BAZELE STATISTICII

Conf. Univ. Dr. TURTUREAN Ciprian-Ionel

-2013-
 Structura cursului
Tema 1 (S1): Noţiuni introductive:
Tema 2 (S2, S3, S4): Analiza unei serii statistice univariate
Tema 3 (S5): Analiza unei serii statistice bivariate
S6: Recapitulare test
S7: Test grila cu intrebari din primele 3 teme
(31 martie - 6 aprilie)
Tema 4 (S8): Probabilităţi şi distribuţii teoretice
Tema 5 (S9, S10): Estimarea parametrilor unei populaţii
Tema 6 (S11, S12): Testarea statistică
Tema 7 (S13): Indici statistici
S14: Recapitulare EXAMEN
 EVALUARE
40% - Test susţinut în săptămâna 31 martie- 06 aprilie din
materia temelor 1-3;

20% - Notă seminar;

40% - Examen sustinut din materia temelor 4-7.

Studentii vor avea atasata o foaie cu formule atat la test cat

si la examen.
 Bibliografie selectivă
1. Andrei, T., Statistică şi econometrie, Ed. Economică, 2003.
2. Bărbat, A., Teoria statisticii sociale, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1972.
3. Baron T. et al., Statistică teoretică şi economică, EDP, București, 1996.
4. Isaic-Maniu, Al., et. al., Statistica pentru managementul afacerilor, Ed.
Economică, 1999.
5. Jaba, E., Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2002.
6. Jemna, D., Econometrie, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2012
7. Jaba, E., Pintilescu, C. , Statistică. Teste grilă şi probleme, ed. a 2-a,
Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007
8. McClave, J. T. Benson, P. G. Sincich,T. Statistics for Business and
Economics, Pearson, Education New Jersey , 2008
9. Ţarcă, M., Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1998.
10. Wonnacott, H. Wonnacott T., Statistiques, Economica, Paris, 1991.
 Tematica Cursului 1
1. Rolul statisticii în economie
2. Concepte fundamentale (populaţie, eşantion, unitate
statistică, variabilă statistică, indicatori statistici, indici statistici)
3. Tipuri de variabile statistice
4. Scale de măsurare: scala nominală, ordinală, interval şi
raport.
5. Metode de culegere a datelor
6. Erori de înregistrare statistică
 1. Rolul statisticii in economie
Scopul statisticii este cunoașterea fenomenelor de masă,
caracterizate prin variabilitate.
Statistica este structurată în două părți:
1. Statistica descriptivă – urmăreşte să descrie starea variabilităţii
unei colectivităţi statistice.
Rezultatele sunt valabile doar pentru colectivitatea studiată
(populaţie sau eşantion). Se bazează pe un raţionament deductiv.
2. Statistica inferenţială - urmăreşte estimarea caracteristicilor
unei colectivităţi pornind de la analiza unei părţi a acesteia.
Procesul de estimare este urmat întotdeauna de un proces de
testare. În final rezultatele obţinute vor putea fi/ nu vor putea fi
extrapolate la nivelul întregii populaţii.
 2. Concepte fundamentale ale statisticii
a. Populație statistică
Populaţia statistică, reprezintă o mulțime de elemente unite
între ele de o trăsătură comună.
Pentru a fi bine defintă o populație statistică trebuie să aibă
precizate:
- un set de caracteristici comune care conferă
omogenitate elementelor care o compun;
- localizarea în spațiu a populației;
- localizarea în timp a populației.
Volumul unei populații statistice se notează cu N.
 b. Eșantionul

Eșantionul reprezintă o submultime/ subansamblu extras din

populatia studiată, după criterii bine stabilite.

Aceste criterii trebuie să asigure reprezentativitatea

eșantionului.

Volumul unui eșantion statistic se notează cu n.

 c. Unităţile statistice

Unităţile statistice reprezintă elementele componente

ale unei colectivităţi prin care aceasta este observată,
măsurată şi înregistrată.

O unitate statistică a unei populații de volum N este

notată cu ui , i =1,N
 d. Variabila (caracteristica) statistică
Variabilele statistice reprezintă însuşiri, trăsături, caracteristici
purtate de unităţile statistice studiate la nivelul unei populații.
Acestea au proprietatea de a-și schimba în timp sau spațiu
nivelul, sub influența diferiților factori care acționează asupra
populației statistice.
Variabilele se notează cu litere latine majuscule de la sfârşitul
alfabetului X .
Valorile/ variantele variabilelor se notează cu litere mici, ca şi
variabilele, urmate de un indice: xi.
Domeniul de variatie a variabilei X reprezintă mulțimea
tuturor valorilor posibile ale variabilei X.
 e. Indicatorii statistici

Indicatorul statistic – reprezintă o mărime statistică,

rezultatul numeric al unei numărări, al unei măsurări statistice
sau al unui calcul asupra datelor obținute printr-o înregistrare
statistică.
 f. Indicii statistici

Indicele statistic – reprezintă o mărime statistică relativă

care se obține prin compararea, sub formă de raport, a două
valori ale unui indicator statistic. Compararea se poate face în
timp sau în spațiu.
 3. Tipuri de variabile statistice
 după modul de exprimare:
1. Variabile numerice (cantitative):
- variabile discrete;
- variabile continue.

2. Variabile nenumerice (calitative):

- variabile nominale.
Caz particular: variabile alternative (dummy).
- variabile ordinale.
 4. Scale de măsurare

Definiţie:
Scala este un instrument utilizat în procesul de măsurare/
cuantificare a fenomenelor având rolul de a standardiza
măsurătorile.

Într-un sens mai restrâns scala este un continuum de cifre

sau simboluri, plasate ierarhic, de la inferior la superior.
 Tipuri de scale - Scala NOMINALĂ
Singura relaţie definită pe scala nominală este relaţia de
identitate.

Această scală poate fi utilizată pentru obţinerea de grupe

care să conţină unităţi statistice care iau valori identice pentru
o variabilă observată.

Variabilele care pot fi măsurate numai prin acest tip de scală

fac parte din categoria variabilelor calitative și poartă
denumirea de variabile nominale.

Exemplu: Denumirea unui produs

 Tipuri de Scale - Scala ORDINALĂ
Scala ordinală este mai complexă decât scala nominală.

Scala ordinală, introduce pe lângă relaţia de identitate şi

relaţia de ordine.

Variabilele care pot fi măsurate numai prin acest tip de scală

poartă fac parte din categoria variabilelor calitative și poartă
denumirea de variabile ordinale.

Exemplu: Scala de intensitate

 Tipuri de scală – Scala INTERVAL
Scala interval este mai complexă decât scala ordinală.

Scala interval introduce pe lângă relaţia de identitate şi

relaţia de ordine şi operaţia de diferenţă, definind astfel
distanţele dintre valorile variabilelor, lungimea intervalelor
capătă sens.

Scala interval are o exprimare exclusiv numerică şi este

caracteristică variabilelor cantitative.
Variabilele care pot fi măsurate cu aceasta scală poartă
denumirea de variabile cantitative;

Pentru această scală nu există punct de zero absolut.

Exemplu: Scala Celsius vs. Scala Kelvin (ºK = °C + 273,15)

 Tipuri de scală – Scala RAPORT

Scala raport este mai complexă decât scala interval.

Scala raport introduce faţă de scala interval şi valoarea de

zero absolut.

Aceasta permite efectuarea tuturor operaţiilor aritmetice

elementare: + /- şi x /÷. Prin urmare diferenţa şi raportul dintre
două valori au un sens.

Scala raport este utilizată pentru cuantificarea variabilelor

cantitative.
 5. Metode de culegere a datelor
1. Surse primare de date – obţinute în urma efectuării de
observări special organizate

2. Surse secundare de date – obţinute din Sistemul

Informaţional Statistic (S.I.S) - ca sursă oficială de informare,
publicaţii de profil (ex.: anuare statistice), rezultate ale unor
cercetări anterioare (ex: rezultatele unor sondaje), informaţii
de la firme care au ca obiect de activitate obţinerea de
informaţii economice (firme de colectare a datelor), bănci de
date, etc.
 Adrese de internet utile

Eurostat - http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Institutul National de Statistica: http://www.insse.ro

Fondul Monetar International (IMF) - www.imf.org

World Bank - http://www.worldbank.org/

Penn World Table - https://pwt.sas.upenn.edu/php_site/pwt_index.php

 Lucrări de înregistrare statistică
RECENSĂMÂNTUL: - reprezintă o lucrare de înregistrare
exhaustivă/ totală, la un moment dat, a unei colectivităţi de
stări. Înregistrarea surprinde starea colectivităţii la un moment
dat, numit moment critic.

Exemplu: Momentul critic a fost ora zero dintre 17 şi 18

martie 2002 înregistrarea efectivă (timpul înregistrării) a fost
între 18-27 martie 2002.

RAPOARTE STATISTICE: - reprezintă lucrări de înregistrare

totală bazate pe criteriul cronologic al apariţiei şi manifestării
unităţilor din colectivităţile de mişcări.
 Lucrări de înregistrare statistică
ANCHETE PRIN SONDAJ: - presupun înregistrări parţiale,
adică înregistrarea unui eşantion reprezentativ extras, după
principiile selecţiei, din colectivitatea totală.
Folosesc ca instrument de culegere a datelor chestionarul
statistic.

MONOGRAFIA STATISTICĂ: - este o înregistrare special

organizată şi are ca obiectiv cunoaşterea unei singure unităţi
complexe sau a unei singure probleme.
 6. Erori de înregistrare statistică

Erorile de înregistrare statistică vizează concordanţa

înregistrărilor cu realitatea.
Erorile în procesul de înregistrare statistică sunt datorate:
- naturii fenomenelor observate (variaţia în timp şi spaţiu,
imposibilitatea reproducerii în condiţii de laborator,
caracterului de fenomen de masă etc.);
- limitelor puterii de observare umană;
- imperfecţiunii metodelor şi instrumentelor de măsurare şi
observare.
Statistica economico-socială lucrează cu mărimi
aproximative.