MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE

TEZĂ DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
DOCTORAND:
Prof.univ.dr.ing. Mircea GEORGESCU
Ing. Florin Gheorghe FAUR
Petroşani
-2009-
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR, SCOP, OBIECTIVE ŞI METODE

DE CERCETARE

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA GENERALĂ A BAZINULUI MINIER VALEA JIULUI

CAPITOLUL 3. POLUAREA EXISTENTĂ ŞI REZISTENŢA LA POLUARE A

ECOSISTEMELOR

CAPITOLUL 4. ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN BAZINUL MINIER VALEA JIULUI

CAPITOLUL 5. SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND MONITORIZAREA MEDIULUI

CAPITOLUL 6. ELABORAREA SISTEMULUI DE MONITORIZARE A CALITĂŢII

MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

CAPITOLUL 7. CONCLUZII, CONTRIBUŢII ŞI PROPUNERI

ANEXE

BIBLIOGRFIE
Scop şi obiective
Principalul obiectiv urmărit de această lucrare este acela de
elaborare a unui sistem de monitorizare a calităţii mediului în Valea
Jiului, sistem care să fie capabil să ofere informaţii cât mai complete
celor interesaţi şi în timp util pentru luarea deciziilor şi măsurilor
destinate protecţiei mediului.

Metode de cercetare
Pentru a putea răspunde celor prezentate mai sus este nevoie de o
abordare logică şi sistematică. Astfel se impune parcurgerea mai multor
etape care în final să conducă la elaborarea sistemului local de
monitorizare a mediului pentru Valea Jiului.
Metodele de cercetare s-au bazat pe munca de teren (prelevarea
probelor de apă, sol, măsurători privind nivelul de zgomot etc.), de
laborator (analize privind calitatea probelor prelevate), documentări,
studii bibliografice, rezultatele acestor cercetări fiind prezentate în cadrul
unor manifestări ştiinţifice cu caracter naţional şi internaţional precum şi
prin intermediul articolelor publicate în reviste de specialitate.
AMPLASAREA GEOGRAFICĂ
Bazinul Petroşani este cel
mai important bazin
carbonifer, dacă se ţine
seama de rezerva pe
unitatea de suprafaţă,
calitatea cărbunelui şi
experienţa acumulată în
exploatare. Valea Jiului este
localizată în depresiunea
intramontană Petroşani
situată în partea centrală a
Carpaţilor Meridionali,
geografic la latitudinea de
45°25' nordică şi
longitudinea 23°22' estică.
Are forma unui triunghi
asimetric, cu lungimea de
45,6 km şi lăţimea în partea
estică de 9,6 km respectiv în
partea vestică de 2 km
acoperind o suprafaţă de
137,6 km2. Este încadrat de
munţii Retezat şi Sebeş
(unitate componentă a
munţilor Şureanu) la nord şi
munţii Vâlcan şi Parâng la
sud.
 CLIMA

Evoluţia temperaturilor medii multianuale

Cantităţi medii de precipitaţii

20
15 Direcţia şi frecvenţa vântului
1000
10 900
Temperatura 800
5 700
[oC] Petroşani
0 600
Precipitaţii [mm] 500 NORD N-V Parâng
-5 400 2,5% 10,0% VEST Petroşani
CALM300 Medie
4,0%
-10 200 Parâng
38,0%
I II 100
III IV V VI VII VIII IX X XI XIIMedia S-V
0 Media
anuală 16,5%

Total
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
SUD
N-E EST S-E
luna 7,0%
6,0% 2,0% 14,0%
 POPULAŢIA ŞI ACTIVITĂŢILE UMANE

Oraş
Petrila Petroşani Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani
Caracteristici

Suprafaţa
administrativă 308,68 195,56 34 87,31 74,7 251
[Km2]

Nr. locuitori 25808 45447 5147 31058 30852 10307

Densitate
83 231 151 345 413 41
[loc/Km2]

Altitudine
medie [m 675 615 623 631 700 715
n.m.]

Aşezare 45°27´00´´ N 45°24´44´´ N 45°22´43´´ N 45°22´52´´ N 45°21´37´´ N 45°20´11´´ N

geografică 23°25´12´´ E 23°22´24´´ E 22°18´36´´ E 23°17´29´´ E 23°14´18´´ E 23°09´09´´ E

Petrila Petroşani Uricani

Cimpa Slătinioara Vulcan Câmpu lui
Localităţi Aninoasa
Jieţ Peştera Boli Dealu Babii Lupeni Neag
componente Iscroni
Răscoala Dâlja Mare Jiu Paroşeni Valea de
Tirici Dâlja Mică Brazi

Restructurarea industriei extractive din România a însemnat şi închiderea unor exploatări miniere şi
exploatări de preparare a cărbunilor din Valea Jiului (Dâlja, Aninoasa, Petrila Sud, Valea de Brazi, Bărbăteni
respectiv preparaţiile Petrila, Livezeni, Lupeni şi Uricani) care la rândul ei a condus la reducerea numărului de
angajaţi din sectorul minier şi cel de preparare, în prezent Compania Naţională a Huilei având circa 12000 de
angajaţi faţă de cei 60679 existenţi la nivelul anului 1989.
În prezent în cadrul CNH există un număr de 7 exploatări miniere şi o exploatare de preparare a
cărbunelui (EM Lonea, EM Petrila, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Paroşeni, EM Lupeni, EM Uricani respectiv
EPC Coroeşti).
 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A SOLULUI DIN INDUSTRIA
MINIERĂ
Ocuparea suprafeţelor de teren de către haldele de steril
Ca urmare a activităţii productive din exploatările miniere şi uzinele de preparare din bazinul Petroşani,
rezultă o mare cantitate de steril care se haldează, existând la ora actuală 49 halde de steril din care sunt în funcţiune
17, iar 32 în conservare. Volumul total al haldelor de steril este de aproximativ 41,6 mil. m3 şi ocupă circa 274,54 ha de
teren. La suprafaţa ocupată de halde se adaugă circa 51 ha de teren care reprezintă zona de influenţă a lor.

Acumulare de apă între ramurile haldei preparaţiei Petrila

Halda preparaţiei Petrila (Ramura activă)

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A SOLULUI DIN INDUSTRIA
MINIERĂ
Suprafeţele ocupate de incintele miniere
De menţionat este faptul că în prezent o parte din construcţii şi incinte sunt abandonate ca urmare a
procesului de restructurare şi din acest punct de vedere trebuie găsite soluţii de redare a terenurilor ocupate în
circuitul economic fie prin schimbarea folosinţei clădirilor sau demolarea acestora şi concesionarea suprafeţelor
eliberate.

Incinta preparaţiei Lupeni Incinta preparaţiei Petrila

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A SOLULUI DIN INDUSTRIA
MINIERĂ

Degradarea parţială sau totală a solului şi a peisajului

Cu toate că raportat la suprafaţa bazinului, haldele ocupă suprafeţe relativ restrânse, contrastul dintre
depozitele de roci sterile şi zonele limitrofe acoperite de păduri este unul evident.

Haldă aparţinând EM Lonea

Rupturi ale suprafeţei terenului în perimetrul minier Petrila

Deformările care apar la suprafaţa terenului datorită surpării golurilor subterane au drept consecinţă
dispariţia prin îngropare a solului sau deranjarea lui, cu impact deosebit asupra dezvoltării vegetaţiei, afectându-se
aspectul peisagistic al zonei precum şi posibilităţile de utilizare a trenurilor afectate.

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A SOLULUI DIN INDUSTRIA
MINIERĂ

Cariere de cărbune abandonate

În carierele eliberate de sarcinile miniere relieful rezultat este artificial, rămânând în urmă depozite de
material steril, utilaje abandonate, trepte de exploatare, taluzuri de diferite înclinări, bălţi sau chiar suprafeţe întinse
de luciu de apă (ex: cariera Defor şi Câmpu lui Neag).

Cariera Câmpu lui Neag

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A SOLULUI DIN INDUSTRIA
MINIERĂ

Rupturi şi prăbuşiri de teren

Exploatare în subteran are repercusiuni asupra suprafeţei terenului provocând rupturi, prăbuşiri, surpări
care afectează infrastructura şi construcţiile din zonă. Degradările la suprafaţă se manifestă în funcţie de grosimea
stratelor exploatate.

Efectele subsidenţei asupra infrastructurilor în perimetrul

minier Livezeni

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A SOLULUI DIN ALTE
ACTIVITĂŢI

Depozitarea reziduurilor menajere

Depozitare în spaţii necorespunzător amenajate (depozite necontrolate) presupune şi un risc major de
contaminare a solului aflat în vecinătatea acestor depozite cu substanţe provenite din descompunerea deşeurilor
menajere. Ţinând cont de compoziţia deşeurilor menajere rezultă o gamă foarte largă de substanţe nocive, care odată
infiltrate în sol conduc la scoaterea suprafeţelor afectate din circuitul economic pentru perioade îndelungate de timp.

Depozitarea deşeurilor menajere în condiţii

improprii (depozitul de la Petrila) Deşeuri în staţiunea turistică Straja

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A SOLULUI DIN ALTE
ACTIVITĂŢI

Depozitarea zgurei de termocentrală

Din punct de vedere termo-energetic Valea Jiului este deservită de CTE Paroşeni. Pentru producerea de
energie termică şi electrică CTE Paroşeni se bazează pe transformarea energiei calorice a cărbunilor.
Arderea unor cantităţi apreciabile de cărbune înseamnă producerea unei cantităţi de zgură de
termocentrală care trebuie depozitată. Depozitarea presupune ocuparea unor suprafeţe de teren şi deturnarea lor de
la folosinţele iniţiale.

Iazul de decantare aparţinând CTE Paroşeni

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI
 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A SOLULUI DIN ALTE
ACTIVITĂŢI

Ogaşe şi ravene rezultate în urma activităţii forestiere

O altă activitate prezentă în Valea Jiului este cea de exploatare a masei lemnoase. Aceste exploatări sunt
localizate în zona montană de regulă de-o parte şi alta a văilor afluenţilor celor două Jiuri.
Executarea unor drumuri pe versant, foarte aproape de linia de cea mai mare pantă, pe substrat friabil,
a constituit premisa pentru declanşarea fenomenelor de eroziune pluvială de adâncime, care au avut drept
consecinţă formarea de ogaşe şi ravene de dimensiuni apreciabile.

Exploatare forestieră pe valea Jieţului

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A APELOR DIN VALEA JIULUI

Poluarea apelor produsă de activităţile miniere

Până nu cu mulţi ani în urmă deversarea apelor uzate din exploatările miniere şi eficienţa slabă a
proceselor de epurare a apelor uzate de la preparaţiile de cărbune aveau ca efect direct încărcarea emisarului natural,
râul Jiu, cu cantităţi mari de suspensii minerale, substanţe organice şi alte substanţe poluante (fenoli, NH4+ etc.).

Deversarea (în trecut) direct în emisar

a apelor de mină

În ultimi ani se remarcă scăderea poluării cu suspensii solide, datorată pe de-o parte restrângerii
activităţilor răspunzătoare de această poluare, iar pe de alta retehnologizării unor unităţi de producţie.

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A APELOR DIN VALEA JIULUI

Poluarea apelor produsă de alte activităţi

Sursa cea mai importantă de poluare a râului Jiu o constituie în momentul de faţă apele uzate menajere şi
animaliere. În zonele cu gospodării ţărăneşti de pe cursul Jiului şi al afluenţilor acestuia nu există nici un fel de sistem
de colectare şi tratare a apelor rezultate din folosinţele gospodăreşti şi din activităţile legate de creşterea animalelor.
Deversarea directă a apelor uzate menajere şi animaliere conduc la creşterea concentraţiei substanţelor organice,
creşterea consumului chimic de oxigen, scăderea concentraţiei de oxigen dizolvat precum şi la creşterea
concentraţiilor unor poluanţi de natură organică (NH4+ şi NO2-).

Deversarea apelor uzate menajere provenite

de la un cartier
din Municipiul Lupeni direct în emisar

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE A AERULUI DIN VALEA JIULUI

Poluarea aerului datorată activităţilor miniere

Din această categorie fac parte centralele termice ce deservesc unităţile miniere şi staţiile de ventilatoare
aparţinând aceleloraşi unităţi.
Acestea sunt răspunzătoare de poluarea cu oxizi de sulf şi azot, pulberi în suspensie, funingine şi dioxid de
carbon în special a zonelor limitrofe. Staţiile de ventilatoare aparţinătoare unităţilor miniere au rolul de a evacua
aerul viciat din subteran, aer în a cărui compoziţie intră unele gaze nocive (CH4, H2S, CO, HCl) şi suspensii minerale.

Poluarea aerului produsă de alte activităţi

Principalii
poluanţi produşi de CET
Paroşeni şi centralele termice
care funcţionează în incintele
întreprinderilor sunt: praful
(cenuşa zburătoare, particule TRANSPORTURILE
de cărbune nears, zgură, PROCESELE DE COMBUSTIE
pământ etc.); oxizii de sulf
(SO2 şi SO3); oxizii de azot
(NO şi NO2); cantităţi reduse
de gudroane, hidrocarburi,
funingine, sulfaţi şi acizi CTE Paroşeni
organici etc.

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

DETERMINAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 DETERMINAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI
Calitatea solului
Suprafeţe de teren ocupate
Denumire Suprafaţa (ha) Volum (mii m3) Sup. zonă infl. (ha)

Halde de steril minier 207,84 31470 42,11

Halde steril de preparaţie 66,70 10100 6,70

Halde de deşeuri 7,5 2333 16,00

menajere

Ogaşe şi ravene 21,5 - 4,5

Depozite cenuşă 20 1450 -

Cariere 94,18 - 7,65

Surpări, rupturi, 29,10 - -

prăbuşiri
Total 446,82 45353 76,96

Instabile Stabile Relativ stabile

93,10 115,53 238,19

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

Calitatea solului
Suprafeţe de teren ocupate construcţii şi incinte

În funcţie de
folosinţele iniţiale ale
terenurilor putem grupa
suprafeţele afectate de
activităţile antropice din Valea
Jiului după cum urmează

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

DETERMINAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

Din analiza datelor prezentate în

tabelele se poate concluziona că valorile
concentraţiilor de substanţe toxice pentru vegetaţie
se situează mult sub valorile pragurilor de alertă.
Prezenţa anumitor elemente atât în
compoziţia solului cât şi în cea a haldelor de steril
în concentraţii apropiate ca valoare conduce spre
concluzia că nu se produce o contaminare a solului
datorată compoziţiei chimice a materialelor sterile
depozitate în halde.

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

Calitatea apei

În prezent principala sursă de poluare a Jiului o constituie

apele uzate menajere şi rezultate de la creşterea animalelor deversate
direct în apele Jiului sau a afluenţilor acestuia fără a fi supuse în
prealabil procesului de epurare, motiv pentru care punctele de
prelevare au urmărit distribuţia oraşelor din Valea Jiului.

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 DETERMINAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

PULBERI ÎN SUSPENSIE
-concentraţiile de praf recoltat în punctele de recoltare prestabilite, nu depăşesc
valoarea CMS (0,15 mg/m3 ), valorile fiind cuprinse între 0,003 - 0,016 mg/m3;
PULBERI SEDIMENTABILE
Analiza chimică a pulberilor din aerul atmosferic arată că în proporţie de 90
% ele sunt de origine minerală, gradul de dispersie fiind de 40 % - particule cu
diametrul de 0 – 1 m; 38 % - particule cu diametrul de 1 – 3 m şi 22 % - particule
cu diametrul de peste 3 m.

Pulberi sedimentare recoltate în

în cartierul
Pulberi
Pulberi sedimentabile Aeroport
Pulberi
sedimentare
gara sedimentare
recoltate
Petroşani recoltate
5 din la
la spitalul
(2001 şi primele Poşta din Petroşani
Petroşani
din Petroşani luni 2002)
30 60
100 25 50
40 1998
1998
80 20 40 2000
(mg/mc)
(mg/mc)

1999
(mg/mc)

30 1999
(mg/mc)

60 15 2001 2001
30 2000
20 2000
40 10 20 2002 2002 2001
10 2001
20 5 2002
0 10 2002
0 1 2 3 0 4 5 6 70 8 9 10 11 12
1 2 3 4 5 6 17 28 39 410
1 5211 6
312 47 58 6 9 7 10 8 11 9 1210 11 12
Luna
luna Luna Luna

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 DETERMINAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

FUNINGINE ŞI DIOXID DE SULF

- probele de gaz recoltate (NOx, SO2) arată depăşiri ale C.M.A.(0,1 mg/m3 - NOx, 0,25
mg/m3 - SO2) în toate punctele de recoltare;
Importanţa acestei constatări constă în faptul că, atâta timp cât pulberile
sedimentabile au un rol redus din punct de vedere al efectelor asupra stării de sănătate,
în schimb funinginea şi dioxidul de sulf având dimensiuni sub 5m pot pătrunde în căile
respiratorii intrapulmonare.

Funingine Concentraţia
Concentraţia
în probe recoltate Concentraţia
de funingine îndin
zona
de dioxid
la Creşa desulf
de dioxid
S.U.
Petroşani de sulf
Petroşani
la S.U. la Creşa
Petroşani Petroşani
(2001
(pentru 2001 şi primele(2001
patru
şi primele şiluni
patruprimele patru
din 2002)
luni din luni din 2002)
2002)
700
600 1200 100 80
1000 70 1998
500 80
60 1999
(μg/mc)

400 800
(μg/mc)
(μg/mc)

(μg/mc)

60 50
2000 2001 2001 2001
300 600 40
40 30 2001 2002 2002 2002
200 400
20 2002
100 200 20
10
0 0 0 0
1 2 31 42 5 31 6 42 7 1
53 8 624 9 73510 8411
6 9512
7 1068 11 79 12 10
8 11
9 12
10 11 12
Luna Luna Luna Luna

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

Zgomote şi vibraţii
Deşi în general utilajele sunt prevăzute cu mijloace de reducere a zgomotului,
măsurătorile efectuate au arătat că se înregistrează depăşiri frecvente ale valorii maxim
admise de 90 dB (limita admisă în locurile de muncă din cadrul unităţilor miniere), ele
situându-se între 79-99 dB. Situaţia este asemănătoare şi în cazul EPC Coroeşti.
Determinări privind nivelul de zgomot în intervalul orar 1200-1500

Pentru mediul urban, deşi normele UE stabilesc o valoare maximă admisibilă

pe timpul zilei de 60 dB, în România limita maximă este de 50 dB. În general nivelul de
zgomot nu depăşeşte această limită, existând totuşi perioade scurte de timp în care se
înregistrează depăşiri în special în momentul trecerii autocamioanelor şi a altor maşini
de mare tonaj. Pe timpul nopţii limita admisă este de 35 dB, neînregistrându-se
probleme în acest sens
ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI
Calitatea peisajului
Schimbările produse sunt specifice bazinelor miniere în general şi conferă peisajului un
aspect aparte, puternic modificat de către factorul uman.
Haldele de steril de orice provenienţă, schimbă folosinţele iniţiale ale terenurilor, creează noi
forme de relief, care pe fundalul celor naturale umanizează peisajul. Peisajul are mult de suferit şi din
cauza dificultăţilor legate de încadrarea clădirilor şi construcţiilor industriale în peisajul natural sau
urban. Astfel clădirile abandonate ale fostelor preparaţii, turnurile de extracţie, funicularele şi alte
diverse construcţii miniere contribuie la alterarea peisajului.
Depozitele de deşeuri menajere, ogaşele şi ravenele de pe versanţii împăduriţi, care nu se
observă de la distanţă, constituie obiective care nu atrag privirea sub nici o formă, adevărate răni pe
suprafaţa pământului. Cu toate că acestea ocupă suprafeţe reduse de teren, ele sunt capabile să
genereze un disconfort puternic celor care le privesc.

Depozitarea deşeurilor în albia râului Jiu Clădiri şi construcţiilor industriale

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 DETERMINAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

Notele de bonitate acordate conform metodologiei aplicate

Apă 7,35 Floră şi faună 7,5
Aer 8,5 Peisaj 8
Sol 9

Sănătate 8 IPG = SI / SR = 1,583

Calculul Indicelui Global de Poluare

aer
10
8
6
peisaj apă
4
2
Suprafaţa stării ideale
0
Suprafaţe stării reale

floră şi faună sol

sănătate

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

 DETERMINAREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

Reţea de impact pentru depozitarea deşeurilor menajere în depozite necontrolate, în oraşele Văii Jiului

Reţea de impact pentru continuarea activităţilor miniere în Valea Jiului

Reţea de impact pentru deversarea apelor uzate menajere direct în râul Jiu

ANALIZA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN VALEA JIULUI

SITUAŢIA ACTUALĂ PRIVIND MONITORIZAREA MEDIULUI

5.1. Istoricul, definiţiile, obiectivele şi principiile monitorizării mediului

5.1.1. Istoricul activităţii de monitorizare a mediului

5.1.2. Definiţii uzuale ale monitoringului ecologic/integrat
5.1.3. Obiectivele monitorizării mediului
5.1.4. Principiile care stau la baza realizării monitoringului ecologic/integrat

5.2. Organizarea activităţii de monitorizare a mediului

5.2.1. Abordarea sistemică a monitorizării mediului

5.2.2. Organizarea monitorizării mediului
5.2.2.1. Organizarea sistemului destinat controlului de fond al calităţii mediului
5.2.2.2. Organizarea sistemului destinat controlului poluanţilor/monitorizării
poluanţilor
5.2.2.3. Modalităţi de interconectare a celor două tipuri de sisteme organizatorice
5.2.3. Niveluri de lucru a monitorizării mediului
5.2.3.1. Monitorizarea mediului la nivel local
5.2.3.2. Monitorizarea mediului la nivel regional
5.2.3.3. Monitorizarea mediului la nivel global
5.2.4. Sisteme de monitorizare a mediului organizate la nivel global şi regional
5.2.5. Organizarea monitorizării mediului prin intermediul subsistemelor pe medii de viaţă
5.2.5.1. Monitorizarea pe subsisteme
5.2.5.2. Monitorizarea mediului în funcţie de emisii şi tipuri de poluanţi
Conceperea unui sistem local de monitorizare a mediului
Monitorizarea calităţii aerului

Selectarea parametrilor ce urmează a fi monitorizaţi

Având în vedere datele prezentate şi cadrul legislativ în
vigoare pentru Valea Jiului se vor avea în vedere următorii
poluanţi:
dioxidul de sulf
oxizii de azot
monoxidul de carbon
ozonul
pulberile în suspensie

Stabilirea frecvenţei de realizare a măsurătorilor

Frecvenţa de realizare a măsurătorilor capabilă să asigure
o imagine continuă a calităţii aerului şi să pună în evidenţă
eventualele valori de natură să alerteze autorităţile (depăşiri ale
pragurilor de alertă sau intervenţie) este de o măsurătoare la
fiecare oră.
Alegerea echipamentelor utilizate pentru monitorizarea aerului

Echipamente fixe destinate monitorizării concentraţiei poluanţilor gazoşi şi particulelor în suspensie

Sistem de monitorizare a calităţii aerului în „puncte fierbinţi” (hotspot) - Airpointer
Este produs de firma Recordum şi are următoarele caracteristici:
- debitul probei:  3000 cc/min;
- intervalul de temperatură la care funcţionează: -20 ÷ +40ºC;
- dimensiuni: 80cm x 60cm x 50cm;
- greutate: 35 ÷ 70 kg (funcţie de configuraţie);
- configuraţie: orice combinaţie de 1 până la 4 senzori (CO, SO2, O3, NO/NO2/NOx);
- alimentare: 220 V, 50 Hz.

Cantitatea
Principiul de Interval de
Poluant
măsurare măsură
Scale minimă
detectabilă

Nondispersive < 0,08

CO 0 - 1000 ppm ppm, ppb, mg/m3,
infrared ppm
μg/m3

O3 Absorbţie UV 0 - 10 ppm ppm, ppb, mg/m3, < 1,0 ppb

μg/m3

NO/NO2/No
Chemiluminiscenţă ppm, ppb, mg/m3, < 2,0 ppb
0 - 10 ppm
x μg/m3

SO2 Fluorescenţă UV ppm, ppb, mg/m3, < 1,0 ppb

0 - 20 ppm
μg/m3
 Sistem de monitorizare a calităţii aerului – System 300
Este un sistem produs de firma EnviroTechnology. Este un sistem de înaltă performanţă, special
construit pentru măsurarea concentraţiei poluanţilor la nivelul solului. Măsurătorile se bazează pe tehnica
DOAS (spectroscopie optică de absorbţie diferenţiată) care permite monitorizarea continuă a mai multor
parametri.
Este disponibil în trei configuraţii:
- BASIC: pentru monitorizarea SO2, NO2, O3;
- BTX: pentru monitorizarea benzenului, toluenului şi xilenului;
- BASIC/BTX: BASIC + BTX.
Cantitatea
Principiul de Interval de
Poluant Scale minimă
măsurare măsură
detectabilă

SO2 0 - 1000 μg/m3 ±1%

NO2 0 - 2000 μg/m3 ±1%

O3 0 - 1000 μg/m3 ±1%

mg/m3
DOAS
μg/m3
Benzen 0 - 500 μg/m3 ±1%

Toluen 0 - 1000 μg/m3 ±1%

Xilen 0 - 500 μg/m3 ±1%

Dispozitivul ELPI (Electical Low Pressure Impactor)destinat monitorizării particulelor în suspensie
Este un sistem destinat monitorizării particulelor în suspensie, produs de către firma DEKATI şi distribuit de
firma MLU.
Este un sistem performant destinat monitorizării continue, uşor de manevrat, transportat şi amplasat cu
posibilitatea de transmitere în timp real a datelor către un computer.

Caracteristici:
- interval de măsură: 0,030 – 10 μm;
- praguri impactor: 12 cu detecţie electrică (13 în
total);
- volumul probei: 10 sau 30 l/min;
- dimensiuni impactor: Φ65 mm x 300 mm;
- discuri colectoare: Φ25 mm;
- temperatură de funcţionare: 5 - 40ºC (poate fi
menţinută cu ajutorul unui sistem extern de
încălzire);
- timp de răspuns: < 5 secunde;
- dimensiuni: 57x40x23 cm;
- greutate: 35 kg.
Cerinţele pentru computerul la care
se poate conecta sunt minimale: Pentium
Processor, 16 MB RAM, SO Windows 95.
Echipamente mobile destinate monitorizării concentraţiei poluanţilor gazoşi şi particulelor în suspensie

Dispozitiv de măsură portabil multigaz ECOM A

- PLUS
Este un dispozitiv capabil să măsoare
concentraţia simultan a mai multor gaze (CO,
NO, NO2, SO2, O2, volatile) şi este produs de
firma Environmental Tehnology
- interval de măsură: 0 – 4000 ppm pentru CO,
0 – 4000 ppm pentru NO, 0 – 500ppm pentru
NO2 şi 0 – 5000 ppm pentru SO2;
- volum probă: 2,5 l/min;
- temperatură de funcţionare: -7 ÷ 40ºC;
- dimensiuni: 40,6x25,4x30,4 cm;
- limită de detecţie: 0,1 ppm;
- lungimea sondei de prelevare:33 cm;
- timp de prelevare a probei: 1 min;
- greutate: 12,7 kg;
- este compatibil cu software-ul DAS 2.0
- transmitere wireless a datelor către computer;
- imprimantă încorporată;
- durata de viaţă a bateriei (reîncărcabilă): 3h.
Laborator mobil pentru determinarea calităţii aerului

Laboratorul aflat în dotarea Universităţii din Petroşani dispune de o serie de aparate cu ajutorul cărora sunt
determinate concentraţiile anumitor parametrii de calitate ai aerului: SO2, NO2, NO, NOx, CO, O3, pulberi în suspensie,
hidrocarburi totale, calibrator de gaze, aparatură pentru determinarea condiţiilor meteo şi modulul de aer zero.
Laboratorul dispune de un sistem de achiziţie a datelor ECOTECH 9400.
Alimentarea cu energie electrică a laboratorului poate fi efectuată de la reţea, prin intermediul unei prize externe
şi a unui cablu de alimentare sau cu ajutorul unui generator diesel aflat de asemenea în dotarea laboratorului.

Aparatura conţinută de laboratorul mobil:

Analizorul pentru SO2 model 100A
Analizorul de CO model 300
Analizorul de O3 model 400
Analizorul de NOx model 200A
Calibrator model 700
Modulul de aer zero model 701
Aparat pentru determinarea hidrocarburilor totale DANI THM 411
Aparat pentru determinarea concentraţiei pulberilor în suspensie
(BETA - DUSTMETER) Verewa model F - 701
Aparatul pentru determinarea condiţiilor meteo
Amplasarea echipamentelor destinate monitorizării calităţii aerului în Valea Jiului
Monitorizarea calităţii apelor
Selectarea parametrilor ce urmează a fi monitorizaţi
Parametrii de calitate ai apei care sunt necesari a fi
monitorizaţi sunt:
temperatura
pH-ul
oxigenul dizolvat
amoniul (azot amoniacal)
nitriţii
consumul chimic şi biochimic de oxigen
turbiditatea
conductivitatea electrică
potenţialul redox
Stabilirea frecvenţei de realizare a măsurătorilor

Astfel pentru trei dintre punctele de monitorizare,

frecvenţa de transmitere a datelor privind calitatea apei va
fi stabilită la un interval de 4 ore.
Pentru restul punctelor de control a calităţii apelor
sunt suficiente date obţinute la interval săptămânal. Astfel
în una din zilele săptămânii, în intervalul orar cuprins
între ora 12:00 şi 15:00
Pentru monitorizarea calităţii afluenţilor celor două
Jiuri, vor fi efectuate determinări lunare iar pentru
pârâuri precum şi pentru determinarea calităţii apelor din
lacurile formate în fostele cariere şi între ramurile
haldelor de steril vor fi efectuate 4 determinări anual
(adică la interval de trei luni).
Alegerea echipamentelor utilizate pentru monitorizare
Aparatură automată destinată analizelor de calitate ale apei
Sistemul destinat monitorizării calităţii apei WQMS (Water Quality Monitoring System). Este un
sistem destinat monitorizării automate a unui număr de până la 9 parametrii de calitate ai apei. În configuraţia
standard este echipat cu 4 senzori, respectiv pentru determinarea temperaturii apei, conductivităţii, oxigenului
dizolvat şi pH.

Senzori de detecţie utilizaţi:

Senzorul WQ101 destinat măsurării temperaturii

Senzorul WQ201 destinat determinării pH-ului
Senzorul WQ301 destinat determinării conductivităţii
Senzorul WQ401 destinat determinării oxigenului dizolvat
Senzorul WQ600 destinat determinării potenţialului redox
Senzorul WQ710 destinat determinării turbidităţii
Senzorul WQ820 destinat determinării concentraţiei de amoniu
Aparatură portabilă destinată efectuării determinărilor în teren
Aparatele portabile prezentate în cele ce urmează se află în dotarea laboratorului de mediu din cadrul
Universităţii din Petroşani.

pH metru/detector de ioni model 340i (portabil)

Produs de firma WTW (Wissenschaftlich –
Technische Werkstätten GmbH)
- măsurarea pH-ului se face cu trei zecimale şi cu o
precizie de: ≤ 0,005 pH ± 1digit;
- precizia măsurării potenţialului redox depinde de
scala de măsurare utilizată: ≤ 0,3 mV (-
999,9…+999,9 mV) respectiv ≤1 mV (-
1999…+1999 mV);
- precizia de măsurare a temperaturii: ≤0,1 K ± 1
digit;
 Aparate portabile destinate determinării pH-ului, potenţialului redox, conductivităţii electrice şi oxigenului
dizolvat (modele HI 9023, HI 9033 şi HI 9142)

pH metrul model HI 9023

Este un aparat produs de firma Hanna Instruments

destinat efectuării determinărilor în teren ale următorilor
parametri: pH, potenţial redox şi temperatură.
Caracteristici tehnice: intervale de măsură 0,00 –
14,00 pentru pH, 0 – 399,9 şi 400 – 1999 mV pentru potenţialul
redox şi 0,0 – 100,0 °C pentru temperatură, rezoluţia o,01
pentru pH, 0,01 respectiv 1 mV pentru potenţialul redox şi 0,1
°C pentru temperatură, precizia măsurătorilor ±0.01 pH, ±0.2
mV; ±1 mV şi ±0.4°C, calibrarea pentru pH se face automat cu
ajutorul a 5 valori memorate (pH 4,01; 6,86; 7,01; 9,18; 10,01),
compensarea valorii măsurate funcţie de temperatură se face în
mod automat sau manual între -5 şi 105°C, tipul de baterii
utilizate 4 x 1,5V AA / aproximativ 500 ore funcţionare
continuă, temperatura de operare 0 - 50°C, umiditatea relativă
maximă 100%, dimensiuni 196 x 80 x 60 mm, greutate 500 g.
Conductivimetrul model HI 9033
Este un aparat produs de firma Hanna Instruments destinat efectuării determinărilor în teren ale conductivităţii electrice a
apei (sau TDS, adică săruri totale dizolvate).
Caracteristici tehnice: intervale de măsură 0,0 – 199,9 µS/cm, 0 - 1999 µS/cm, 0,00 – 19,99 mS/cm, 0,0 – 199,9
mS/cm, rezoluţia 0,1 µS/cm, 1 µS/cm, 0,01 mS/cm, 0,1 mS/cm, precizia măsurătorilor ±1% din valoarea finală, calibrarea se
face manual într-un punct, corecţia de temperatură automată între 0 şi 50°C, tipul de baterii utilizate 1 x 9V/aproximativ 100
ore funcţionare continuă, temperatura de operare 0 - 50°C, umiditatea relativă maximă 100%, dimensiuni 196 x 80 x 60 mm,
greutate 425 g.

Aparatul pentru determinarea conţinutului de oxigen dizolvat model HI 9142

Este un aparat produs de firma Hanna Instruments destinat efectuării determinărilor în teren ale conţinutului de
oxigen dizolvat în probele de apă.
Caracteristici tehnice: interval de măsură 0,0 – 19,9 mg/dm3, rezoluţia 0,1 mg/dm3, precizia ±1,5 din valoarea
finală, calibrarea automată sau manuală în 1 sau 2 puncte, corecţia de temperatură automată între 0 şi 30°C, tipul de baterii
utilizate 4 x 1,5V AA / aproximativ 500 ore funcţionare continuă, temperatura de operare 0 - 50°C, umiditatea relativă
maximă 100%, dimensiuni 196 x 80 x 60 mm, greutate 500 g.
Aparatură de laborator

Pentru determinarea parametrilor de calitate ai apelor, care presupun efectuarea unor analize ce nu pot fi
efectuate cu ajutorul aparaturii portabile, cum ar fi consumul chimic şi biochimic de oxigen, turbiditatea sau determinarea
concentraţiei unor ioni (în special în cazul apariţiei unor episoade de poluare accidentală), se vor utiliza metode chimice şi
fizice de analiză.

Pentru analize de înaltă precizie va şi

pentru care este nevoie de rezultate cât mai rapid
obţinute fi folosit Cromatograful HPLC, aflat de
asemenea în dotarea Universităţii din Petroşani.
Este un cromatograf în fază lichidă de
înaltă performanţă destinat analizelor chimice în fază
lichidă. Sensibilitatea acestui cromatograf este de
1:1000000 şi depinde de calitatea detectorului.
Cromatograful este dotat cu un spectrofotometru UV-
VIS (detectorul). Cu acest aparat se determină
conţinutul de metale grele, lantanide, pesticide şi
compuşi organocloruraţi din probe de apă, aer şi sol.
Amplasarea echipamentelor şi punctelor destinate monitorizării calităţii apelor în Valea Jiului
Monitorizarea calităţii solului
Selectarea parametrilor ce urmează a fi monitorizaţi
Parametrii de calitate ai solului care vor fi monitorizaţi se referă atât la cei
care caracterizează solul din punct de vedere pedologic (pH, săruri, umiditate,
temperatură etc), dar şi la compoziţia chimică şi minerală a acestuia.
Echipamentele utilizate în prezent pentru efectuarea analizelor de sol permit
identificarea oricărui element prezent în sol şi din acest punct de vedere nu este
necesară o individualizare a acestora.

Stabilirea frecvenţei de realizare a măsurătorilor

Dintre toţi parametrii de calitate ai mediului, solul este cel pentru care
frecvenţa de realizare a măsurătorilor este cea mai scăzută. Acest fapt se datorează
ritmului relativ lent în care pot apărea schimbări semnificative privind compoziţia
chimică a acestuia (cu excepţia episoadelor de poluare accidentală )
Luând în considerare şi analizele efectuate pe probe de sol, prezentate
anterior, care nu indică concentraţii peste limitele admise ale poluanţilor în sol,
frecvenţa de monitorizare care să asigure date suficiente asupra calităţii solului este
de două determinări pe an.
5.3. Alegerea echipamentelor utilizate pentru monitorizare

În ceea ce priveşte echipamentele care pot fi utilizate pentru monitorizarea calităţii solului, acestea pot fi şi ele
împărţite în echipamente portabile şi echipamente de laborator.
Echipamentele portabile care pot fi utilizate în acest scop sunt în principiu cele prezentate în capitolul anterior,
adică pH metrul şi condutivimetrul produse de firma Hanna ( modelele HI 9023, HI 9033) respectiv pH metru/detector de
ioni produs de firma WTW.
Electrodul pentru măsurarea concentraţiei de Pb2+, tip Pb 800
Electrodul pentru măsurarea concentraţiei de Cu2+, tip Cu 800

Aparatura de laborator
Pentru analizele complete de laborator a
probelor de sol poate fi utilizat Cromatograful
HPLC, prezentat anterior.
În aceste condiţii mult mai util pentru
efectuarea acestor analize este Spectrometrul S4
Pioneer care este un aparat special construit pentru
analizarea probelor solide (şi care a fost utilizat
pentru determinările prezentate în capitolul 4Acest
aparat funcţionează pe principiul măsurării
lungimii de undă dispersate de probă prin
fluorescenţă în urma iradierii cu raze X. Este un
aparat de ultimă generaţie de înaltă performanţă şi
precizie.
Zonele de prelevare a probelor de sol în vederea monitorizării calităţii acestuia
Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei
Subsistemul local de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei presupune în primul rând organizarea unei
strategii de control a acesteia care să presupună continuitate şi periodicitate. Realizarea unor campanii similare celei în
desfăşurare în prezent la un interval de minim 4 ani este în măsură să furnizeze date relevante cu privire la sănătatea
locuitorilor Văii Jiului.
Monitorizarea peisajului
Monitorizarea peisajului se face cu ajutorul fotografiilor şi presupune stabilirea precisă a unor amplasamente, a
unor direcţii şi sensuri în care sunt făcute aceste fotografii în cazul celor terestre şi a unor coordonate şi altitudini în cazul
celor satelitare sau aeriene.
Punctele de monitorizare vro fi amplasate în zonele exploatărilor forestiere (Valea Jieţului, Taiei, Câmpu lui
Neag etc.), în vecinătatea depozitelor de deşeuri şi a haldelor de steril active precum şi cele intrate în conservare şi
reintegrare în peisaj, fie prin lucrări specifice de recultivare fie în mod natural.
Monitorizarea florei şi faunei
Monitorizarea florei şi faunei sunt activităţi care se desfăşoară şi în prezent, fiind în responsabilitatea Ocoalelor
Silvice, şi care presupun măsurători dendrologice şi dendrometrice specifice în cazul vegetaţiei şi estimări ale efectivelor de
vânat din categoriile de interes respectiv ale populaţiilor piscicole în cazul faunei.
Existenţa acestui subsistem, integrarea lui în sistemul local de monitorizare a mediului presupune preluarea
datelor existente şi includerea lor în cadrul bazei de date ce cuprinde informaţiile despre mediu în Valea Jiului.
Monitorizarea mediului în staţiunile montane Straja şi Parâng
Monitorizarea zgomotelor
Sonometrul digital de precizie CEM DT-815 (aflat în dotarea Universităţii din Petroşani)
Utilizarea tehnologiei GIS în monitorizarea mediului
Realizarea centrului de coordonare al sistemului local de monitorizare a mediului din Valea Jiului
Sistemul local de monitorizare a mediului în
Valea Jiului
În tabel sunt prezentate centralizat echipamentele necesare realizării sistemului de
monitorizare a mediului.
Evaluarea costurilor legate de realizarea sistemului de monitorizare a mediului
 Concluzii

Prin aplicarea în scopul analizării calităţii mediului în Valea Jiului a liniilor

directoare stabilite de legislaţia în vigoare şi utilizare în acest scop a metodei calculului
indicelui global de poluare s-a obţinut o valoare a acestuia de 1,583, valoare ce corespunde
unui mediu supus activităţilor antropice în limite admisibile.

Din analizele calitative ale probelor prelevate din apa râului Jiu, se desprinde o
concluzie destul de îngrijorătoare şi anume aceea că, deşi aminteam de reducerea
impactului activităţilor industriale, râul Jiu continuă să fie poluat intens şi în mod continuu
cu ape menajere şi rezultate din activităţile de creştere a animalelor.

O altă problemă majoră a Văii Jiului o constituie deşeurile menajere. Carenţele

sistemului de gestionare al deşeurilor la nivelul fiecărui oraş din Valea Jiului, reflectate prin
lipsa unor programe de colectare selectivă, neconcordanţa cu legislaţia în vigoare a spaţiilor
destinate colectării reziduurilor menajere şi inexistenţa depozitelor ecologice constituie
factori majori de risc în ceea ce priveşte calitatea mediului şi sănătatea umană.

Cu toate că în urma evaluării calităţii mediului în Valea Jiului a rezultat o

îmbunătăţire a acesteia, o analiză mai atentă ar pune în evidenţă faptul că există porţiuni în
care dacă ar fi să evaluăm prin aceeaşi metodă calitatea mediului, rezultatul ar fi unul
foarte diferit.
♦ Sistemul local de monitorizare a calităţii factorilor de mediu proiectat pentru
Valea Jiului este unul care îşi propune să utilizeze echipamente moderne, de ultimă
generaţie, pentru efectuarea măsurătorilor şi încearcă să diminueze probabilitatea de
apariţie a erorilor datorate prelevării, transportului şi efectuării analizelor clasice de
laborator. Pe lângă cele amintite, utilizarea aparaturii moderne reduce în mod semnificativ
timpul necesar efectuării analizelor şi timpii de prelucrare, stocare şi transmitere a datelor
prin folosirea echipamentelor automate de măsură şi a celor capabile să stocheze în
memoria internă datele, care ulterior pot fi cu uşurinţă descărcate în calculator.

♦ La alegerea punctelor respectiv a zonelor în care vor fi efectuate măsurătorile s-a

urmărit realizarea unei reţele care să acopere din punct de vedere spaţial cât mai complet
zona luată în studiu. Punctele de monitorizare au fost stabilite astfel încât sistemul să
răspundă cerinţelor impuse de obiectivele specifice sistemelor destinate monitorizării
mediului într-o arie de interes pentru evaluarea calităţii mediului la un moment dat precum şi
pentru identificarea şi cuantificarea surselor de poluare.

♦ A doua componentă importantă din punct de vedere al localizării sistemului local

elaborat în lucrarea de faţă, şi anume cea temporară poate fi luată în discuţie în cazul
situaţiilor speciale prezentate în capitolul 6, în rest fiind vorba de un sistem care
monitorizează în special condiţiile de viaţă dintr-un spaţiu urbanizat, durata pentru care
programul de monitorizare va funcţiona este practic nelimitată.
♦ În lucrare este prezentat şi modul în care tehnologia GIS poate fi
implicată în activitatea de monitorizare. Utilizarea acestei tehnologii permite şi un
mod mai eficient de prezentare şi valorificare a informaţiilor obţinute cu privire la
calitatea factorilor de mediu. Faptul că datele numerice, care reprezintă
concentraţia anumitor elemente sau substanţe indicatoare a calităţii factorilor de
mediu sunt puse în legătură cu date geografice, adică cu harta regiunii permite
obţinerea unei imagini mult mai clare asupra condiţiilor de mediu la un moment
dat şi pentru un punct sau zonă bine definită şi individualizată pe hartă.

♦ În finalul lucrării este prezentat modul de realizare a unui centru de

coordonare la sistemului de monitorizare a mediului în cadrul Universităţii din
Petroşani, care pe lângă efectuarea unor determinări specifice şi a operaţiilor de
calibrare a aparaturii va servi şi ca centru local de prelucrare, stocare, valorificare
şi transmitere a datelor furnizate de sistemul de monitorizare propus. De
asemenea sunt prezentate dotările obligatorii ale acestui centru de coordonare
precum, personalul care urmează să-l deservească şi se face o estimare a costurilor
de realizare a sistemului, pe baza preţurilor orientative ale echipamentelor cele
mai importante necesare a fi achiziţionate, rezultând un cost aproximativ de
510000 lei, adică o sumă rezonabilă dacă analizăm realităţile economice ce ne
înconjoară.
Contribuţii
Aşa cum am precizat încă de la începutul acestei lucrări, pentru elaborarea ei au
fost utilizate mai multe metode de cercetare, ceea ce înseamnă că şi contribuţiile
aduse pot urmări mai multe direcţii.
1. Descrierea amănunţită a zonei luate în studiu, Valea Jiului, din punct de vedere
climatic, geologic, pedologic, hidrologic, al vegetaţiei, florei şi faunei, al populaţiei
şi activităţilor umane şi al componentelor ecosistemelor ce merită protecţie.
2. Identificarea surselor de poluare şi a activităţilor responsabile pentru producerea
acesteia.
3. Prelevarea şi analizarea probelor de sol şi apă prin intermediul metodelor
instrumentale şi chimice (utilizarea spectrometrului S4 Pioneer, pH metrelor,
conductivimetrelor, şi altor aparate digitale).
4. Realizarea unui număr de fotografii din teren care vin să confirme cele prezentate
textual.
5. Aprecierea calităţii factorilor de mediu prin intermediul metodelor de evaluare a
impactului cunoscute (calculul indicelui global de poluare şi reţele de impact).
6. Descrierea modului în care poluanţii identificaţi interacţionează şi a efectelor
acestora asupra sănătăţii umane.
7. Prezentarea datelor relevante din punct de vedere al evoluţiei în timp a activităţii de
monitorizare a mediului (istoric, definiţii, obiective, principii etc).
8. Analizarea modului de organizare al activităţii de monitorizare la diferite nivele şi în
cadrul diferitelor subsisteme.
9. Descrierea sistemului românesc de monitorizare a mediului, a stadiului actual, şi identificarea
instituţiilor responsabile de buna sa funcţionare.
10. Analiza cadrului legislativ în vigoare în România.
11. Conceperea unui sistem local de monitorizare a mediului şi identificarea modului în care
sistemul de monitorizare românesc poate fi reorganizat pe nivele de lucru (în prezent fiind
organizat pe subsisteme de viaţă), astfel încât sistemul local să poată fi integrat în acesta.
12. Stabilirea programelor de monitorizare al parametrilor de calitate ai mediului prin
identificarea acelora care sunt necesari a fi monitorizaţi, stabilirea frecvenţei de realizare a
măsurătorilor, alegerea unor echipamente moderne care să fie utilizate in situ şi laborator şi
stabilirea amplasamentelor pentru punctele şi zonele de monitorizare.
13. Prezentarea modului în care alte date importante (starea de sănătate a populaţiei, flora şi fauna
şi peisajul) pot fi integrate în sistemul local de monitorizare.
14. Prezentarea modului în care activitate de monitorizare a mediului să fie „valorificată” prin
intermediul unei aplicaţii GIS.
15. Conceperea laboratorului de mediu ce va fi utilizat atât pentru activităţi direct implicare în
monitorizare (analize de probe), dar şi pentru altele conexe (depozitarea aparaturii,
gestionarea bazelor de date, etc) prin identificarea dotărilor necesare şi stabilirea unei
structuri de personal.
16. Evaluarea costurilor de achiziţie a echipamentelor necesare realizării sistemului de
monitorizare a mediului în Valea Jiului.
Propuneri
Cu toate că la ora actuală România traversează o perioadă dificilă din punct de
vedere economic şi financiar, realizarea sistemului de monitorizare al mediului propus
în lucrarea de faţă, consider că ar trebui să constituie o prioritate pentru factorii de
decizie locali, judeţeni şi de ce nu chiar guvernamentali (mai ales dacă privim Valea
Jiului ca o zonă al cărei viitor economic este legat din ce în ce mai mult de turism).
În acest sens pentru viitor nu este deloc de neluat în seamă posibilitatea de
realizare a unui proiect de finanţare care să aibă la bază lucrarea de faţă. În acest mod
pot fi accesate fondurile europene destinate protecţiei mediului şi se poate asigura o
finanţare de până la 80 % din valoarea proiectului.
Interesul autorităţilor trebuie să se manifeste din acest moment prin implicarea
activă şi identificarea fondurilor pentru acoperirea celor 20 de procente rămase.
Dacă acest sistem va fi realizat nu trebuie neglijată deloc şi valoarea sa din
punct de vedere educativ. Implicarea studenţilor Universităţii din Petroşani şi nu numai
în operarea acestuia având beneficii în ambele direcţii (economii cu personalul şi o mai
bună instruire practică a studenţilor precum şi posibilitatea de a utiliza rezultatele la
elaborarea unor lucrări ştiinţifice).
O altă propunere este legată de iniţierea unui program de monitorizare a
mediului cu ajutorul echipamentelor deja aflate în dotarea Universităţii în care studenţii
să fie activ implicaţi.
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof.univ.dr.ing. Mircea GEORGESCU
DOCTORAND:
Ing. Florin G. FAUR