Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti

Facultatea de Urbanism
Mastere Urbanism
Anul Universitar 2018 - 2019

INTERCOMUNALITATE

Prof. Dr. Arh. Catalin Sarbu

 INTERCOMUNALITATE

1. Premise ale intercomunalitatii in documente Europene

privind Autoritatile locale si Amenajarea Teritoriului
2. Elemente generale privind intercomunalitatea
3. Intercomunalitatea – instrument al dezvoltarii teritoriale
4. Elemente legislative romanesti privind
intercomunalitatea
5. Planul deAmenajare a Teritoriului Intercomunal – relatia
cu intercomunalitatea
6. Un exemplu de Plan de Amenajare a Teritoriului
Intercomunal
 INTERCOMUNALITATE

1. PREMISE ALE INTERCOMUNALITATII

IN DOCUMENTE EUROPENE PRIVIND
AUTORITATILE LOCALE SI
AMENAJAREA TERITORIULUI
Carta europeană a amenajării teritoriului (Carta de la Torremolinos, 1983)
Amenajarea Teritoriului European
(Consiliul Europei - Conferinţa Europeană a Miniştrilor (Responsabili cu
Amenajarea Teritoriului)

• - unul dintre scopurile principale ale activităţilor de Amenajare a teritoriului reducerea

disparităţilor regionale
• - organizarea spaţiului – nu numai obiective economice pe termen scurt ci şi aspecte
sociale, culturale şi de mediu

• Amenajarea teritorial/spaţială este

• disciplină ştiinţifică
• tehnică administrativă
• politică condusă

• o abordare interdisciplinară orientată către:

• o dezvoltare regională echilibrată
• o organizare fizică a spaţiului realizată în conformitate cu o strategie globală
• Amenajarea teritorial/spaţială trebuie să ia în
considerare:

– factori de decizie individuali şi instituţionali care

– lipsa de certitudine a studiilor de prognoză
– presiunile pieţii
– caracteristicile specifice
• ale sistemelor administrative
• ale diferitelor condiţii socio-economice şi de mediu
• Obiectivele generale au aplicabilitate şi în
ceea ce priveşte intercomunalitatea şi
PATZIC

• Dezvoltarea socio-economică echilibrată a

regiunilor
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii
• Gestionarea responsabilă a resurselor
naturale şi protecţia mediului
• Folosirea raţională a terenului
• Coordonare la toate nivelele –
intercomunalitatea reprezintă din punct de
vedere operaţional un subsistem agregat
pe diferite nivele ale unor suprasisteme
orientate către gestionarea proceselor
dezvoltării pe termen lung
• La nivel local: coordonarea proiectelor de
dezvoltare ale autorităţii locale, având în
vedere interesele esenţiale ale amenajării
regionale si naţionale
• La nivel regional: cel mai adecvat nivel
de urmărire a unei politici de amenajare
teritorial/spaţială, de coordonare între
autorităţile regionale şi cele locale şi
naţionale, şi între regiuni şi ţinuturile
învecinate
• La nivel national: coordonarea diferitelor
politici de amenajare teritorial/spaţială şi a
subvenţiilor regionale, precum şi
armonizarea obiectivelor naţionale şi
regionale;
• La nivel european: coordonarea politicilor
de amenajare teritorial/spaţială în vederea
realizării obiectivelor de importanţă
europeană şi a unei dezvoltări generale
echilibrate.
• Scopuri şi principii

– Folosirea eficientă a resurselor financiare

– Participarea publică – „Este esenţial ca (cetăţenii)
să fie în mod clar şi cuprinzător informaţi în toate
stadiile procesului de planificare şi în cadrul
structurilor şi procedurilor instituţionale... (şi) să
se bazeze pe participarea activă a cetăţenilor”
• Obiective specifice predilecte
– Zonele rurale cu agricultura ca funcţiune de
bază au un rol fundamental - diferenţe între
regiunile rurale sub-dezvoltate şi periferice şi
cele aflate în vecinătatea marilor conurbaţii
– Zonele de frontieră, mai mult decât altele,
necesită o politică de coordonare între State.
Scopul acestei politici este de a deschide
frontierele şi de a institui cooperarea şi
consultările transfrontaliere şi folosirea
comună a dotărilor de infrastructură
 Carta Europeană a Autonomiei Regionale, Congresului Puterilor Locale şi
Regionale din Europa 1994, Consiliul Europei 1997 Aprobată de Adunarea
Parlamentară a Consiliului Europei

• Prin autonomie regională se înţelege dreptul şi capacitatea

efectivă

• pentru colectivităţile teritoriale cele mai întinse în cadrul

fiecărui stat membru
– dotate cu organe alese
– care se situează între stat şi colectivităţile locale
– care dispun
• fie de prerogavite de autoadministrare
• fie de prerogative de ordin statal

– pentru a prelua asupra lor o parte importantă a problemelor de

interes public, în conformitate cu prin-cipiul subsidiarităţii
• sub propria lor responsabilitate
• în interesul populaţiei respective
• Competenţele regiunilor sunt recunoscute sau stabilite
prin constituţie, statutul regiunii, lege sau dreptul
internaţional,

• Competenţe specifice - Regiunile trebuie să aibă

competenţe decizionale şi de administrare, care asigură
adoptarea şi realizarea unor politici regionale autonome,
proprii

• Competenţe delegate regiunilor de către alte nivele

administrative, trebuie astfel făcute încât acestea să nu
prejudicieze îndeplinirea prerogativelor proprii ale
regiunilor
• Regiunile pot desfăşura activitate
interregională şi pot semna, în acest scop
– contracte cu parteneri străini
– În vederea colaborării interregionale transfrontaliere
se pot iniţia organe comune de tip deliberativ şi/sau
executiv, se pot deschide birouri pe lângă alte regiuni,
colectivităţi locale sau foruri internaţionale

• Organizarea instituţională a regiunilor are la

bază principiul autoorganizării regionale
CARTA AUTONOMIEI LOCALE, Consiliului Europei, 1986 (Principii generale)

unul dintre mijloacele prin care se atinge o uniune mai strânsă între
membrii săi este încheierea de acorduri în domeniul administrativ

• autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre

principalele fundamente ale oricărui regim democratic

• dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face

parte din principiile democratice comune statelor membre

• la nivel local, acest drept al cetăţenilor poate fi exercitat în modul cel

mai direct

• apărarea şi intarirea autonomiei locale în diferitele ţări ale Europei

reprezintă o contribuţie importantă la edificarea unei Europe fondate
pe principiile democraţiei şi ale descentralizării puterii

• este necesară existenţa de autorităţi ale administraţiei publice locale

înzestrate cu organe decizionale, constituite democratic şi beneficiind
de o largă autonomie în ceea ce priveşte competenţele, modalităţile de
a le exercita şi mijloacele necesare pentru îndeplinirea misiunii lor
• unul dintre mijloacele prin care se atinge o uniune mai strânsă între
membrii săi este încheierea de acorduri în domeniul administrativ

• autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre

principalele fundamente ale oricărui regim democratic

• dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face

parte din principiile democratice comune statelor membre

• la nivel local, acest drept al cetăţenilor poate fi exercitat în modul cel

mai direct

• apărarea şi intarirea autonomiei locale în diferitele ţări ale Europei

reprezintă o contribuţie importantă la edificarea unei Europe fondate
pe principiile democraţiei şi ale descentralizării puterii

• este necesară existenţa de autorităţi ale administraţiei publice locale

înzestrate cu organe decizionale, constituite democratic şi beneficiind
de o largă autonomie în ceea ce priveşte competenţele, modalităţile de
a le exercita şi mijloacele necesare pentru îndeplinirea misiunii lor