MICROBIOLOGIA CLINICĂ

Disciplină a microbiologiei aplicate

• Oferă semne paraclinice importante pentru diagnosticul

etiologic al bolilor infecţioase

• Ţinteşte terapia antimicrobiană când este posibilă şi

necesară

• Monitorizează eficient terapia antimicrobiană

“Instrument” de lucru al clinicianului
Pacientul întreabă:
• Mă vindec? Nu mor? Nu rămân “nenorocit”?
• Membrii familiei sunt la adăpost de această boală?
• Cât mă costă?

Organele decizionale întreabă: cât ne costă? (CAS)

• Direct: diagnostic, terapie, spitalizare, combatere, profilaxie
• Indirect : zilele de muncă pierdute

Microbiologul face observaţii şi măsurători expuse

variaţilor şi erorilor:
- Biologice - Analitice

- Preanalitice - Postanalitice
 Controlul erorilor în microbiologia
clinică
• controlăm fluxul informaţional clinică-laborator;
• alegem teste performante;
• standardizăm şi controlăm calitatea activităţii;
• utilizăm criterii obiective pentru interpretarea
rezultatelor;
• supervizăm activitatea şi pregătirea continuă a
personalului;
• asigurăm comunicarea clară a rezultatelor;
• atragem clinicianul în programul controlului de
calitate al investigaţiei microbiologice.
 Performanţa testelor de laborator

Rezultatele Prezenţa bolii Totaluri

testului
Prezentă Absentă
Pozitiv (anormal) Real pozitiv (RP) Fals pozitiv (FP) RP + FP
Negativ (normal) Fals negativ (FN) Real negativ (RN) FN + RN
Totaluri RP + FN FP + RN RP + FP + RN + RN
(total cu boală) (total fără boală) =N
(total observaţii)

Sn = RP/ RP + FN PP = RP/ RP + FP
Sp = RN/ FP + RN PN = RN/ FN + RN

Ef = RP + RN/ N
Pr = RP + FN/ N
 Examinări repetate şi asocieri de teste

• Regula crede pozitivul

– suficient un singur rezultat pozitiv din serie ori
din asociere
– creşte sensibilitatea investigaţiei
– scade specificitatea

• Regula crede negativul

– necesară pozitivitatea tuturor testelor din serie
sau din asociere
– scade sensibilitatea
– creşte specificitatea
 Standardizarea şi controlul de calitate în
microbiologia clinică

• Controlul variaţiilor preanalitice

– norme pentru alegerea, recoltarea şi transportul
probelor
– standarde de calitate a probelor acceptate pentru
examinare
– atitudinea faţă de probele neadecvate

• Controlul variaţiilor analitice

– controlul de calitate al reactivilor
– controlul performanţelor aparaturii de laborator

• Controlul variaţiilor post-analitice

– sistem de înregistrare şi comunicare a rezultatelor care
reduce la minimum numărul transcrierilor şi permite
controlul lor în orice moment
HEMOCULTURA
ÎN
DIAGNOSTICUL
INFECŢIEI
 Recoltarea sângelui pentru
hemocultură
Recoltarea sângelui de pe dispozitive
intravasculare: problemă
controversată
nu există diferenţe semnificative: durata
scurtă a menţinerii cateterului şi tehnici
stricte de asepsie.
discordanţe:
 BGP: contaminare/colonizare
 BGN: bacteriemie
 puncţia venoasă periferică
Interpretarea clinicianului
Înlocuirea/nu a acului după
flebotomie
Numărul de hemoculturi şi momentul
prelevării
„stilul clinicianului”; nu există un gold
standard
Reguli pentru prelevarea hemoculturilor
Maxim 3 HC în 24 ore din locuri de puncţie
diferite
În bolile febrile acute: 2 HC
În sindromul febrei de origine necunoscută:
2 HC la 45-60 min → negative
↓
2 HC în decurs de 24-48 ore
EI acută: 3 HC în 3 ore
EI subacută: 3 HC în prima zi → negative
↓
Repetarea HC în următoarele
circumstanţe:
Episod septic nou
?! EI când HC iniţiale au fost recoltate
sub ABT
Confirmarea răspunsului la terapie în
EI sau alte infecţii endovasculare
După HC pozitive în anumite condiţii
care ar putea să aibă implicaţii
diagnostice şi prognostice
Bacteriemie de cateter cu S aureus
Bacteriemie cu BGN
Confirmarea diagnosticului
bacteriemiei de cateter
Repetarea HC poate să nu fie de
folos în următoarele
circumstanţe:
Febră persistentă fără noi modificări
Nou episod febril care poate fi atribuit
unei cauze non-infecţioase
Leucocitoză fără alte semne clinice
sugestive de sepsis.
Colonizare sau focar infecţios fără
simptomatologie sistemică
Aceste propuneri necesită validări
ulterioare şi nu pot fi aplicate la
imunodeprimaţi
Volumul de sânge ce urmează a fi
însămânţat

10-30 ml la adulţi
1-2 ml de sânge per set la nou-născuţi, 2-
3 ml la sugari şi 3-5 ml la copii.
raţia optimă a diluţiei - 1:10
 Durata incubării
Sistemele automate: 5 versus 7 zile
subcultivarea de rutină a HC negative
după 5-7 zile de incubare
fungi, Pseudomonas aeruginosa şi
grupul HACEK : peste 7 zile
Legionella sau Brucella
MO de rutină a HC negative macroscopic
după 24-48 ore de incubare
Gram
acridine orange
 Medii de cultură
Sistemele de hemocultură automate şi
semiautomate
BacT/Alert este superior BACTEC în
izolarea microorganismelor, în special a
stafilococilor şi levurilor
BACTEC este superior bulionului cu
supliment de peptonă şi sistemului
VITAL
Aceste sisteme pot întâmpina dificultăţi
în depistarea creşterii bacililor gram-
negativi nefermentativi (P aeruginosa, A
baumannii)
Sistemul Oxoid Signal:
număr crescut de rezultate fals pozitive
dificultăţi în semnalizarea creşterii
bacteriilor anaerobe, a majorităţii
levurilor, a H influenzae, bacililor gram-
negativi nonfermentativi, Neisseria
meningitidis, Nocardia spp., şi
Corynebacterium jeikeium
Mediile difazice
avantajoase pentru izolarea
micobacteriilor şi brucelelor
timpul de depistare al
microorgansimelor poate fi comparabil
cu al sistemelor automate
 clinice a izolatelor din
hemoculturi
1. Identitatea izolatului

• Staphylococcus aureus • S pyogenes

• Streptococcus • S agalactiae
pneumoniae • Listeria
• E coli monocytogenes
• alţi membrii ai familiei • Neisseria
Enterobacteriaceae meningitidis, N
• Pseudomonas gonorrhoeae
aeruginosa • Haemophilus
• Candida albicans influenzae,
• membrii grupului
Bacteroides fragilis,
• Candida spp altele
decât C albicans
• Cryptococcus
neoformans.
2. Numărul de seturi de
hemoculturi pozitive
3. Numărul de flacoane pozitive
dintr-un set
4. Timpul de pozitivare al
hemoculturilor
5. Izolarea aceluiaşi
microorganism şi din alt situs
6. Caracteristici clinice: febră,
leucocitoză cu devierea la stânga a
formulei leucocitare şi imagistice
Rolul CRP şi PCT în examenul
microbiologic al sângelui

pot fi influenţaţi de etiologii noninfecţioase 

măsurarea zilnică: mai sensibilă în predicţia
sepsisului faţă de febră şi leucocitoză
au cinetici diferite
nivelul seric al PCT creşte mai rapid faţă cel al
CRP anticiparea sepsisului cu 24-48 ore
înaintea CRP
În 2005 Aikawa N et al: la pacienţii diagnosticaţi
cu bacteriemie pe baza semnelor clinice, rata
pozitivă a diagnosticului pe baza PCT a fost de
70,2%, în timp ce pe baza hemoculturilor a fost
de 42,6%