Scoala “Grigore Moisil”, Galati

METODE DIDACTICE
MODERNE DE
PREDARE A
INFORMATICII SI TIC
SCHIMBAREA ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

 Dezvoltarea ştiinţelor educaţiei, inovaţia

didactică solicită transformarea
profesorilor în specialişti ai domeniului
proiectării curriculare iar orice dezvoltare
presupune oameni pregătiţi să o realizeze
(profesionişti de toate categoriile), iar
şcoala este cea care îi pregăteşte.
 TRADIŢIONAL ŞI MODERN
 Asistăm la o lecţie obiş-
nuită. Elevii sunt în bănci,
unii în spatele celorlalţi,
câte unul sau câte doi, ca
pe vremea străbunicilor.
Toţi au privirile aţintite
înainte (acolo sunt catedra
şi profesorul). Asta li se
cere: privirea în faţă.
 Unde găsesc ei răspunsu-
rile la confruntările per-
sonale? La profesor, în
spatele colegului, departe
de zidurile şcolii?...
 Elevii sunt pretutindeni în
clasă.
 Ei se grupează / sunt
grupaţi potrivit opţiunilor de
studiu şi resurselor asigu-
rate de profesor.
 Elevii privesc unii la alţii,
faţă în faţă. Ei comunică.
Toţi au şansa dialogului
efectiv.
 În parteneriat cu profesorul
ei vor găsi răspunsurile…
 ROLUL ELEVULUI
 Strategii didactice  Strategii didactice
centrate pe predare centrate pe învăţare

Urmăreşte prelegerea,
Realizează un schimb
expunerea, explicaţia
de idei cu ceilalţi.
profesorului.

Încearcă să reţină şi să Cooperează în rezol-

reproducă ideile varea sarcinilor de
auzite. lucru.
Acceptă în mod pasiv Exprimă puncte de
ideile transmise. vedere proprii.

Argumentează, pune şi
Lucrează izolat. îşi pune întrebări cu
scopul de a înţelege.
 ROLUL PROFESORULUI
 Strategii didactice  Strategii didactice
centrate pe predare centrate pe învăţare

Expune, ţine prelegeri. Facilitează şi

moderează învăţarea.

Ajută elevii să înţeleagă

Impune puncte de
şi să explice punctele
vedere.
de vedere.
Se consideră şi se
manifestă “ca un Este partener în
părinte”. învăţare.
 MODUL DE REALIZARE
A ÎNVĂŢĂRII
 Strategii didactice  Strategii didactice
centrate pe predare centrate pe învăţare

Învăţarea are loc predo- Învăţarea are loc predo-

minant prin memorare minant prin formare
şi reproducere de de competenţe şi
cunoştinţe. deprinderi practice.

Învăţarea conduce la
Învăţarea se realizează
competiţie între elevi,
prin cooperare.
cu scopul de ierarhi-
zare.
 EVALUAREA
 Strategii didactice  Strategii didactice
centrate pe predare centrate pe învăţare

Vizează măsurarea şi
Vizează măsurarea şi aprecierea competen-
aprecierea cunoştin- ţelor (ce ştie să facă
ţelor (ce ştie elevul). elevul cu ceea ce
ştie).
Pune accent pe aspectul Pune accent pe elemen-
cantitativ (cât de multă tele de ordin calitativ
informaţie deţine ele- (valori, atitudini).
vul).
Vizează progresul în
Vizează clasificarea învăţare la fiecare
elevilor. elev.
 METODA DIDACTICA

•Reprezinta ansamblul organizat al procedeelor

(modurilor) de realizare practica a operatiilor
care stau la baza actiunilor parcurse în comun
de profesori si elevi.
•Aceste procedee conduc, în mod planificat si
eficace, la realizarea scopurilor propuse.
 METODE TRADITIONALE

• Algoritmizarea
• Studiul cu manualul
• Exercitiul
• Problematizarea

• Conversatia

• Jocul de rol
• Descoperirea

• Demonstratia
 METODE MODERNE
• Învatarea cu ajutorul calculatorului

• Metoda ciorchinelui

• Metoda cubului
.Metoda
Mozaicului

• Brainstormingul
 ÎNVATAREA CU AJUTORUL
CALCULATORULUI

• metoda moderna de educatie care poate fi folosita în toate

etapele procesului didactic: în proiectare, în predare-învatare
si în evaluare.

Utilizarea calculatorului, a softurilor educationale, mareste

calitatea învatarii, contribuie la formarea unei gândiri
sistematice, selective, rapide, eficiente.

• metoda moderna folosita frecvent în procesul

didactic actual, fiind principalul (obligatoriu) mijloc
de predare a informaticii si tehnologiei informatiei.
 METODA CIORCHINELUI

• metoda ce se poate utiliza mai ales în etapa de

reactualizare a structurilor învatate anterior, sau în etapa de
evocare, elevii fiind pusi în situatia de a stabili conexiuni între
elementele studiate, de a se implica activ în procesul de
gândire.
• dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi notiunile si
legaturile create pentru a dezvolta idei concrete despre
CONCEPTUL PROPUS.

• prin acest exercitiu se încurajeaza participarea întregii clase.

• tehnica de predare - învatare menita sa încurajeze elevii sa

gândeasca liber si sa stimuleze conexiunile de idei.

• modalitate de a realiza asociatii de idei sau de a oferi noi

sensuri ideilor însusite anterior.

• ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de

grup.
 Modalitatea de realizare

- elevii vor scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei

foi de hârtie
- elevii sunt invitati sa scrie cât mai multe cuvinte sau expresii
care le vin în minte despre subiectul selectat pâna la expirarea
timpului
- cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de notiunea centrala
sau, daca este cazul, de una din cele propuse de elevi;
- la finalul exercitiului se va comenta întreaga structura cu
explicatiile de rigoare;

Caracterul stimulativ al metodei

ciorchinelui

Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este

lansata ca o provocare si determina o întrecere de a
descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.
CIORCHINELE

CONCEPTUL
PROPUS
 EXEMPLU:
Intrare iesire

Rolul sistemului Dispozitive

de calcul periferice

hardware Intrare-iesire

Structura sistemului Componente

Functiile sistemului de calcul Sistemului de calcul
De calcul

software

Sistemul de Programe de Utilitare

operare aplicatie

Componente ale
Sist.de operare Tipuri calculator Nortpad
 METODA CUBULUI

• Este o strategie care faciliteaza analiza unui

subiect din diferite puncte de vedere.

• Metoda poate fi folosita în orice moment al

lectiei.

• Ofera elevilor posibilitatea de a-si dezvolta

competentele necesare unor abordari complexe.

• Poate fi folosita cu orice tip de subiect sau orice grupa

de vârsta.
 Modalitatea de realizare

- Se realizeaza un cub ale carui fete pot fi acoperite cu hârtie

de culori diferite;

- Pe fiecare fata a cubului se scrie câte una dintre urmatoarele

DESCRIE, COMPARA, ANALIZEAZA,
instructiuni:
ASOCIAZA, APLICA, ARGUMENTEAZA.

- Este recomandabil ca fetele cubului sa fie parcurse în ordinea

prezentata, urmând pasii de la simplu la complex.

- Se cere elevilor sascrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul lectiei

descriindu-l din toate punctele de vedere (forma, culoare, marime)
într-un timp limitat.
Indicatiile extinse pentru cele sase fete sunt:

Descrieti – priviti obiectul cu atentie si

descrieti ceea ce vedeti;
Comparati - cu ce este similar? De ce
difera?
Asociati - la ce va face sa va gânditi? Ce va
inspira? Eliberati-va mintea ti cautati
asociatii pentru acest obiect.
Analizati – spuneti cum este facut, din ce si
ce parti contine?
Aplicati: - Cum poate fi utilizat?
Argumentati - pro sau contra. Luati o
pozitie si folositi orice fel de argumente
logice pentru a pleda în favoarea sau
împotriva subiectului.
 CUBUL

3. ASOCIAZa
6. A
R
5. A G
4. ANALIZEAZa U
P M
L E
I N
2. COMPARa T
C E
a A
Z
a
1. DESCRIE
 Adecvarea managementului de grup
la activitatile de formare

Elevii vor fi grupati în sase echipe (câte una pentru fiecare fata a
cubului) la mesele de lucru;

Participarea la completarea fisei comune va fi dirijata de

profesor, care trebuie sa încurajeze participarea tuturor elevilor
din grupurile constituite;

La finalul exercitiului se va comenta si se va completa

întreaga structura cu explicatiile de rigoare.

Forma finala a continuturilor realizate de fiecare grupa este

împartasita întregii clase (6 minute – câte un minut pentru
fiecare fata a cubului).

Lucrarea în forma finala poate fi desfasurata pe tabla.

 Caracterul stimulativ al
metodei cubului

Lucrul individual, în echipe, sau

participarea întregii clase la realizarea
cerintelor “cubului” este o provocare ce
determina o întrecere în a demonstra
asimilarea corecta si completa a
cunostintelor.
 METODA
STIU – VREAU SA STIU – AM ÎNVATAT

• este o strategie de constientizare de catre elevi a ceea ce stiu,

sau cred ca stiu, referitor la un subiect si totodata a ceea ce nu
stiu, sau nu sunt siguri ca stiu, si ar dori sa stie sau sa învete;

• metoda poate fi folosita în prima parte a unei lectii –

actualizarea vechilor cunostinte - evocarea;

• activeaza elevii si îi face constienti de procesul învatarii;

• ofera elevilor posibilitatea de a-si verifica nivelul

cunostintelor
Modalitatea de realizare

• Se cere elevilor sa inventarieze ideile pe care considera ca

le detin cu privire la subiectul, sau tema investigatiei ce va
urma; aceste idei vor fi notate într-o rubrica a unui tabel –
„STIU”;

• Ei vor nota apoi ideile despre care au îndoieli, sau ceea ce

ar dori sa stie in legatura cu tema respectiva; aceste idei
sunt grupate în rubrica „VREAU SA STIU”;

• Profesorul va propune apoi studierea unui text, realizarea

unei investigatii si fixarea unor cunostinte referitoare la acel
subiect, selectate de profesor; elevii îsi însusesc noile
cunostinte si îsi inventariaza noile idei asimilate pe care le
noteaza în rubrica „AM INVATAT”;
Fisa de lucru

STIU VREAU SA STIU AM ÎNVĂTAT

Shema rezultata va fi comentata de elevi

Dupa rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi

notiunile înscrise în fiecare coloana pentru a demonstra
nivelul actual al cunostintelor.

Participantii identifica situatia de plecare, precum si

ceea ce au dobândit în urma procesului de învatare.

Prin acest exercitiu se încurajeaza participarea fiecarui

elev, prin constientizarea eventualelor lacune si prin
motivarea acoperirii acestora.
 Caracterul stimulativ al metodei
Stiu–Vreau sa stiu–Am învatat

Lucrul individual, în echipe, sau participarea

întregii clase la realizarea cerintelor este o
provocare ce determina o întrecere în a demonstra
asimilarea corecta si completa a cunostintelor
Tehnica mozaicului
 Metoda se bazează pe un principiu relativ simplu: fiecare dintre grupurile de
studiu primeşte o parte specifică a unei probleme pe care trebuie să o trateze
din punctul de vedere propriu. Pentru ca acest lucru să se îndeplinească, ei
devin „experţi” în această parte a problemei.
 În timpul în care membrii unuia dintre grupuri desfăşoară un astfel de proces,
membrii celorlalte grupuri se află într-un proces similar, doar că ei trebuie să
devină „experţi” în alte părţi a problemei.
 Fiecare grup ia cunoştinţă şi se focalizează doar pe partea care i-a fost atribuită
de către instructor. În momentul în care grupurile consideră că membrii proprii
au atins gradul de expertiză necesar, instructorul dispune o reorganizarea
întregului colectiv de cursanţi: noile grupuri formate vor conţine câte un „expert”
din fiecare dintre grupurile anterioare (în acest mod se reasamblează
problema).
 În acest mod se constituie „mozaicul”, din părţi ale aceleiaşi probleme care
trebuie, printr-un efort a noilor grupuri constituite, să se armonizeze şi să
funcţioneze ca un întreg.
 METODA “ASALTULUI DE IDEI”
BRAINSTORMINGUL

• metoda ce consta în formularea mai multor întrebari

succesive menite sa faciliteze gândirea elevilor si emiterea
spontana a raspunsurilor

Sesiunea de brainstorming trebuie sa respecte câteva reguli:

- toate ideile sunt „cunostinte“;
- nici o sugestie nu se critica;
- membrii grupului vor fi încurajati sa construiasca pe caile
altora;
- ideea-finala e „produsul“ întregului grup;

• este considerata de unii o varianta a problemetizarii

 În loc de concluzii:

 Nu am epuizat subiectul:
 Putem continua cu ocazia altui cerc
pedagogic;
 Inovarea didactică este un proces în
derulare.
 Elevul trebuie pus permanent în situatia
de a face, a judeca, a coopera, a da
raspunsuri, a avea pareri, a analiza
raspunsurile auzite, a ajunge la
identificarea raspunsurilor corecte, din
care apoi descopera cunostintele noi.