Conjunctiva

Conf. Dr. Horváth Karin

 Anatomia
- poate fi divizată în trei părţi:
1. conjunctiva tarsală (palpebrală)
2. fornix conjunctival
3. conjunctiva bulbară
În unghiul intern se află caruncula
lacrimală şi plica semilunară –
membrană în formă de semilună
Histologia conjunctivei:
 epiteliu – multistratificat şi
necheratinizat
 substanţă proprie – combinaţie de
ţesut fibros şi limfoid
Funcţiile conjunctivei:
- de protecţie prin glicocalix, mucus şi flora
saprofită
- de apărare prin prezenţa celulelor
Langerhans (hipersensibilitate)
- de reţinere şi de stabilitate al filmului
lacrimal
 Modalităţi de examinare

 Ex. biomicroscopic
 Ex. microbiologic
 Ex. histopatologic
Afecţiunile inflamatorii

 Simptomatologie: arsură, înţepătură, senzaţie de corp stăin, prurit

(alergic), durere oculară (severă – afectare corneană), fotofobie,
lăcrimare
 Semne clinice:
 hiperemie conjunctivală – apare în urma dilatării vaselor conjunctivale
 hipersecreţie conjunctivală – apoasă (conjunctivite virale), purulentă,
muco-purulentă (conjunctivite bacteriene), filamentoasă (sindromul de
ochi uscat), membranoasă ( conjunctivita difterică) şi
pseudomembranoasă. Dimineaţa la trezire pleoapele sunt lipite şi cilii
aglutinaţi datorită secreţiilor acumulate în timpul nopţii.
 edem difuz sau chemozis conjuntival
 papile conjunctivale – papile mari poligonale se găsesc în conjuntivita
vernală
 foliculi conjuntivali – proeminenţe translucide, rotunde fără vascularizaţie
 Semne clinice

injecţie conjunctivală secreţie muco-purulentă secreţie mucoasă

membrană conjunctivală chemozis foliculi

papile conjuntivale
Conjunctivite bacteriene
Conjunctivita acută infecţioasă

 Agenţi patogeni: pneumococcus,

Staphylococcus aureus, Streptococcus
pyogenes, Haemophylus aegypticus (Koch-
Weeks)
 Simptomatologie: senzaţie de corp străin, prurit,
înţepătură, fotofobie
 Semne clinice: hiperemie conjunctivală,
lăcrimare, edem palpebral, dimineaţa la trezire
pleoapele sunt lipite - secreţii purulente
 Diagnostic: pe baza semnelor clinice, examen
microbiologic
 Tratament: antibiotice locale Cloramfenicol,
Gentamicină, Tobramicină, Ciprofloxacină
 Prognostic: afecţiune autolimitantă, durează
până la 9-14 zile
Conjunctivite bacteriene
Conjunctivita gonococică

 agent patogen: Neisseria gonorrhoeae

 2 forme: a nou-născutului şi a adultului

Conjunctivita gonococică a nou-născutului:

contaminarea nou-născutului se face de la mamă, la
trecerea prin canalul genital
Prevenire: instilare de azotat de argint 1% (picăura
Crede).
 Tabloul clinic evoluează în 3 stadii: inflamaţie, pioree
şi regresie.
 Complicaţii: ulcere corneene marginale rapid
progresive, în inel, cu evoluţie câtre perforaţie şi
endoftalmită
 Diagnostic: tablou clinic, examen microbiologic
 Tratament: antibiotic general şi local (spectru larg)
Conjunctivite bacteriene
Conjunctivită tuberculoasă
Formă primară – conjunctiva intră în contact direct cu
bacilul Koch
- nodulară
- ulceroasă
- vegetantă

Conjunctivita flictenulară (scrofuloasă)

- reacţie alergică la toxina tbc (posibil şi la alte proteine
stafilococ, candida)
- frecvent afectează copii
Forme clinice
- simplă = hiperemie sectorială, flictena poate ulcera
- perilimbică = flictene confluente
- pustulo-ulceroasă = flictene mari - panus flictenular
 Conjunctivite cu chlamydii
Trahomul (conjunctivita granuloasă)
 agent patogen: Chlamydia trachomatis serotipurile A, B, Ba şi C
 este o boală a climatului uscat, prăfuit, a săracilor cu igienă precară
(Africa de nord, China, India)
 Cea mai frecventă boală infecţioasă a ochiului de pe planetă!!!
 Tablou clinic: secreţie muco-purulentă, hiperemie marcată, edem
palpebral, poate evolua spre cicatrizare
 Semne clinice cardinale: conjunctiva îngroşată; granuloame, foliculi;
hipertrofie papilară; panus; cicatrici liniare.
 Diagnostic diferenţial: conjunctivita foliculară simplă, conjunctivita
vernală
 Tratament:
 local: Tetraciclină, Rifampicină soluţie/unguent
 general: Eritromicină, Sulfamethoxazol, Tetraciclină
 Corticosteroizii sunt CONTRAINDICAŢI!!!
 Prognostic: bun, dacă tratamentul a fost instituit devreme

Paratrahomul – conjunctivita foliculară acută (de piscină)

 agent patogen: Chlamydia oculogenitalis (Chl. trachomatis serotipurile
D-K)
 Forma sugarului: cornea NU este afectată, tabloul clinic se aseamănă
cu cea a trahomului
 Forma adultului: simptome generale - uretrită, cervicită, prostatită
 Conjunctivite virale
Conjunctivite determinate de Adenovirusuri
Febra adeno-faringo-conjunctivală
 Tablou clinic: cefalee, dureri musculare, faringită, infecţie
respiratorie superioară
 Simptomatologie: senzaţie de disconfort ocular, fotofobie
 Semne clinice: foliculi conjunctivali, hiperemie
 infecţii severe: sufuziune, chemozis, pseudomembrane
 Tratament: local simptomatic
Keratoconjunctivita epidemică
 caracter epidemic
 Tablou clinic:
 stadiul I: iniţial unilateral devine rapid bilateral, secreţie seroasă
abundentă, caruncula şi plica semilunară hiperemică, adenopatie
preauriculară
 stadiul II: după 10-14 zile apare keratita punctată superficială 50-
80%
 Tratament: local simptomatic

Keratoconjunctivita epidemică
Alte conjunctivite virale
 Conjunctivita cu Herpes simplex
 Conjunctivita cu Herpes zoster
 Conjunctivita Molluscum-ului contagios

Conjunctivite micotice
 sunt rare, virulenţa fungilor este exacerbată de tratamente îndelungate cu antibiotice,
corticosteroizi şi imunosupresoare
 infecţii cronice, rezistente la tratament
Candidoza
 agent patogen: Candida albicans
 semne clinice: leziuni confluente alb-gălbui, pseudomembran conjunctival
Actinomicoza
 semne clinice: frecvent canaliculită, hiperemie conjunctivală în unghiul intern
Tratament: antimicotice: Canesten, Griseofulvin, Nistatin, Ampfotericina B, Nizoral
FĂRĂ antibiotice şi corticosteroizi!!!

Conjunctivite parazitare
 Oftalmomiaza
 Filarioza – Onchocerca volvulus
 Phthirius pubis
 Conjunctivite alergice
Elemente comune: hiperemie conjunctivală, prurit, secreţie
minimă

Conjunctivita atopică acută – febra fânului

 formă sezonieră
 reacţie de hipersensibilitate tip I
 manifestări alergice asociate: strănut, rinoree,
bronhospam
 simptomatologie: episoade de prurit, lăcrimare
 semne clinice: chemozis alb-sticlos difuz, edem
palpebral în cazurile severe
 tratament:
 stabilizatori al membranei mastocitare (Optichrom)
 vasoconstrictori (Nafazolina)
 corticosteroizi (Flumetol, Maxidex)
 antihistaminice - general
 comprese reci palpebrale
 Conjunctivite alergice
Conjunctivita vernală
 incidenţă maximă la copiii şi adulţii tineri (5-20 ani) primăvara şi
toamna
 reacţie de hipersensibilitate tip I şi IV
 este mai frecventă în regiunile tropicale şi subtropicale
 simptomatologie: prurit intens, fotofobie, arsură, senzaţie de corp
străin, lăcrimare Conjunctivita vernală
 semne clinice: secreţie vâscoasă abundentă, pseudo-ptoză
 3 forme clinice:
-palpebrală (tarsală): hipertrofie papilară difuză, pseudo-ptoză, senzaţie
de corp străin
-limbică: chemozis, noduli mucoizi la nivelul conjunctivei limbice Conj. vernalis
-corneană: plăci vernale – eroziuni corneene acoperite cu mucus, durere
oculară, blefarospasm, epiforă Conjunctivita vernală

 Tratament: corticosteroizi local

Conjunctivita giganto-papilară
 la purtătorii de lentile de contact, proteze oculare, suturi monofilament
papile gigante
 Conjunctivite fibrozante
Sindromul oculo-muco-cutan
 erupţii buloase cutanate şi conjunctivale în sindroamele
Stevens-Johnson sau Lyell

 etiopatogenie: infecţii (virale, bacteriene, micotice), reacţii

imunologice la medicamente (AINS, sulfamide, penicilina),
agenţi fizici (căldură,frig) şi afecţiuni generale (LES, boala
Behcet, boala Crohn)

 debut acut cu febră, cefalee, stare generală alterată şi

dureri articulare

 manifestări oculare
 conjunctivită papilară sau pseudomembranoasă
 blefarită, cruste palpebrale
 eroziuni corneene
 fibroză (striuri fine, albicioase) conjunctivală progresivă, cu
obliterarea fundurilor de sac
 simblefaron, ankiloblefaron, trichiazis, entropion, sindrom
sicca, keratinizarea corneei, ulcere corneene
 Tratament: corticosteroizi, antibiotic în caz de surainfecţie
 Conjunctivite diverse
Pemfigoidul ocular
 maladie autoimună subepitelială idiopatică, cu afectarea mucoasei bucale,
conjunctivale şi a pielii
Keratoconjunctivita rozaceea
 rezultă dintr-o meibomită în care lipidele ce alcătuiesc produsul de secreţie
sunt modificate de flora microbiană
Conjunctivita cronică simplă
 frecvent la persoane neurastenice, psihic labile, blonde sau roşcate
 simptomatologie bogată dar modificări oculare puţine
 simptome subiective: arsură, înţepătură, senzaţie de ochi uscat, astenie
acomodativă
 semne clinice: câteva vase dilatate, sinuoase pe conjunctiva bulbară,
fundurile de sac congestionate, margini palpebrale hiperemice
 cauze: iritaţii chimice şi mecanice (fum, praf), viciile de refracţie necorectate
Keratoconjunctivita limbală superioară
 afecţiune rară, cronică
 se asociază cu disfuncţia glandei tiroide
Boli degenerative
Pinguecula
 afecţiune frecventă la vârstnici
 factorii de risc: expunerea excesivă la soare, praf şi vânt,
iritaţii conjunctivale cronice
 semne clinice: proeminenţă gălbuie pe conjunctiva bulbară,
situat nazal sau temporal, la 1-2 mm de limb, bilateral, se
inflamează frecvent (pingueculită)
 tratament: excizie chirurgicală, recidivează

Pterigionul
 mai frecvent apare în urma expunerii repetete la factori
iritativi din mediu (praf, vânt, pulberi), radiaţii UV sau
microtraumatisme
 semne clinice: pliu conjunctival triunghiular, nazal,
proeminent cu baza la limb şi vârful pe cornee
 are 2 părţi: capul – aderent la cornee şi corpul - mobil pe
conjunctiva bulbară, se poate trece o sondă pe sub el la
nivelul limbului
 tratament: excizie chirurgicală
 Modificări de culoare
- pot fi congenitale sau dobândite (cauză exogenă sau
endogenă)
Modificări de culoare – cauză exogenă
 gri-negricios: folosirea îndelungată a soluţiilor cu argint
(trahom), produse cosmetice
 albastru: traumatism cu creion chimic
 maro-închis: tratament îndelungat cu picături de
epinefrină (glaucom)

Modificări de culoare – cauză endogenă

 roşu: hemoragie subconjunctivală
 cauze: traumatice, ruperea vaselor conjunctivale
(vărsături, tuse, strănut, constipaţie, sindromul Valsalva),
cauze sistemice (diabet, HTA, ateroscleroza), boli
hematologice, boli infecţioase (conjunctivite
pneumococice, membranoase, epidemice)
 galben: icter
 brun: maladia Addison, boala Hand-Schüller-Christian,
ochronoza
Tumori benigne conjunctivale
Papilomul conjunctival
 poate fi indus de infecţia cu human papiloma virus
 localizat în fundurile de sac conjunctivale, pe
conjunctiva tarsală, carunculă sau limb
 leziuni multiple pedunculate sau sesile care
sângerează uşor şi recidivează rar
Hemangiom capilar
 apare în contextul bolii Sturge-Weber Papilom conjunctival
Hemangiom cavernos
 afecţiune congenitală, localizare profundă, ritm de
creştere lent, nu poate involua spontan
Dermoid limbic
 tumoră congenitală, cu bază largă de implantare,
alb-gălbui, densă la nivelulu limbului
 poate conţine celule epiteliale, glande sebacee, fire
Dermoid limbic
de păr, ţesut dentar
Lipodermoid
 este alcătuit din ţesut adipos şi conjunctival
 Tumori cu potenţial malign
Carcinom intraepitelial – boala Bowen
 formaţiune prost delimitată, uşor ridicată, vascularizată
cu aspect gelatinos
 carcinom in situ, tratament: extirpare chirurgicală

Nevii
 cea mai frecventă tumoră conjunctivală
 leziuni congenitale, bine delimitate, mobile pe planurile
profunde, pot creşte pe timpul pubertăţii sau pe timpul
sarcinii
 pot fi amelanotice
 Toţi nevii sunt consideraţi ca fiind potenţiali melanomi!!!
(examinare periodică, desen, fotografie)

Melanoză conjunctivală
 melanoză epitelială: multiple leziuni plate maronii pe
conjunctivă
 melanoză subepitelială: leziuni negru-albăstrui, pot
apărea izolat sau împreună cu hiperpigmentaţia pielii
palpebrale (nev Ota)
Melanosis
 Tumori maligne
Melanomul malign
 apare la vârsta de 40-60 de ani
 se pot forma din nevi sau melanoze
 semne clinice: leziune pigmentată (maro-negricios), bine
vascularizată şi fixată la episcleră
 rar tumora este amelanotică – produce confuzie de diagnostic
 prognosticul MM primar este mai favorabil decât a
melanomului dezvoltat din afecţiuni preexistente
 tratament: excizie locală, enucleaţie, exenteraţie, radioterapie,
crioterapie, chimioterapie
Carcinomul conjunctival scuamos
 tumoră rară cu ritm lent de creştere
 tratament: excizie completă cu biopsie, invazie oculară –
enucleaţie, interesarea orbitei - exenteraţie
Limfomul malign
 porneşte din stratul celulele adenoide
 leziune oculară primară dar poate apărea şi în contextul unor
boli sistemice limfoide
 tratament: biopsie + radioterapie (foarte sensibilă)
 prognostic: bun dar pacientul trebuie ţinut sub observaţie!!!