Ţările africane riverane Mării

Mediterane
EGIPT
 Turiști internaționali, în 2016 (milioane)

Africa de Nord 18.6

Africa Subsahariană 30.2

Orientul Mijlociu 53.5

Europa de Nord 80.2

Europa Centrală și Orientală 126

Europa Occidentală 181.5

Europa Mediteraneană 228.5

0 50 100 150 200 250

Venituri din turismul internațional, în 2016 (miliarde euro)

Orientul Africa de
Mijlociu, 52 Nord, 8.3

Africa, 31.4

Africa Europa
Subsahariană, Mediteraneană
23.2 , 157.9

Europa
Centrală și
Orientală, 47.5
Europa
Occidentală,
131.3
Europa de
Nord, 67.4
 Indicatori turistici regionali – Africa de Nord
(OMT-UNWTO, 2016)
Numărul turiștilor internaționali Venituri din turismul internațional
Ţara
(Milioane) (miliarde $)
Maroc 10,3 6,5
Tunisia 5,7 1,2
Egipt 5,2 2,6
Algeria - -
 Tabloul atentatelor/conflictelor
cu impact negativ asupra sectorului turistic nord african

Data/ Tara/
Impactul asupra sectorului turistic
Perioada Țările

17 nov.
Egipt, Luxor - 62 morți
1997

- Impact negativ indirect prin statutul de țări

musulmane
11. 09. 2001 SUA
- Scădere a numărului de sosiri de la 10,6 la 10,1
milioane turişti)

- Impact direct (atentatele care s-au produs în Egipt,

Egipt la Cairo şi la Sharm el-Sheikh)
2005 Marea Britanie - Impact indirect, prin statutul lor de ţări
Turcia musulmane: atacurile cu bombă din Londra, cele
din Turcia (Kusadasi, Istanbul şi Ankara) etc.
 Data/ Tara/
Impactul asupra sectorului turistic
Perioada Țările

• Revoluţiile au antrenat o scădere drastică a

Primăvara
activităţii turistice în întreaga regiune punând
arabă
Nordul Africii în pericol una dintre cele mai dinamice şi
2011
strategice economii din sudul bazinului
mediteranean.
• Atentat asupra unui avion rusesc în peninsula
Sinai, în stațiunea Charm el-Sheik (au murit
224 pasageri și membri ai echipajului)
• Atentat sinucigaș în Egipt , la Karnak Luxor
Octombrie Egipt
(raniți)
2015 Tunisia
• Atentat asupra turiștilor de pe plaja din
Sousse (Tunisia)
• În 2016, Egiptul primea doar 5 milioane de
vizitatori (față de 15 milioane în 2010!!!)

• Atac în stațiunea Hurghada (doi cetățeni

Iulie 2017 Egipt
germani și-au pierdut viața)
 Pierderile rezultate din declinul turismului internaţional
în anul 2011 (faţă de 2010)
(Sursa. OMT)

SOSIRI VENITURI DIN

TARA TURISTICE TURISMUL
INTERNATIONALE INTERNATIONAL
Egipt - 33,2 % -25,7 %
Libia - -
Tunisia -30, 7 % - 50,7%
Algeria - -
Maroc 1,6 % 4,6 %
Iordania -15,7 % - 17,7 %
Israel 0,6 % -
Liban - 24,4 % -
Siria - 40, 7 % -
Teritoriile -11,7 % -
palestiniene
 Indicatorii socio-economici
pentru cele 11 ţări afectate de primăvara arabă
Indicele mediu de democratie pe regiuni ale lumii
 Perioade de relansare a turismului nord african
• numărul turiștilor vest și sud europeni a crescut cu 49%,
2004 • încasările turistice au crescut cu 52%

• Exportul turistic regional a fost de 24,9 mld. USD

• Primele trei state, performante în materie de exporturi turistice au fost: Egipt (8,6
2006
mld. USD), Maroc (6,1 mld. USD) Algeria (4,6 mld. USD)

•etapă de recuperare după şocul suferit de industria turistică, după atentatul din iulie 2005
•ritm ridicat de creştere a fluxurilor turistice (+8,1%), în 2008
2007-2008 •dependenţă puternică de fluxurile europene, care totalizau 60 % din totalul sosirilor internationale

•Creștere spectaculoasă a numărului de turiști

•Doar în Egipt s-au înregistrat 15 milioane de turiști
2010 •sectorul turistic asigura 3.8 milioane locuri de muncă directe şi 8, 5 milioane locuri de muncă
indirecte

• Relansarea turismului în țările Maghrebului

• Încasările din exportul de turism al Egiptului a fost de 8,6 mld. USD
2016-2017
• rezervările pentru Egipt au fost în creștere cu 367%, la sfârșitul lunii iunie 2017
Care au fost fost principalele elemente ale creşterii cererii pentru
destinaţiile continentului african?

atractivitate ridicată (pentru turiștii vest și sud europeni)

evoluţiile favorabile ale ratelor de schimb ale monedelor locale

(în raport cu euro şi lira sterlină)

oferte variate la preţuri scăzute, comparativ cu ceilalţi competitori

mediteraneeni.

intensificarea colaborării dintre sectoarele public şi privat

Îmbunătăţirea şi diversificarea produselor turistice

Detensionarea relativă a situaţiei din zona Orientului Mijlociu,

respectiv a conflictului din Irak (după 2004)

Liberalizarea traficului aerian în Maroc

Campania « Sourires d’Egypte »
Léon Travel and Tourism
Octombrie 2011 - martie 2013
Proiecții privind numărul de turiști internaționali în 2025
(Sursa: Plan Bleu)
Egipt: Ponderea industriei T&T în cadrul PIB şi generarea
creşterii economice
 Efectele atentatelor asupra turismului egiptean (Studiu de caz)

• Pe 23 iulie 2005 s-a înregistrat o serie de explozii cu bombe la

Sharm - el - Sheikh, o stațiune turistică de mare atractivitate pe
pieţele externe. Consecinţa ireparabilă a acestor atentate a fost
pierderea de vieţi omeneşti şi un număr considerabil de răniţi.

• În sectorul turistic din Sharm- el - Sheikh au fost afectate două

hoteluri, diverse zone comerciale, o staţie de autobuz şi câteva
autoturisme private. Sharm – el - Sheikh dispune de 132 puncte
hoteliere, cu o capacitate de 30.000 de locuri.

• În perioada atentatului principalele grupuri de turişti proveneau

din Italia, Egipt şi ţările arabe, Europa de Vest şi Centrală
(britanici, germani şi olandezi).

• Imediat după atentat, reacţia unei părţi a turiştilor a fost să

părăsească regiunea, iar alta a preferat să-şi continue sejurul.

• In cazul celor care urmau să sosească în Sharm - el - Sheikh, o

parte şi-a păstrat rezervările, iar agenţiile turistice au continuat să
vândă ofertele pentru Sharm – el - Sheikh
• Comportamentul turiştilor a variat în funcţie de naţionalitate, de
reacţia autorităţilor naţionale, imediat după producerea
atacurilor (inclusiv prin elaborarea recomandărilor de călătorie),
şi, nu în ultimul rând, de influenţa politicilor agenţiilor de turism.

• În baza acestor recomandări, majoritatea agenţiilor turistice au

practicat schimbarea destinaţiei, prin redirijarea turiştilor dinspre
Sharm - el - Sheikh către alte destinaţii egiptene.

• Pe de altă parte, intermediarii din turism s-au văzut condiţionaţi de

lipsa capacităţilor de cazare în zonele de redirecţionare, ca urmare
a rezervărilor operate încă din luna iulie.

• În plus, majoritatea recomandărilor de călătorie au ştiut să

accentueze diferenţa între Sharm - el - Sheikh şi celelalte destinaţii
egiptene.

• În anumite cazuri, recomandările de călătorie prezentau astfel de

evenimente ca elemente care trebuie înţelese în contextul mai larg
al riscului global de terorism.
Creşterea tensiunilor din lumea musulmană provocată de
polemica apărută în jurul caricaturilor Profetului Mahomed
a produs efecte şi în plan turistic:
autorităţile daneze, recomandau cetăţenilor săi să suspende
vizitarea nordului Africii
una dintre principalele companii aeriene scandinave şi-a
anulat zborurile către Cairo, la începutul lunii februarie 2006.
Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca a actualizat
gradul de alertă pentru Egipt, acesta trecând din zona
galbenă în zona roşie (cu grad mai ridicat de risc) şi a solicitat
tuturor cetăţenilor să evite deplasarea în Egipt, cu excepţia
cazurilor de extremă necesitate
Ulterior, autorităţile daneze au lărgit lista destinaţiilor
nerecomandate cetăţenilor danezi cu: Maroc, Algeria, Tunis,
Libia, Sudan, Oman, Emiratele Arabe, Qatar, Bahrain,
Iordania, Iran, Paquistan, Afganistan şi Kuweit
• O serie de analişti au încercat să realizeze un relativ
paralelism cu evenimentele de la Luxor, din anul 1997.

• Este adevărat că, în ambele situaţii, acţiunile au fost

orientate către turişti, însă în cazul Luxorului
evenimentele au avut mai mult conotaţie naţională, iar
cazul Sharm – el - Sheikh a avut legătură cu contextul
global.

• Există o tendinţă pe piaţa turistică, manifestată la nivel

global, potrivit căreia turiştii par mai degrabă stimulaţi
de componenţa ofertelor şi preţurilor decât perturbaţi
de elementele de risc pentru destinaţiile preferate.

• Aceasta este o schimbare comportamentală care a

produs modificări importante pe piaţa turistică şi
justifică menținerea atractivității ţărilor nord-africane şi
din Orientul Mijlociu
Sosirile turistice internaţionale în Egipt
(1989 – 2000)
Sursa: Beiman, 2003
Clasificarea riscurilor în funcţie de percepţia
consumatorilor
Ciclul evoluţiei crizei
(Sursa: Cassiaux, 2011)
• Atât în Egipt, cât şi în restul ţărilor arabe s-au depus eforturi pentru
creşterea gradului de operativitate în sectorul aerian şi menţinerea
unei imagini pozitive de stabilitate şi reformă în regiune. Aceste eforturi
sunt apreciate ca fiind pozitive de către mediile de afaceri private

• Proximitatea de piaţa europeană şi asiatică a făcut posibil accesul

turiştilor în Egipt prin conexiuni aeriene ieftine.

• De asemenea, s-a adăugat şi avantajul diversificării ofertei şi

destinaţiilor la Marea Mediterană şi Marea Roşie, dublat de
deschiderea către turismul charter al acestei ţări.

• O altă caracteristică a sosirilor internaţionale de turişti este

reprezentată de creşterea numărului turiştilor străini, în special arabi

• Africa s-a numărat printre cele mai mari atracţii pentru turiştii din SUA,
în anul 2006 şi începutul anului 2007.

• În ciuda tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu, pe primul loc, în

top- ul preferinţelor turiştilor americani a fost Egiptul, urmat de Tunisia şi
Maroc
 Vulnerabilităţile industriei turistice egiptene

• Absenţa unei veritabile politici turistice promovate de

Ministerul turismului
• Lipsa unei strategii de dezvoltare, marketing şi promovare a
destinaţiei, atât la nivel cantitativ, cât şi la nivel calitativ

• Lipsa de rigoare şi diletantismul din partea agentilor de turism,

ceea ce se reflectă în scăderea veniturilor din turism şi o
deteriorare a imaginii de marcă a acestei destinaţii

• Formarea necorespunzătoare a angajaţilor din turism, ceea

ce se răsfrânge în sens negativ asupra calităţii serviciilor

• Atentatele care au avut loc în Egipt şi situaţia tensionată din

nordul Africii şi din Orientul Mijlociu
Industria turistitică egipteană în faţa crizei
• Criza legată de ecosistem : în 2010, un petrolier a eşuat în largul
coastelor staţiunii Charm el-Cheikh, antrenând o scădere a sosirilor
turistice în toate staţiunile balneare din Peninsula Sinai (s-a observat o
revenire destul de rapidă a turiştilor după anumită perioadă de la
eveniment / accident)

• Criza politică şi socială : În urma revoluţiei declaşată la 25 ianuarie

2011, s-a constatat o scădere a sosirilor turisitice mai ales în zona
obiectielor culturale şi în marile oraşe. Aceste crize se resorb într-o
perioadă relativ mare de timp, atât din perspectiva turistului, cât şi din
perspectiva relaţiilor internaţionale şi a procedurilor de relansare
turistică

• Criza industrială şi economică : revoluţia a fost urmată de greve care

au frânat economia egipteană şi a antrenat valuri de anulări ale
congreselor şi seminariilor care aveau aceasta destinaţie, ceea ce a
facut ca turismul de afaceri să fie extrem de afectat.
• Analiza unei oferte turistice (exemplu; discuții)

• Pret: 650 EUR

• Durata: 11 zile
• Transport: avion si autocar pe teritoriul tarii
• Cazare: hotel 3* şi 5 *

• Ziua 1 Bucuresti - Cairo: Plecare spre Cairo (sosire şi cazare)

• Ziua 2 Cairo: Se vizitează cele mai importante repere turistice ale

metropolei, Sfinxul si cele trei piramide de pe platoul El Gîza, opţional
Muzeul de Egiptologie

• Ziua 3 Cairo - Aswan: Vizitarea bazarului Khan El Khalili si a cartierului

coptic. Optional - Citadela cu Moscheea de alabastru a lui
Mohamed Ali. Seara, transfer la gara din Cairo pentru deplasarea
cu trenul la Aswan.

• Ziua 4 Aswan: Se vizitează templul lui Philae, Obeliskul neterminat si

Marele Baraj. Cazare pe vasul de croaziera 5*, urmată de prânz.
• După amiaza se face o plimbare cu feluca în apropierea stâncilor
Insulei Elephantine. Cina si cazare pe vas.
 Ziua 5 Aswan - Kom Ombo:
• Excursia la templul lui Abu Simbel înaltat spre glorificarea lui Ramses
al II-lea.
• După amiaza, navigare către Kom Ombo, vizitarea templului Kom
Ombo. Navigare către Edfu. Cina urmata de Galabia party.
Ziua 6 Edfu - Luxor:
• Vizitarea templului Edfu consacrat lui Horus. Navigare către ecluza
de la Esna. Prânzul pe vasul de croazieră.
• Navigare către Luxor ,,Orasul celor 100 de porţi", vechea capitală a
faraonilor.
• După amiaza, se vizitează templul lui Karnak dedicat zeului Amon-
Ra, templul Luxor si, opţional, un spectacol de sunet si lumină în
Luxor. Cina si cazare pe vas.

• Ziua 7 Luxor - Hurghada: se vizitează, opţional, malul vestic al Nilului

cu Valea Regilor, templul Reginei Hatshepsut şi Coloşii lui Memnon -
înalţi de 20 m; aceste două statui uriaşe sunt singurele rămase dintr-
un templu care-l comemora pe Amenhotep al III-lea. Fisuraţi fiind, se
spune că atunci când bate vântul, ei cântă a jale. Plecare în convoi
spre Hurghada.

•
• Ziua 8 Hurghada: Timp liber pentru plajă si excursii
optionale. Cina si cazare la acelaşi hotel.

Ziua 9 Hurghada: Timp liber pentru plaja si excursii

opţionale.

• Ziua 10 -11 Hurghada - Cairo - Bucuresti: Jumătate

de zi liberă în Hurghada. După amiaza transfer în
convoi pe aeroportul International din Cairo pentru
zborul spre casă.