Dezvoltarea dintelui

Secvenţialitate în procesul de dezvoltare a dintelui:

 iniţierea – stadiul de mugure;

 proliferarea – stadiul de capişon;
 histo şi morfodiferenţierea – stadiul de clopot;
 apoziţia – finalizarea stadiului de clopot, formarea coroanei.

Procesul de dezvoltare a dintelui:

- formarea coroanei
- formarea rădăcinei
- în paralel structurarea ţesuturilor de suport care realizează
ancorarea dintelui la nivel mandibular
 FORMAREA COROANEI
Iniţierea. Stadiul de mugure
Banda epitelială primară
Lamina dentară - apar zone individualizate de activitate
proliferativă, evidenţiabile în regiunea viitoarelor procese
alveolare sub forma unor conglomerate epiteliale orientate în
interior, înspre ectomezenchim
conglomeratul epitelial = mugure epitelial
separat de celulele mezenchimale/ectomezenchimale
printr-o membrană bazală distinctă
Elemente morfologice în stadiul de
mugure

3 tipuri de structuri:
 celule epiteliale organizate compact
diviziune + proliferare iniţială
- păstrează toate caracteristicile morfologice
epiteliale
- identice între ele
- se dispun sub forma unei structuri rotunde
care păstrează continuitatea cu epiteliul oral;
- structura = mugure epitelial - viitorul
organ al smalţului

 celule
mezenchimale/ectomezenchimale
 care înconjoară aria epitelială
- strâns împachetate, realizând o condensare
- imediat sub MB de separare, continuă
- viitoarea papilă dentară

 celule
mezenchimale/ectomezenchimale
situate mai în exterior
- condensare ectomezenchimală accesorie, care
conţine, din momentul iniţial, şi fibre nervoase
- viitorul folicul/sac dentar
 Proliferarea. Stadiul de capişon
Evenimente în etapa de proliferarea
- diviziunea şi proliferarea celulară continuă
- creştere asimetrică a elementelor componente ale germenelui dentar
- mugurele epitelial:
- forma: din rotundă sau ovalară, proliferare în jos şi în lateral, zona
centrală devenind concavă
- se înfundă în mezenchim/ectomezenchim, păstrând însă legătura
cu lama dentară printr-un pedicul, care se alungeşte şi se subţiază
 Stadiul de capişon
• emisferă deprimată în centru, cu faţa convexă spre epiteliul bucal
şi faţa uşor concavă spre ectomezenchimul subjacent
= aspect de “capişon” / “bonetă”, situată deasupra unei “mingi”
de ţesut ectomezenchimal condensat
• “mingea” se formează concomitent cu “capişonul”, proliferarea
intensă a celulelor mezenchimale / ectomezenchimale are o
orientare ascendentă, umplând concavitatea produsă prin forma
ariei epiteliale
- densitatea celulelor mezenchimale /
ectomezenchimale - foarte crescută
- lipsă matrice extracelulară nefibrilară
- matrice extracelulară fibrilară bine reprezentată
Stadiul de capişon
- se pot diferenţia mult mai clar elementele componente ale
germenelui dentar:
 structura epitelială cu aspect de “capişon” = organul smalţului
 structura mezenchimală/ectomezenchimală condensată cu aspect de “minge”
= papila dentară
 structura mezenchimală/ectomezenchimală cu aspect compact, situată în
exteriorul celorlalte două, delimitându-le şi încapsulându-le = sacul dentar
 Organul smalţului va forma smalţul
 papila dentară se va transforma în pulpă dentară şi va elabora
dentina
 sacul dentar va da naştere
ţesuturilor de suport ale dintelui.
Proliferarea.
Stadiul de capişon

Organul smalţului
- elemente componente:
 epiteliu intern
 epiteliu extern
 epiteliu reticular

Epiteliul extern al organului smalţului

- convexitate capişon
- un singur strat de celule mici, cuboidale, strâns unite
între ele prin joncţiuni
- nu este perfect liniar - numeroase sinuozităţi, datorate
diferenţei de presiune osmotică dintre matricea
ţesutului mezenchimal/ectomezenchimal înconjurător
şi matricea dintre celulele centrale ale organului
smalţului
- separat de celulele ţesutului mezenchimal
/ectomezenchimal înconjurător - MB continuă
Stadiul de capişon

Organul smalţului

Epiteliul intern al organului

smalţului
- concavitate capişon
- un singur strat de celule înalte,
prismatice (N ovali, PB,
citoplasmă bogată în organite
celulare, strâns unite prin
joncţiuni)
- MB - separă de ţesutul
mezenchimal/
ectomezenchimal adiacent
 Stadiul de capişon
Organul smalţului

Epiteliul reticular al organului smalţului

- între epiteliul intern/extern
- celulele
- distanţate unele de altele prin creşterea cantităţii de
fluid extracelular
- nuclei mici rotunzi
- citoplasma - aspect stelat, reticular - numeroase
prelungiri care se anastomozează între ele
- imagine de “reţea” sau de “reticul stelat epitelial”
= “pulpa smalţului”

- spaţiul extracelular - matrice moleculară cu structură

şi compoziţie complexă, predominant mucoidă

- rol - consistenţă de tip elastic → susţinere, protecţie

 Stadiul de capişon

Organul smalţului

Ansa cervicală
- unire epiteliu intern / epiteliu extern al organului smalţului
- importantă rată de proliferare celulară
- locul de demarcaţie dintre viitoarea coroană şi viitoarea
rădăcină - zona cervicală a dintelui
- ulterior - teacă epitelială radiculară Hertwig, diafragm
epitelial
Stadiul de capişon

Papila dentară

- reprezintă zona de ţesut mezenchimal/ectomezenchimal condensat

localizat în concavitatea organului smalţului
 Stadiul de capişon incipient – aspect omogen:
- matrice extracelulară redusă
- fibrile de colagen tip III ↑, aşezate în reţea, fibrile de colagen tip I ↓
- glicozaminoglicani (acid hialuronic, proteoglicani şi glicoproteine de
adeziune)
- celule mezenchimale/ectomezenchimale, macrofage, limfocite

 Stadiul de capişon avansat

- celulele mezenchimale/ ectomezenchimale dispuse chiar în
concavitatea organului smalţului sunt mult mai numeroase comparativ cu
restul papilei dentare - zonă de densificare celulară
- colagen tip III dispus în reţea densă
- fibrocite, limfocite, macrofage
 Stadiul de capişon
Sacul dentar

- fibrele de colagen - dispoziţie relativ circulară în jurul organului

smalţului şi a papilei
- zonă bogat vascularizată şi inervată
 Histodiferenţierea şi morfodiferenţierea.
Stadiul de clopot

 Organul smalţului: suprafaţa concavă a capişonului se

adânceşte, prin creşterea în adâncime a invaginării
epiteliului intern al organului smalţului
- clopot incipient, clopot avansat
- germenele dentar - independent de epiteliul oral, prin
degenerarea şi dispariţia pediculului de legătură cu lamina
dentară
 Papila dentară
 Sacul dentar
 Stadiul de clopot
Organul smalţului
• epiteliu extern;
• epiteliu reticular;
• epiteliu intermediar;
• epiteliu intern.
Linia de separare dintre epiteliul intern al organului smalţului şi papila dentară -
joncţiunea amelodentinară (JAD).

Epiteliul extern al organului smalţului

• celule cubice, citoplasmă redusă, nucleu mare, evident, organite celulare
bine reprezentate; joncţiuni strânse
• dispuse neregulat, dispoziţie liniară numai la nivelul polului superior al
concavităţii
 Stadiul de clopot

Epiteliul reticular al organului smalţului

• celule stelate
– citoplasma: organite celulare comune, structuri fibrilare (tonofilamente)
– joncţiuni de tip desmozomal cu celulele epiteliului intern/extern al
organului smalţului
– glicozaminoglicani  proprietăţi hidrofile  creşte cantitatea de fluide din
compartimentul extracelular
 Stadiul de clopot
Epiteliul intermediar al organului smalţului
• între epiteliul intern şi epiteliul reticular
• 1-4 straturi celulare
– forme diferite (aplatizate, cuboidale, fuziforme, poligonale), prelungiri
scurte
– citoplasmă bogată în glicogen: organite celulare comune, tonofilamente
– nuclei hipercromi
– dispuse în ax perpendicular pe celulele epiteliului intern al organului
smalţului - legate prin joncţiuni de tip desmozomal şi gap
– activitate enzimatică importantă: fosfataza alcalină
– intervine în procesul de amelogeneză
 Stadiul de clopot
Epiteliul intern al organului smalţului
• celule prismatice, nucleu central, citoplasmă bogată în glicogen
• derivate din stratul intern al epiteliului oral
• diferenţiere în preameloblaste  ameloblaste: înalt specializate,
polarizate, responsabile de sinteza şi depunerea smalţului
 Stadiul de clopot

Epiteliul intern al organului smalţului

Ameloblastele:
• determină forma coroanei
• induc diferenţierea celulelor ectomezenchimale din periferia papilei
dentare în odontoblaste
• poziţia ocupată de ameloblaste  viitoarea joncţiune amelodentinară
a dintelui matur
• membrana bazală dintre organul smalţului şi papila dentară se
fragmentează  sub influenţa directă a primei pături de dentină
sintetizată de odontoblaste  amelogeneza

Ameloblastele induc diferenţierea odontoblastelor care, prin depunerea

dentinei, vor induce, la rândul lor, depunerea smalţului.
 Stadiul de clopot

Papila dentară în stadiul de clopot

incipient

• membrană bazală continuă: colagen tip

IV, V şi glicozaminoglicani
Ţesut mezenchimatos:
- substanţă fundamentală bogată în
glicozaminoglicani şi fibre conjunctive
fine şi dispersate (colagen tip I)
- celule mezenchimale/ectomezenchimale
nediferenţiate, fără particularităţi
structurale

Papila dentară în stadiul de clopot

avansat. Diferenţierea
odontoblastelor

• fragmentarea membranei bazale 

celulele ectomezenchimale din periferia
papilei  preodontoblaste 
odontoblaste
 Stadiul de clopot

Papila dentară în stadiul de clopot avansat. Diferenţierea odontoblastelor

Odontoblastele
– celule prismatic înalte, polarizate, organite celulare implicate în sinteza şi
secreţia proteică → dentina
Celulele din stratul subodontoblastic
– au capacitatea, în anumite condiţii de stimulare, să se transforme în
odontoblaste

Urmare a elaborării dentinei, papila dentară se transformă în pulpă dentară

• structura - similară stadiului de clopot incipient
– matricea extracelulară - importantă (colagen tip III ↑, colagen tip I ↓,
glicozaminoglicani, proteoglicani, glicoproteinele)
– celulele principale - fibroblaste
– elementele vasculare - maximum de dezvoltare
– terminaţiile nervoase cu origine în sacul dentar pătrund în interiorul
papilei/pulpei dentare (traiect asociat vaselor sanguine)  inervaţia
senzorială a pulpei dentare şi a viitorului ligament parodontal
 Stadiul de clopot

Sacul dentar

• structură compactă, densificată:

– predomină fibrele de collagen (orientate radiar în jurul organului
smalţului şi a papilei), în detrimentul substanţei fundamentale
– fibroblaste foliculare
• zona - bine vascularizată şi inervată

Sacul dentar este responsabil de formarea parodonţiului (cement,

ligament, os alveolar).

Sfârşitul stadiului de clopot se caracterizează prin:

- apariţia dentinei şi a smalţului
- transformarea papilei dentare în pulpă dentară
- structurarea elementelor de vascularizaţie şi inervaţie pulpară
- debutul proceselor formative cu origine în sacul dentar, care vor duce la
formarea ulterioară a parodonţiului