VACCINOPREVENŢIA

VACCINURI UTILIZATE ÎN
PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI
Imunitatea

• naturală
- de specie O parte din bolile animalelor pot fi transferate la om
- dobândită activ
Ag → Trecerea prin boală
- dobândită pasiv
Ac → Transplacentar + prin
alăptare
• artificială
- dobândită activ → vaccinare
- dobândită pasiv → Ig, seruri imune
 DEFINITII
• VACCINUL = preparat antigenic derivat dintr-un agent
patogen specific sau puternic înrudit cu acesta capabil să
inducă, la un subiect receptiv, un răspuns imunitar
protectiv faţă de agresiunea respectivă.

• RECEPTIVI = persoane care au venit în contact cu o sursă de

agent patogen şi care nu au o rezistenţă
specifică/nespecifică eficientă

• ANATOXINA (TOXOIDUL) = exotoxină bacteriană parţial

detoxifiată, dar care îşi păstrează imunogenitatea
 OBSERVAŢII

• 5 clase de Ig: IgM, IgG, IgA, IgD, IgE

• serul normal – Ig fără activitate de Ac

• Ig materne – traversează placenta (trim. III) → la

naştere, în circulaţia n.n. – prioritar IgG de origine
maternă – asigură protecţia n.n. în primele 6-9 luni,
dacă se găsesc la titruri protective şi numai faţă de
Ag cu care mama a venit în contact
 OBSERVAŢII

• foetusul – titruri f. scăzute de IgM (săpt. 10) şi IgG

(săpt. 12 de viaţă intrauterină)

• după naştere – IgM cresc rapid, sinteza IgG din săpt.

3-4 de viaţă

• Imunitatea celulară = aptă la naştere → BCG

 RĂSPUNSUL IMUNITAR
• Răspunsul imunitar primar (RIP):
- după primul contact cu Ag
- perioadă de latenţă = 10-15 zile
- IgM
• Răspunsul imunitar secundar (RIS):
- după contactul secundar, repetat cu acelaşi Ag
- declanşat de doze f. mici
- IgG
• RIP/RIS – apare după imunizare activă naturală
/artificială
 RĂSPUNSUL IMUNITAR
• Răspunsul imunitar umoral:
- Ac → LyB
- vaccinare primară → răspuns imun → titrul scade
în scurt timp sub limita protectoare
- vaccinarea secundară → administrarea repetată a
Ag la intervale convenabile → creşte titrul Ac,
prelungeşte durata sintezei = păstrarea memoriei
imunologice
• Răspunsul imunitar celular:
- Ly T
- administrări unice / la distanţe mari în timp →
memorie imunologică toată viaţa (teoretic)
 VACCINOPREVEŢIA

= operaţiunea în cadrul căreia persoanele sau

grupurile receptive la acţiunea unui agent patogen
primesc, într-o anumită schemă, dozele necesare
de antigen pentru a le conferi protecţie faţă de
agresiunea respectivă.
 VACCINOPREVENŢIA
Scop: asigurarea protecţiei specifice a
populaţiei → cunoaşterea factorilor care
condiţionează răspunsul imunitar:
- vârsta
- deficitele imunitare
- factorii genetici
- schema de vaccinare
- indicaţiile vaccinării
- contraindicaţiile vaccinării
- asigurarea cadrului tehnic necesar.
 Etapele activităţii practice de imunizare
populaţională (comunitară)
• elaborarea planului anual de vaccinări

• catagrafierea persoanelor vaccinabile

• estimarea necesarului de produse biologice

• pregătirea instrumentarului necesar (seringi şi ace de unică

folosinţă, alte materiale necesare)

• păstrarea şi manipularea corectă a preparatelor vaccinale

(conform recomandărilor)

• instruirea personalului medico-sanitar implicat în acţiunea de

imunizare
 Etapele activităţii practice de imunizare
populaţională (comunitară)
• stabilirea programului pentru vaccinare (în afara orelor de consultaţie a
bolnavilor)

• informarea pentru a asigura cooperarea populaţiei;

• înscrierea corectă a datelor în registrul unic de vaccinări, fişa medicală şi

carnetul de vaccinări;

• recuperarea cât mai rapidă a restanţierilor (absenţi sau cei temporar

contraindicaţi la vaccinare)

• supravegherea reacţiilor postvaccinale şi transmiterea datelor - conform

Sistemului Naţional de Raportare a Reacţiilor Adverse Postvaccinale
Indezirabile – RAPI.
 VÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ PENTRU VACCINARE

• 1. Etapele de maturizare ale sistemului imunitar:

a. Imunitatea celulară – eficientă de la
naştere → BCG

b. Imunitatea locală intestinală (IgA) –

eficientă până la 6-8 săptămâni de viaţă
→ suplinită după această vârstă de VPOT

c. Imunitatea umorală (Ac circulanţi) –

eficientă de la vârsta de 2-3 luni → DTP
 VÂRSTA MINIMĂ OPTIMĂ PENTRU VACCINARE

• 2. Protecţia moştenită de la mamă (Ac la titruri

protective) – eficientă până la 6-9 luni
→ vaccin anti-rujeolă (viu atenuat) = după vârsta
de 9 luni

• 3. Contextul epidemiologic – funcţie de incidenţa şi

severitatea bolilor transmisibile în regiune,
produsele vaccinale disponibile, posibilităţile
economice
• DEFICITELE IMUNITARE → diminuă RI

• FACTORII GENETICI:
- RI puternic, de calitate
- RI la niveluri neprotective
- RI umoral slab, celular puternic

• SCHEMA DE VACCINARE:
- precizarea grupurilor populaţionale
- modalităţile şi căile de administrare
- numărul şi mărimea dozelor
- ritmul inoculării şi intervalul dintre imunizări
 INDICAŢII
1. Vaccinuri administrate prin Programul Naţional de
Imunizări - funcţie de grupa de vârstă: BCG,
VPOT/VPI, DTP/DTPa, RPR, HepB, anti-rubeolă

2. Vaccinuri de necesitate epidemiologică – pentru

grupuri cu risc: anti-HVA, anti-gripă, anti-rabie,
anti – infecţie cu Hib, anti-inf. cu pneumococ,
anti-leptospiroză, anti- inf. cu HPV, anti-inf. cu
meningococ, anti-inf. cu rotavirus
 INDICAŢII
3. Vaccinuri administrate în raport de anumite afecţiuni
prezente
- asplenie anatomică/funcţională: anti-inf. cu
pneumococ, anti-gripă, anti-inf. cu Hib, anti-inf. cu
meningococ

- hemodializaţi, receptori de transplante: Hib, gripă,

pneumococ

- alcoolism cronic
 CONTRAINDICAŢII GENERALE
• TEMPORARE – recuperate
- stări febrile ca urmare a unor infecţii uşoare
- perioada de incubaţie a unor boli infecţioase
- boli infecţioase în evoluţie şi în convalescenţă
- adm. recentă de Ig standard → după 4-6 săpt.
- tratamente imunosupresoare cu corticoizi → doze
mari, cure prelungite
- sarcina
- D.Z. - TBC pulmonară activă
- prematuritatea - distrofia grd. III
 CONTRAINDICAŢII GENERALE
• DEFINITIVE:

- afecţiuni neurologice evolutive

- afecţiuni organice decompensate

- stări de imunodeficienţă (inclusiv HIV pozitivi)

- alergii majore la proteinele din ou

- afecţiuni cutanate
 Tipuri de vaccinuri

1. după natura agentului patogen:

• cu agenţi vii atenuaţi (exemple: anti-tuberculoză, anti-
poliomielită oral, anti-parotidită epidemică, anti-HIV,
anti-febră tifoidă);

• cu agenţi vii supra-atenuaţi (exemple: anti-rujeolă);

• cu agenţi omorâţi (inactivaţi) (exemple: anti-

poliomielită parenteral, anti-gripă, anti-leptospiroză).
 Tipuri de vaccinuri
2. după natura componentelor antigenice:
• Corpi bacterieni sau virali integrali (vaccinuri
corpusculare)
Exemple: anti-tuberculoză, anti-infecţie cu pneumococ
• Fracţiuni (subunităţi structurale)
Exemple: anti-VHB, anti-rujeolă, anti-rubeolă
• Produse ale metabolismului microbian (anatoxine)
Exemple: anatoxina antitetanos (ATPA), anatoxina
antidifterie (ADPA), vaccin anti-tuse convulsivă
(acelular)
 Tipuri de vaccinuri
3. după numărul Ag înrudite în acelaşi preparat
• Monovalente. Exemple: toate vaccinurile.
• Bivalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ A şi C
• Trivalente. Exemple: antipoliomielită 1, 2 si 3 (VPOT),
anti-gripă
• Tetravalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ
serotipurile A, C,Y, W135.
• Pentavalente. Exemple: anti-infecţie cu meningococ
serotipurile A, B, C, Y, W135.
• Polivalente. Exemple:anti-infecţie cu pneumococ ~ 23
serotipuri.
 Tipuri de vaccinuri
4. după numărul Ag diferite în acelaşi preparat

• Bivaccin. Exemple: DT, RR

• Trivaccin. Exemple: DTP, RPR
• Tetravaccin. Exemple: DTP-HepB
• Pentavaccin. Exemple: DTP-HepB-Hib,
DTPa-VPI-Hib
 REACŢII ADVERSE
• Reacţii adverse postvaccinale indezirabile (RAPI)

= incident medical care se produce după o vaccinare,

fiind considerat a se datora acesteia

- RAPI produse de vaccinurile cu agenţi vii atenuaţi → de

natură infecţioasă şi apar mai târziu
- RAPI produse de vaccinurile cu agenţi omorâţi → sunt
imediate/precoce şi au la bază mecanisme de
hipersensibilizare
 REACŢII ADVERSE
1. Reacţii adverse postvaccinale locale:
• Precoce (primele 3 zile) ~ durere, roşeaţă, edem (vaccinuri
cu agenţi omorâţi).
• Tardive (3-12 săptămâni) ~ leziuni supurate, adenite
satelite (vaccinul anti-tuberculoză)

2. Episoade febrile:
• Precoce (primele 1-3 zile) → anatoxine, vaccin anti-tuse
convulsivă, anti-gripă, anti-hepatită virală B.
• Tardive (5-15 zile) → vaccinuri cu virus viu atenuat (anti-
rujeolă, anti-febră galbenă).
 REACŢII ADVERSE
3. Convulsii (hipertermice la copilul mic) →
vaccin anti-tuse convulsivă, anti-rujeolă.

4. Exantem
• Alergic (precoce) - vaccinuri cu agenţi omorâţi.
• Infecţios (tardiv) - vaccin anti-rujeolă

5. Artralgii (la adulţi) - vaccin anti-rubeolă, vaccin anti-

hepatită virală B.
 REACŢII ADVERSE
Din grupul RAPI grave fac parte:

• şocul, convulsiile persistente, encefalopatia ~ după

vaccinul anti-tuse convulsivă;

• paralizia ~ după vaccinul anti-poliomielită cu virus viu

atenuat (revenirea neurovirulenţei);

• tuberculoza generalizată ~ după vaccinul anti-tuberculoză

administrat la o persoană cu imunodeficienţă congenitală,
nedecelabilă la naştere.
Metode de evaluare a eficienţei vaccinărilor
1. Testul (indicatorul) epidemiologic. La nivel populaţional → studiul morbidităţii
→ se compară rezultatele la grupuri vaccinate şi nevaccinate; indicele de eficienţă ne
va evidenţia proporţia de îmbolnăviri la vaccinaţi faţă de nevaccinaţi; preparatul
vaccinal va fi cu atât mai eficient cu cât valoarea indicelui va fi mai mare.
• În timp → modificări ale procesului epidemiologic al unei boli transmisibile la
populaţia vaccinată (sporadicitate, endemicitate; evoluţie sezonieră, multiciclică,
anuală) comparativ cu cea din zone geografice slab acoperite vaccinal.

2. Testul (indicatorul) serologic → permite evidenţierea modificărilor imunologice

specifice induse de un anumit preparat vaccinal → se evaluează prin titrarea
anticorpilor specifici în serul sangvin comparativ la vaccinaţi şi nevaccinaţi la care se
pot asocia testările in vivo (intradermoreacţia la tuberculină) şi urmărirea reacţiilor
locale la vaccinaţi (cicatricea postvaccinală BCG).
• Obiectivele evaluărilor epidemiologice şi seroepidemiologice se referă la: elaborarea
şi adaptarea calendarului vaccinărilor; alegerea preparatului vaccinal; stabilirea
asocierilor vaccinale; monitorizarea eficienţei vaccinoprevenţiei; organizarea unor
acţiuni speciale („zile naţionale de vaccinare”, „vaccinarea din casă în casă” etc.)
 VACCINURI UTILIZATE ÎN
PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI (PNI)
- Structura morbidităţii - Tendinţa morbidităţii
pentru boli transmisibile

PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI:

- Vaccinarea anti - tuberculoză (BCG)
- Vaccinarea anti - poliomielită (VPI/VPOT)
- Vaccinarea anti - hepatită virală B
- Vaccinarea anti - difterie-tetanos-tuse convulsivă
(DTPa)
- Vaccinarea anti - rubeolă-parotidită-rujeolă
(RPR)