Tema:Drepturile și libertățile social-politice ale

copilului.

A elaborat:Gorban Nicoleta Gr.31Pr.

Drepturile și libertățil social-politice sunt
acele drepturi și libertăți care,prin conținutul lor, sunt
necesare pantru a putea participala viața comunității
și a societății.
Recunoașterea acestei categoriide drepturi pentru
copil a determinat apariția numeroaselor discuții în
literatura de specialitate,împărțind doctrinarii în două
tabere:oponenți și susținători ai tezei”drepturi politice
pentru copil”.
Cei dintâi susțin că copilul nu dispune de drepturi
pur-politice, deoarece el nu deține un statut de
cetățean în sensul complect al termenului.Copilul este
mai degrabă un cvasicetățean a cărui libertare de
exprimare sau de asociere nu poate fi tratată ca o
manifestare a unui drept politic.Extinderea tuturor
drepturilor asupra copilului l-ar plasa într-o condiție
defectuasă prin instituirea unei responsabilități
depline.
Pe de altă parte, pornind de la prevederile stricte ale
Convenției cu privire la Drepturile Copilului,se susține că
copilul este deținător de drepturi complete,inclusiv
politice.Recunoașterea statutului de persoană a copilului
impune tratarea integră a drepturilor pe care acesta le
deține. Este just că grație condiției copilului drepturile
sale politice prezintă unele particularități, fiind necesară
tratarea specială a lor. Totodată,trebuie monționat faptul
că recunoașterea de drepturi pentru copil nu exclude
obligația familiei, comunității și a statului de a-i oferi o
protecție specială.Copilul poate deține drepturi,
beneficiind în același timp de grijă și protecție. Drepturile
și libertățile social-politice sunt decrise în detaliu de
Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și
politice, de Convenția Europeană pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Dreptul copilului la libertatea de
gândire, de conștiință și religie.
Libertatea de gândire,de conștiință și de religie
reprezintă unul din elementele de baza ale unei
“societăți deomocratice”. Ea figurează printre
elementele cele mai importante ale identității
credincioșilor,fiind,de asemenea
un bun prețios pentru atei,agnostici,sceptici sau pentru
indiferenți.Orice persoană are dreptul la libertarea de
gândire,a conștiinței si religiei.Art.14 al Convenției cu
privire la Drepturile Copilului confirmă dreptul
fundamental al copilului la libertatrea de gândire, de
conștiință și religie. Acest drept implică posibilitatea
persoanei fizice de a avea si de a-și exprima o anumită
concepție depre lume.El presupune aptitudinea de a
adera sau nu la un anumit sistem de idei .
Religia sau convingerea constituie pentru cel care o
profeează unul din elementele fundamentale ale
concepției sale despre viață. Libertatea de religie sau de
convingere trebuie să fie integral repectată și garantată.
Manifestarea unei religii sau a unei convingeri poate lua
diferite forme:ăn mod colectiv (în public),în cercul celor
ce împărtășesc aceiași credință(individual)sau
(privat),respectiv cultul,învățământul,practicile și
îndeplinirea ritualurilor.Conviețuirea cu privire la
Drepturile Copilului diferă de instrumentele anterioare
prin modul în care este abordat.De exemplu,Pactul
Internațional cu privire la drepturile civile și politice,în
art.18,face trimitere la relația dintre copil și părinte și se
cere să se respecte libertatea părinților și daca ete cazul,
a reprezantanților legali,pentru a se asigura educația
religioasă și morală a copilului ăn funcție de propriile
sale convngeri.
Dreptul copilului la libertatea de
asociere și de reuniune pașnică.
Art.20 din Declarația Universală a Drepturilor Omului
menționează “orice persoană are dreptul la libertatea
de întrunire și de asociere pașnică”.Pactul
Internaționalcu privire la drepturile civile și politice
reafirmă aceste drepturi ăn art.21 și 22,iar Convenția
Europeanăpentru apaărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale.Libertatea întrunirilor
este o libertate cu caracter social-politic,care consta în
posibilitatea oamenilor de a se întruni în regiuni
private sau publice pentru a-și exprima
gândurile.Întrunirea este o grupare de persoane,o
grupare organizată cu caracter temporar,
Constituitîpentru schimbul de idei. Orice întrunire
presupune existența unei legaturi între participanți.
Libertatea de asociere este libertatea social-politică,
care presupune posibilitatea persoanelor de a se asocia
în mod liber în partide sau formațiuni politice sau de a
se retrage dintr-o asociație.Convenția cu privire la
Drepturile Copilului face referire nemijlocită la drepturile
copilului la libertatea de asociera și la libertatea de
reuniune pașnică.Împreuna cu prevederile art.12 al
Convenției care enunță dreptul fiecărui copil de a-și
exprima liber părerile.Prevederile art.15 sunt
importante și pentru faptul că vizează capacitatea
copiilor de a-și exprima opiniile în luarea deciziilor care
îi privesc.
Tinerii cetățeni nu trebuie să fie nici constrânși de a se
înscrie într-o asociație de tineret .Spre deosebire de
Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și
politice, Convenția cu privire la Drepturile Copilului nu
stipulează dreptul social al copilului de a forma și de a
adera la diverse asociații pentru protejarea intereselor.
Trebuie remarcat faptul că legile privitoare la
constituirea unor organizații pot ridica obstacole în
cazul copiilor care nu au vârsta majoratului sau vârsta
prin care li se recunoaște legal capacitatea de a
acționa ca director sau ca membri ai unui consiliu de
administrare al unei instituții publice.Legile pot
interzice angajarea copiilor in anumite activități .În
această ordine de ideii cea mai controversată discuție
e poartă în raport cu posibilitatea de către copii la
aderarea la partidele politice.Ca argument se invoca in
principal faptul că interdicția pentru organizațiile de
copii de a se angaja in activități politice nu reprezintă
obstrucționarea exprimării opiniilor politice ci scoaterea
în afara legii a activităților politice.
Grație nivelului lor de maturitate copii pot deveni
persoane ușor influențabile iar maturii îi pot folosi în
vedera atingerii scopurilor personale.
Dreptul copilului la viață personală.
Art.16 al Convenției cu privire la Drepturile Copilului
prevede dreptul oricărui copil de a fi protejat prin lege
împotriva ingerințelor arbitrare ăn viața sa personală în
familia sa, domiciliul sau corespondența sa, precum și
împotriva oricăror atacuri la onoarea și reputașia sa.
Copilul are dreptul la protecția prin lege contra unor
astfel de imixtiuni sau atacuri.În concordanță viața
personală a copiilor trebuie să fie protejată ăîn orice
situație inclusiv în cadrul familiei, în diversele forme de
plasament .C.D.O a formulat un Comentariu general
detaliat asupra art.17 din Pactul Internațional cu privire
la
Viața personală.Menționând că individul trebuie să fie
protejat ,statul trebuie să dea indivizilor posibilitatea de
a se plânge când consideră că dreptul lor a fost
încălcat.
Noțiunea ingerințe arbitrare este importanța și pentru
protejarea drepturilor prevăzute de art.17. Ea poate fi extinsă și
asupra ingerințelor prevăzute prin lege.Art.16 al C.D.C
examinat în sens extensiv face trimitere la dreptul copilului de
a primi îndrumare și sfaturi confidențiale fără acordul
părinților șitratamentul medical și intervenția chirurgicală fără
Acordul părinților.Medicii sau alți specialiști eu coduri etice
care le cer respectarea confidențialității în relația cu clientul.
Termenul familie inclus în art.16 este îndreptat potrivit C.D.C
într-un sens larg incluzând părinții sau membrii familiei.
Termenul domiciliu definește locul în care un individ locuiește.
Accesul copilului la o informație
adecvată.
Dreptul oricărui individ de a căuta de a primi și de a
răspândi fără consrtângeri de frontieră informații și ideii
prin orice mijloc de exprimare .Dreptul la informație este
un drept care cuprinde: dreptul persoanei de a fi
informată prompt. Rolul jucat de mass-media în
respectarea drepturilor copilului precum și obligațiile
generale ale statelor în asigurarea acestui copil la
informații din diverse surse.Art.17 propune statelor-părți
Sî interprinda 5 tipuri de acțiuni pentru îdeplinirea
obiectivelor fundamentale.
1. Îcurajarea mass-media pentru difuzarea informației și
a materialelor documentare în beneficiul social și
cultural al copilului.
2.Încurajarea cooperări internaționale în prodducerea ,schimbul
Ți difuzarea informației și a diverselor materiale documentare
dintr-o multitudine de surse culturale,naționale și
internațional.
3.Încurajarea producerii și difuzăriide cărți pentru copii
4.Încurajarea mass-media în abordarea specială a nevoilor
lingvistice ale copilului.
5.Încurajarea aplicării unor măsuri adecvate pentru protejarea
copilului împotriva informației și materialelor dăunătoare lui.