conventie ordinal) care testeaza daca
mediile a doua grupuri sunt similare sau nu
 Exista o diferenta semnificativa intre femei (M=4.17, SD=2.08) si barbati (M=4.03,
SD=2.09) in ceea ce priveste nr de ore petrecute pe zi la televizor (t(40087)= -
6.72, p=.021), femeile petrecand semnificativ mai mult timp zilnic la televizor in
comparatie cu barbatii.
ANOVA

 Anova Test parametric (scale de raport si interval, prin conventie ordinale) care
permite testarea diferentelor pentru variabile care au mai mult de doua grupuri.
 Exista o diferenta semnificativa intre tarile din studiu cu privire la fericirea auto-
raportata (F(20,39994) =158.25, p<.000). Nr de ore petrecute in fata televizorului
(F(20, 40090)=96,63, p=.000)
 Daca dorim sa intelegem intre ce grupuri exista aceste diferente (in exemplul nostru aflam doar ca
tarile din studiu difera, dar nu intelegem care dintre ele difera fata de care) este nevoie sa realizam
teste PostHoc (Bonferroni) care testeaza fiecare grup fara de restul grupurilor din analiza =>
putem identifica exact faptul ca, de exemplu, Belgia difera in mod semnificativ de Republica Ceha in
ceea ce priveste fericirea auto-raportata, belgienii raportand un grad mai mare de fericire decat
cehii.
gradul de libertate reprezinta numarul comparatiilor independente intre elementele unei marimi de observatie sau numarul valorilor care pot fi alese arbitrar in
cadrul unei specificari. De exemplu, numarul gradelor de libertate intr-un tabel de contingenta cu p randuri și q coloane intr-o distributie arbitrara este egal cu ( p
− 1 ) *( q − 1 )
ANALIZA DE CORESPONDENTA

 Analiza de corespondenta permite

descoperirea structurii unui set de date
continut intr-un tabel de contingenta
 Produce o reprezentare vizuala a relatiei
dintre doua variabile categoriale – harta
perceptuala
 Interpretare: analiza de corespondenta
evidentiaza existenta a doua axe care
explica 88% din varianta (χ2 =
4535,p<.000)
CORELATII

 Masoara gradul de asociere intre

variabile si pot merge de la – 1 la + 1
trecand prin 0. O corelatie de 0
semnifica absenta relatiei dintre variabile.
In functie de caracteristicile variabilelor
(tip de scala de masurare, etc) putem
alege intre corelatia Pearson, Spearman,
sau Kendall. Pearson se realizeaza intre
variabile numerice, pe scala de raport
sau interval iar Spearman sau Kendall se
folosesc pentru scalele ordinale.
 NU presupun predictie ci doar asociere!
 Pearson: r=-.08, p<.000; Spearman: rs=-
.09, p<.000; Kendall’s tau b: rτ=-.07; p<.000
ANALIZA FACTORIALA

 Analiza factoriala este utilizata pentru a

reduce numarul de variabile existente la unul
mai redus. Aceasta metoda construieste niste
factori – variabile latente care vor fi folosite in
analiza ulterioara. De exemplu, avem 12
afirmatii care, in urma analizei factoriale ar
putea fi grupate in 4 mari factori explicand
43,64% din varianta
ANALIZA DE CLUSTER

 Permite identificarea unor

clase in care itemii se plaseaza
in mod natural, fara interventie
Folosita pentru segmentare.
 Evidentiaza existenta a trei
clustere. Primul cluster este
format din Neamt,Vrancea,
Galati, al doilea din Bacau si
Vaslui, iar al treilea din
Botosani, Suceava si Iasi.
REGRESIE

 Modelul de regresie identificat explica 37% din varianta criteriului “Trust in country’s parliament” (r2=.378).
REGRESIE

 Cel mai bun predictor este “Politicians care what people think” (β=.38, p<.000); urmat de “Political System
allows people to have influence on politics” (β=.16, p<.000). etc