FUNDAMENTELE

PSIHOLOGIEI I
Prof.dr. Mihai Aniței
 PSIHOLOGIA CA ŞTIINŢĂ
Fenomenele psihice şi obiectul psihologiei
Întrebări legate de domeniul psihologiei:

• care este obiectul psihologiei?

• cum se caracterizează fenomenele psihice?
• care sunt ramurile psihologiei?
• care este relaţia psihologiei cu alte ştiinţe?
 Ce este psihicul?
Psihicul se definește ca modalitate superioară a vieții de relație (Paul
Popescu Neveanu)
Este o relație de tip informațional între subiect și mediu.
Este o sinteză dintre determinările de tip genetic, ereditar, mediu și
educațional
Ce este Psihologia?
Obiect, metode, finalitate
• Cei mai multi autori au definit psihologia pornind de la etimologia
cuvantului. Cum cuvantul “psihologie” este compus din doua cuvinte,
“psyche” (psihic) si “logos” (stiinta), s-a afirmat ca “psihologia este
stiinta psihicului”.
• Psihologia studiaza viata mentala si comportamentul cu ajutorul unor
metode specifice in vederea descrierii, explicarii, identificarii unor legi
specifice care sa ne permita predictia si modelarea activitatilor
umane.
• Adevăratul părinte al psihologiei este considerat Johannes Nikolaus
Tetens, care în lucrarea sa Philosophische Versuche über die
menschliche Natur und ihre Entwicklung (1777) (Considerații filozofice
asupra naturii umane și dezvoltării sale) face o descriere amănunțită
a funcțiilor și proceselor psihice cu valabilitate până în timpurile
noastre.
• Termenul de “Psihologie”:
• in 1553 este utilizat de Rudolf Goelenius intr-o lucrare morala;
• in 1732 si 1734 apare in lucrarile lui Christian Wolff "Psihologia
empirica" si Psihologia rationalista" scrise in limba latina.
dinamică

Criterii de diferențiere a fenomenelor psihice:

Comportamentul şi experienţa subiectivă ca obiect al psihologiei
Să facem distincţia între ceea ce este direct observabil şi ceea ce poate
fi doar intuit prin apelul la diverse instrumente ajutătoare.
Principala trăsătură a obiectului psihologiei o reprezintă caracterul
subiectiv al trăirilor şi experienţei individuale.
În funcţie de ramura psihologiei în cadrul căreia ne poziţionăm,
cercetăm aspecte diferite ale vieţii psihice: introspecționismul,
asociaționismul, psihanaliza, behaviorismul, cognitivismul.
• Psihologia a căutat să surprindă ceea ce este universal valabil şi
general, chiar dacă a pornit de la studiul unui caz particular. Ea
urmăreşte să desprindă legităţi şi teorii despre comportamentul şi
experienţa subiectivă a individului.
• Evoluția psihologiei este dominată de câte un curent de gândire la
care aderă întreaga comunitate ştiinţifică, toate activităţile şi
investigaţiile desfăşurându-se în cadrul acestuia.
• Deşi există tendinţa de a absolutiza importanţa unui anumit proces
sau fenomen psihic, nu trebuie neglijate celelalte aspecte ale vieţii
psihice, deoarece doar împreună acestea alcătuiesc un portret
psihologic complet.
Statutul psihologiei ca ştiinţă
Psihologia vieţii cotidiene diferă de cea ştiinţifică prin următoarele puncte:
• un cercetător nu se opreşte la prima explicaţie validă identificată, ci caută
să genereze şi să testeze mai multe ipoteze alternative;
• un cercetător nu este interesat de un caz particular, ci caută reguli şi
legităţi general valabile;
• deşi poate porni de la o observaţie concretă, demersul ştiinţific încearcă să
stabilească legături între fenomene mai generale, între structuri latente şi
nu direct între comportamente;
• concluziile acestui tip de demers au valenţe multiple şi pot fi valorificate
ulterior în nenumărate feluri.
Caracterul ştiinţific al psihologiei derivă din faptul că aceasta îndeplineşte
criteriile necesare şi suficiente pentru a fi plasată în rând cu alte domenii
precum: economia, sociologia, biologia ş.a.:
• existenţa unor reguli în funcţie de care este organizată activitatea de
cercetare; acestea alcătuind metodologia psihologică;
• căutarea de a generaliza observaţiile empirice prin elaborarea de legi şi
teorii;
• caracterul sistemic al corpului de cunoştinţe care conduce la formarea de
legături între concepte şi teorii, acestea alcătuind un tot coerent şi unitar;
• existenţa unui scop care ghidează demersurile întreprinse în domeniu, şi
anume răspândirea şi creşterea cunoaşterii
Cercetarea psihologică ia forma testării valorii de adevăr a unei
propoziţii numită ipoteză. Aceasta are o serie de însuşiri speciale,
printre care cea mai importantă o reprezintă faptul că, prin construcţia
ei, preconizează o legătură între două fenomene psihice. Din testarea
ipotezelor se naşte corpul de legi şi teorii ale psihologiei.
Ca orice ştiinţă, psihologia îşi propune în primul rând să strângă
informaţiile necesare realizării unor predicţii asupra comportamentului
sau trăirilor individului pornind de la un set de informaţii.
Rolurile şi semnificaţia psihologiei
Psihologia are următoarele sarcini:
a. Să descrie
b. Să explice
Relaţia de cauzalitate are în psihologie un statut aparte. Spre deosebire
de ştiinţele exacte, unde de cele mai multe ori fenomenul A determină
fenomenul B, aici asistăm foarte rar la astfel de situaţii. De cele mai
multe ori relaţiile cauzale sunt mai complexe.
a. Să anticipeze
b. Să modifice
Locul psihologiei în ştiinţele umaniste
• Biologia anatomia, genetica, fiziologia, etologia
biopsihologia sau neuroştiinţele comportamentale
• Medicina legătura din medicină şi psihologie este una dintre cele
mai vechi, fiind constatată încă din Antichitate sub forma relaţiei
dintre trup şi suflet, psihologia clinică, psihiatria, neuroștiințele,
psihosomatica, psihologia medicală, efectul placebo,
psihofarmacologia
 • Antropologia
Antropologii pornesc, pe de-o parte, de la caracteristici fiziologice şi biologice ale
persoanelor şi pe de-altă parte de la organizarea socială a vieţii omeneşti, propunându-şi
să răspundă la întrebări precum:
• cum s-a format societatea actuală?
• care sunt determinanţii sociali ai comportamentului individual?
• care este natura diferenţelor inter-rasiale dintre oameni?
• care sunt factorii sociali care influenţează evoluţia societăţii?
Paul Ekman (1993), a demonstrat caracterul și specificul cultural al emoţiilor. Cele șase
emoţii și expresii emoționale primare: bucuria, frica, furia, dezgustul, surpriza şi tristeţea.
• Pedagogia psihologia educației, psihologia învățării
• Sociologia psihologia socială, psihosociologia, statut și rol
Domenii profesionale ale psihologiei
• Psihologia clinică
• Psihoterapia, consilierea psihologică
• Psihologia muncii, transporturilor și a serviciilor ( marketing, turism,
sport, management)
• Psihologia resurselor umane
• Psihologia educațională, psihologia vocaționala, consiliere școlară
• Psihologia militară, judiciară, criminalistică
Unde practicăm profesia de psiholog:
• Cabinete individuale, societăți civile profesionale
• Spitale, clinici de stat și private
• Școli, școli speciale, licee, universități
• Transporturi auto, navale, CFR, aeriene
• Guvern, agenții naționale, ministere, primării, societăți pe acțiuni,
regii autonome
• Ministerul de Interne, SRI, SIE, STS
 Curiozitati psihologice:
• Efectul subaprecierii,
• Cutia Adevărului,
• ''Superioritatea ochilor'‘
• Nu există diferenţe între îndrăgostiţi şi cei cu tulburare obsesiv -
compulsiva,
• Fenomenul de Epuizare psihologică,
• De ce suntem de multe ori indiferenţi faţă de oamenii străzii