 Dintre toate resursele pe care oamenii le folosesc pentru

a-şi desfăşura în condiţii bune activitatea, una singură este

distribuită în mod egal pentru toți: timpul. Acesta, ca
resursă, prezintă următoarele particularităţi:
– nu poate fi înmagazinat sau stocat;
– timpul se consumă în același ritm; timpul neutilizat sau
utilizat neraţional este irecuperabil.
 Există chiar o știință care se ocupă cu studiul limbajului
timpului, știință denumită cronemica, de la numele zeului
timpului Chronos.
 În ce privește timpul, ca element component al
comunicării non-verbale, modul în care o persoană alege să-
l folosească transmite atitudinea acesteia față de
interlocutor sau față de activitatea respectivă, percepția
statutului și a puterii sau, pur și simplu, respectul și
importanța acordată persoanei/activității.
 Folosirea eficientă a timpului de lucru și utilizarea acestei
resurse pentru a comunica presupune ca o persoană să aibă
anumite trăsături: capacitate de a stabili priorităţi,
memorie, flexibilitate, spirit de observaţie, priceperea de a
contacta, întreţine şi cultiva relaţii amiabile, capacitate de
efort.
 Timpul ca simbol este marcat și de ritmul acestuia.
Astfel, anotimpurile impun anumite activități, sărbătorile și
ritualurile sunt marcate de timp, săptămâna de lucru are și
ea o ritmicitate.
 Cu toate că timpul se scurge pentru toți la fel, el nu este
perceput la fel în diferite culturi. De exemplu, în cultura
noastră, anul calendaristic este împărțit în 365 sau 366 de
zile, iar anul musulman este cu 10-11 zile mai scurt. Noi
numărăm anii începând cu anul nașterii lui Iisus Christos, în
timp ce calendarul musulman începe cu anul 622, anul în
care Mahomed a fugit din Mecca la Medina.
 Dar, chiar în cadrul aceleași culturi, diferite comunități împart
timpul în mod diferit: agricultorii în funcție de anotimpuri,
comercianții în funcție de volumul vânzărilor, salariații în zile de
lucru și timp de repaus, de obicei în week-end, în timp ce lucrătorii
din turism au mai mulți clienți în zilele de repaus.
 Deoarece există diferențe culturale în perceperea și măsurarea
timpului, înainte de începerea unei negocieri cu parteneri de
afaceri din alte țări, trebuie verificate cu grijă valorile, atitudinile și
obiceiurile din țara respectivă.
 Dacă o întâlnire de afaceri este stabilită pentru o anumită oră,
în Occident nu se admit întârzieri mai mari de 5-10 minute. În alte
culturi, în schimb, o întârziere de o oră este absolut firească. La o
întâlnire de afaceri, englezii obișnuiesc să schimbe câteva
amabilități scurte la începutul întâlnirii și apoi încep discuțiile
despre afaceri. În țările arabe, înainte de discutarea afacerilor, se
bea ceaiul sau cafeaua și se discută probleme personale.
 Toţi ne aflăm permanent sub presiunea timpului.
Folosirea eficientă a timpului presupune prezenţa unor
trăsături de memorie, flexibilitate, spirit de observaţie,
capacitate de efort, capacitatea de a stabili priorităţi. În
funcţie de modul cum ştim să gestionăm timpul, putem
afirma că folosim această resursă pentru a comunica.
 Cel ce vrea să-şi utilizeze bine timpul va ţine cont de
aspectele următoare:
* Pune pe primul plan esenţialul.
* Alege metodele de lucru care ţi se potrivesc cel
mai bine şi care corespund sistemului şi stilului propriu de
lucru.
* Acordă importanţă autodisciplinei.
* Fii flexibil.
* Combate rutina.
* Descoperă ritmul organismului său.
 Noţiunea timpului este perceputa diferit de
diverse culturi, naţionalităţi, societăţi, etc. Chiar
în cazul unei culturi , percepţia timpului diferă.
 Exemplu:
* oamenii de afaceri , cei care muncesc sau
studiază se concentrează pe intervalul luni-vineri
iar cei din turism pe finalul de săptămâna
* un interval de timp de 30 minute cu
cineva care nu-ti este pe plac poate fi considerat
ca “pierdere de vreme” iar cu cineva drag poate fi
considerat “o veşnicie”.
 Timpul biologic :
— este un concept care poate transmite
informaţii referitoare la performanta
indivizilor. Astfel funcţie de acesta unii indivizi
sunt “privighetori”iar alţii ”păsări de noapte”.
În prima categorie intra cei care sunt
matinali, care se scoală devreme, sunt plini de
energie si obţin cele mai bune rezultate în
cursul dimineţii. Ceilalţi reprezintă opusul
acestora si intra în cea de a doua categorie.
Aceste caracteristici individuale, legate de
timpul biologic, ne pot transmite informaţii
legate de performanta indivizilor.
 Timpul informaţional :
— este interpretat diferit în diverse culturi.
Exemplu: a fi punctual în Germania sau Anglia
înseamnă a respecta întotdeauna ora stabilita
(“punctual ca un lord”). În alte tari printre care si
România exista concepţia “sfertului academic”
(acceptarea unei întârzieri de până la 15 minute),
iar alţii considera ca sunt punctuali si la o
întârziere de până la o jumătate de ora. O astfel
de întârziere poate spune mult însă despre
importanta timpului și atitudinea faţă de trecerea
acestuia.
Timpul este văzut ca parte a contextului în
care interacţionează oamenii. El poate fi folosit si
simbolic, ca în expresia” Timpul înseamnă bani”,
expresie care invită la întrebuinţarea raţională a
timpului.