Dintre toate resursele pe care oamenii le folosesc pentru
a-şi desfăşura în condiţii bune activitatea, una singură este
distribuită în mod egal pentru toți: timpul. Acesta, ca resursă, prezintă următoarele particularităţi: – nu poate fi înmagazinat sau stocat; – timpul se consumă în același ritm; timpul neutilizat sau utilizat neraţional este irecuperabil. Există chiar o știință care se ocupă cu studiul limbajului timpului, știință denumită cronemica, de la numele zeului timpului Chronos. În ce privește timpul, ca element component al comunicării non-verbale, modul în care o persoană alege să- l folosească transmite atitudinea acesteia față de interlocutor sau față de activitatea respectivă, percepția statutului și a puterii sau, pur și simplu, respectul și importanța acordată persoanei/activității. Folosirea eficientă a timpului de lucru și utilizarea acestei resurse pentru a comunica presupune ca o persoană să aibă anumite trăsături: capacitate de a stabili priorităţi, memorie, flexibilitate, spirit de observaţie, priceperea de a contacta, întreţine şi cultiva relaţii amiabile, capacitate de efort. Timpul ca simbol este marcat și de ritmul acestuia. Astfel, anotimpurile impun anumite activități, sărbătorile și ritualurile sunt marcate de timp, săptămâna de lucru are și ea o ritmicitate. Cu toate că timpul se scurge pentru toți la fel, el nu este perceput la fel în diferite culturi. De exemplu, în cultura noastră, anul calendaristic este împărțit în 365 sau 366 de zile, iar anul musulman este cu 10-11 zile mai scurt. Noi numărăm anii începând cu anul nașterii lui Iisus Christos, în timp ce calendarul musulman începe cu anul 622, anul în care Mahomed a fugit din Mecca la Medina. Dar, chiar în cadrul aceleași culturi, diferite comunități împart timpul în mod diferit: agricultorii în funcție de anotimpuri, comercianții în funcție de volumul vânzărilor, salariații în zile de lucru și timp de repaus, de obicei în week-end, în timp ce lucrătorii din turism au mai mulți clienți în zilele de repaus. Deoarece există diferențe culturale în perceperea și măsurarea timpului, înainte de începerea unei negocieri cu parteneri de afaceri din alte țări, trebuie verificate cu grijă valorile, atitudinile și obiceiurile din țara respectivă. Dacă o întâlnire de afaceri este stabilită pentru o anumită oră, în Occident nu se admit întârzieri mai mari de 5-10 minute. În alte culturi, în schimb, o întârziere de o oră este absolut firească. La o întâlnire de afaceri, englezii obișnuiesc să schimbe câteva amabilități scurte la începutul întâlnirii și apoi încep discuțiile despre afaceri. În țările arabe, înainte de discutarea afacerilor, se bea ceaiul sau cafeaua și se discută probleme personale. Toţi ne aflăm permanent sub presiunea timpului. Folosirea eficientă a timpului presupune prezenţa unor trăsături de memorie, flexibilitate, spirit de observaţie, capacitate de efort, capacitatea de a stabili priorităţi. În funcţie de modul cum ştim să gestionăm timpul, putem afirma că folosim această resursă pentru a comunica. Cel ce vrea să-şi utilizeze bine timpul va ţine cont de aspectele următoare: * Pune pe primul plan esenţialul. * Alege metodele de lucru care ţi se potrivesc cel mai bine şi care corespund sistemului şi stilului propriu de lucru. * Acordă importanţă autodisciplinei. * Fii flexibil. * Combate rutina. * Descoperă ritmul organismului său. Noţiunea timpului este perceputa diferit de diverse culturi, naţionalităţi, societăţi, etc. Chiar în cazul unei culturi , percepţia timpului diferă. Exemplu: * oamenii de afaceri , cei care muncesc sau studiază se concentrează pe intervalul luni-vineri iar cei din turism pe finalul de săptămâna * un interval de timp de 30 minute cu cineva care nu-ti este pe plac poate fi considerat ca “pierdere de vreme” iar cu cineva drag poate fi considerat “o veşnicie”. Timpul biologic : — este un concept care poate transmite informaţii referitoare la performanta indivizilor. Astfel funcţie de acesta unii indivizi sunt “privighetori”iar alţii ”păsări de noapte”. În prima categorie intra cei care sunt matinali, care se scoală devreme, sunt plini de energie si obţin cele mai bune rezultate în cursul dimineţii. Ceilalţi reprezintă opusul acestora si intra în cea de a doua categorie. Aceste caracteristici individuale, legate de timpul biologic, ne pot transmite informaţii legate de performanta indivizilor. Timpul informaţional : — este interpretat diferit în diverse culturi. Exemplu: a fi punctual în Germania sau Anglia înseamnă a respecta întotdeauna ora stabilita (“punctual ca un lord”). În alte tari printre care si România exista concepţia “sfertului academic” (acceptarea unei întârzieri de până la 15 minute), iar alţii considera ca sunt punctuali si la o întârziere de până la o jumătate de ora. O astfel de întârziere poate spune mult însă despre importanta timpului și atitudinea faţă de trecerea acestuia. Timpul este văzut ca parte a contextului în care interacţionează oamenii. El poate fi folosit si simbolic, ca în expresia” Timpul înseamnă bani”, expresie care invită la întrebuinţarea raţională a timpului.