ASPECTE CONCLUZIVE ALE POLUARII

SOLULUI
 SOLUL
• Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o
continuă evoluție sub influența factorilor pedogenetici, reprezentând
stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viața vegetală.
Stratul fertil al solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și din
loess. El poate proveni și din mulci. Un sol lipsit de o cantitate
suficientă de nutrienți se numește oligotrofic.
• Știința care studiază geneza, evoluția, structura și distribuția solurilor
se numește pedologie.
• Solul înghețat permanent sau temporar se numește gelisol. Partea de
dedesubt, ce rămâne înghețată permanent, se numește pergelisol sau
permafrost. Partea de la suprafață, care se dezgheață vara, se numește
molisol. Zonele de pe glob care sunt afectate profund de îngheț
formează criolitozona.
• În zonele cu pergelisol gros, procesul repetat îngheț-dezgheț dă naștere
la un microrelief dispus anarhic (similar carstului) numit criocarst sau
termocarst.
• De studiul gelisolului se ocupă geocriologia.
• Alte tipuri de soluri sunt:
• sol aluvionar - Tip de sol cu o structură foarte variată ce apare pe luncile
inundabile. Sunt soluri foarte productive, bogate în nutrienți.
• sol azonal - Soluri de evoluție incipientă, fără orizonturi distincte, formate
pe depozite recente, răspândite pe mici areale.
• sol calcimorfic - Tip de sol aflat deasupra unui strat bogat în calciu.
• sol hidromorfic - Tip de sol ale cărui procese pedologice sunt dominate de
prezența unei cantități abundente de apă.
• de tundră (se găsesc în zona de tundră, și sunt sărace în humus)
• cenușii (se găsesc în puținele locuri din deșert în care vegetația este
prezentă, grosime foarte mică)
• roșii (se găsesc în zonele subecuatoriale unde se dezvoltă savanele, ele au o
fertilitate bună dar se degradează repede)
• lateritele (se găsesc în zonele ecuatoriale, sărace în humus, culoare roșie)
 POLUAREA SOLULUI
• Solul este un amestec de materie din plante, minerale și animale care se
formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este
necesar pentru creșterea majorității plantelor și esențial pentru toată
producția agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuși chimici
toxici, săruri, patogeni, sau materiale radioactive și metale grele care pot
afecta viața plantelor și animalelor. Metodele iraționale de administrare a
solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au
accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide și
fungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte
microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California
au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care
ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar și
organismele benefice și lasă solul steril și dependent de îngrășăminte
pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai
multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în
perioadele cu inundații.
• Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine
poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor
și pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice
sumeriene de la sud de Valea Tigrului și Eufratului, în Mesopotamia,
depindeau de bogăția recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe
au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinității ridicate
a solului. Aceeași problemă există azi în Valea Indusului din Pakistan,
Valea Nilului în Egipt și Valea Imperială din California.
POLUAREA SOLULUI
 SURSE DE POLUAE ALE SOLULUI

• Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :

• aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura

• folosirea sistemelor extinse de irigatii

• depozitarea deseurilor solide

• depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor

umane
 DETERIORAREA SOLURILOR

• Deteriorarea solurilor se realizeaza prin :

• axpansiunea agriculturii
• defrisare si eroziune
• supraexploatarea solurilor

• Surse de deteriorare a solului :

 DETERIORAREA CARACTERISTICILOR SOLURILOR
Fizice :
destructurarea, compactarea, formarea de crustă; plintizarea, poluare radioactivă.
Chimice :
- acidifierea prin fertilizare, căderi acide, levigare;
-poluare (chimică) cu compuşi toxici prin substanţe chimice sau emisii industriale.
Biologice :
- reducerea populaţiei de microorganism;
- reducerea populaţiei de macro şi mezofaună;
-poluare cu agenţi patogeni.
Complexe:
- exces de apă (înmlăştinire) şi anaerobioză;
- salinizare şi/sau alcalizare;- deşertificare;- epuizarea fertilităţii .
 DISTRUGEREA SOLULUI
• Dislocare: - eroziune hidrică (superficială sau în adâncime)

-eroziune eoliană

- deplasare de mase de pământ

-excavare

• Acoperire - acoperire (colmatare) cu sedimente nefertile

-acoperire cu deşeuri, steril, cenuşi, deponii etc.
 COMBATEREA POLUARII SOLURILOR
• Asigurarea unor irigatii rationale asupra suprafetelor cu deficit de
umiditate, astfel incat sa nu duca la inmlastinarea sau la saturarea
acestora.

• aplicarea masurilor agrotehnice in conformitate cu aspectul reliefului

terenului, astfel incat lucrarile respective sa impiedice dezvoltarea
eroziunii accelerate.

• utilizarea ingrasamintelor in raport strans cu necesitatile plantelor si

cu caracteristicile profilului de sol.
• utilizarea unor soiuri de plante cu o inalta productivitate, care pot
compensa masurile agrotehnice suplimentare.

• folosirea pesticidelor pentru distrugerea buruienilor si insectelor

trebuie facuta in conditiile recomandate de specialisti: acest lucru
impune o anumita prudenta cantitativa, pentru a nu se depasi anumite
praguri; in ultima perioada exista o tendinta de a se renunta la
pesticide si de a se practica o “agricultura ecologica”.
 CONCLUZII
• În cazul caracteristiculor Fizice:
-oprirea poluării radioactive pentru a înceta formarea crustei
În cazul caracteristicilor chimice:
-folosirea unor substanțe mai puțin dăunătoare
-oprirea poluării artificial prin uzine sau fabrici
În cazul caracteristicelor biologice:
-oprirea agenților patogeni și mezo-faunei
-folosirea apei într-un scop mai bun,cum ar fi aducerea apei excesive în deșerturi în
încercarea de a crea cea mai mică particulă de vegetație
În alte cazuri:
-oprirea aplicării îngrășămintelor,se va folosii un mod de creștere naturală
-din păcate expansiunea agriculurii nu poate fi oprită și supra
-exploatarea solurilor deaoarece este un obicei specific ființei umane de a găsii apoi
creea și dezvolta
 Bibliografie:
• Wickipedia.com
• Chimie.ro
Va multumim pentru vizionare!

Autoi:
Samoila Tiberiu
Jica Radu
Tudor Georgian
Alexandru Telearca