Politici și legislație în sport

Curs 2

LEGEA EDUCAŢIEI
NAŢIONALE – prezentare
a prevederilor legate de
educație fizică și sport

1
 Scop
 Reglementează organizarea şi
funcționarea sistemului național de
educație.
 Creează cadrul legal pentru
descentralizarea sistemului de educație.

2
 Obiective specifice
 Se propune atingerea următoarelor obiective
specifice: la data adoptării legii se dorea ca până în
anul 2015 să se atingă:
 Situarea performanțelor elevilor români la testele
internaționale în topul primelor 10 țări ale lumii;
 Plasarea a cel puțin 3 universități românești în topul primelor
500 de universități din lume;
 Creșterea de 5 ori a producției științifice și triplarea indicelui
global de inovare, ceea ce ne-ar permite să atingem media
actuală a UE la acești indicatori;
 Reducerea ratei de părăsire prematură a sistemului de
educație sub 5 % (era 15,9 %);

3
 Obiective specifice
 Eliminarea diferențelor esențiale dintre învățământul rural și
cel urban, dintre oportunitățile de învățare oferite grupurilor
dezavantajate și cele oferite majorității;
 Transformarea învățării pe tot parcursul vieții într-o practică
socială curentă; creșterea până la 20 % a ratei de
participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții;
 Transformarea corpului didactic într-o elită profesională;
 Centrarea școlii pe nevoile beneficiarului (elev, student,
angajator, comunitate);
 Alocarea a cel puțin 7 % din Produsul Intern Brut pentru
educație și cercetare.

4
Opţiunile majore ale Legii.
Învăţământul obligatoriu
 Învățământul obligatoriu: durează
11 ani. Școala începe prin clasa
pregătitoare obligatorie, în care intră
copiii care au împlinit vârsta de șase ani
până la începerea școlii.
 11 ani = pregătitoare + 8 + 2

5
Opţiunile majore ale Legii.
Învăţământul obligatoriu
 Învăţământul primar are o durată de cinci
ani, fiind format din clasele I-IV, plus clasa
pregătitoare, obligatorie.
 Învăţământul preşcolar are trei grupe: mică,
mijlocie, mare.
 Învăţământul general obligatoriu se oprește
la clasa a X-a.

6
Opţiunile majore ale Legii.
Educaţia timpurie
 Educaţia timpurie:
 Educaţia antepreşcolară (0 – 3 ani) şi înv.
preşcolar (3-6 ani).
 Abordare unitară a educaţiei la vârste mici.
Se trece de la o abordare tip „îngrijire” la
una tip „educaţie”. Socializare, pregătire
pentru şcoală, viaţă în colectiv, formarea
de deprinderi. Continuitate, coerenţă,
unitate, în aceiaşi unitate de învăţământ.

7
Opţiunile majore ale Legii.
Finanţarea
 Finanţarea: din bani publici sau privaţi.
 Finanţarea din fonduri publice a învăţământului public şi
finanţarea de bază a educaţiei timpurii şi a învăţământului
obligatoriu organizat prin învăţământul particular acreditat
se asigură prin alocarea anuală a minimum 6 % din PIB al
anului respectiv; pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se
asigură minimum 1 % din PIB.
 Pentru sprijinirea celor care termină învăţământul
obligatoriu, statul va deschide pe numele fiecărui copil un
cont bancar de 500 de euro, cont în care părinţii pot vira 2%
din impozitul pe venitul anual, iar suma colectată va fi
utilizată de titularul contului la terminarea clasei a X-a, dar
numai pentru cheltuieli ce ţin de continuarea studiilor.

8
Opţiunile majore ale Legii.
Admiterea la liceu
 Admiterea în liceu: autonomie în stabilirea
criteriilor de departajare la admitere.
 Pe baza portofoliului educaţional – dacă nr. de
candidaţi nu depăşeşte nr. de locuri. Dacă îl
depăşeşte:
 70 % reprezintă portofoliul educaţional, media de
absolvire a învăţământului obligatoriu, probele de
evaluare naţională din cl. a IX-a;
 30 % - nota la admiterea în liceu.
 Verificarea competenţelor lingvistice şi digitale pentru
admiterea la liceu.

9
Opţiunile majore ale Legii.
Bacalaureatul
 Bacalaureatul: testarea capacităţii de comunicare în limba română;
în limbi străine; utilizarea calculatorului; competenţe la mate, fizica,
istorie, geografie. În şcoli, cu propriii profesori.
 Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea
următoarelor probe:
 Proba A, de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare

orală în limba română;

 Proba B, de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare

orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile

liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
 Proba C, de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de

circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului

liceal;
 Proba D, de evaluare a competenţelor digitale;

 Proba E, scrisă, de evaluare a competenţelor formate pe durata

învăţământului liceal.

10
Opţiunile majore ale Legii.
Evaluări
 Evaluări:
 La sfârșitul clasei pregătitoare: competențe cognitive,
emoționale, sociale;
 Finalul clasei a II-a: scris – citit – matematică.

 Finalul clasei a IV-a: competențe fundamentale – testare

model internațional.
 Finalul clasei a VI-a: trans – curricular: limbă și comunicare

(română și o limbă străină), matematică și științe.

11
Opţiunile majore ale Legii.
Programa
 Programa: reducerea volumului de cunoștințe ce
trebuie memorate; creșterea atractivității.
Competențe, nu informații. 8 competențe cheie:
 Comunicare în limba română și limba maternă;
 Comunicare în limbi străine;
 Competențe de mate, științe și tehnologie;
 Competențe digitale IT;
 Competențe sociale și civice;
 Competențe antreprenoriale;
 Competențe de sensibilizare și expresie culturală;
 competența de a învăța să înveți
(esențială).
12
Opţiunile majore ale Legii.
Minorităţi
 Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să
studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile,
tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile
legii.
 Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale cu mai multe unităţi
de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale,
funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică,
pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.
 Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură manualele
şcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a
minorităţilor şi manuale traduse din limba română sau manuale
de import, avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus.

13
Opţiunile majore ale Legii.
Minorităţi
 În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în
limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se
studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei
Limba şi literatura română.
 În învăţământul preuniversitar, probele de admitere
şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în
limba în care au fost studiate disciplinele respective,
în condiţiile legii.
 Se pot organiza grupe, clase sau unităţi de
învăţământ preuniversitar, în orice localitate. În tot
învăţământul preuniversitar geografia şi istoria se
predau în limba minorităţii, cu obligaţia
transcrierii şi însuşirii toponimiei şi în limba română.

14
Opţiunile majore ale Legii.
Şcoală după şcoală
 Programul „Şcoală după Şcoală”: copiii
pot rămâne în mediul şcolar şi după
ore. Consolidare, meditaţii – la şcoală.
Recreere, sport, protecţie,
supraveghere.

15
Opţiunile majore ale Legii.
Studenţii
 Centrarea învăţământului pe elev şi student.
 Studentul doctorand de la forma de învățământ de
zi beneficiază de recunoașterea vechimii în muncă
și specialitate.
 Studenții pot înființa ateliere, cluburi, cercuri,
cenacluri, formații artistice și sportive, publicații.

16
Opţiunile majore ale Legii.
Voluntariatul
 Voluntariatul: stimularea lui se face prin
echivalarea voluntariatului cu un număr
de credite academice. Astfel studenții
sunt încurajați să se implice în acțiuni
sociale.

17
Opţiunile majore ale Legii.
Cariera didactică
 Cariera didactică: pentru a fi profesor este necesar:
 Formare iniţială teoretică de specialitate, în universităţi;
 un master didactic cu durata de 2 ani.
 Stagiu practic cu durata de un an, realizat într-o unitate de înv.
 Pe perioada masterului didactic se acordă burse de studiu
finanţate de la bugetul de stat, egale cu salariul net al unui
profesor debutant.
 După stagiul de un an: examenul naţional de definitivare în
învăţământ.
 Cei ce nu promovează mai pot participa la cel mult
alte două sesiuni, în maximum 5 ani, cu reluarea
stagiului practic de un. Cei ce nu promovează:
angajare pe durată determinată, de maxim un an, ca
profesor debutant.

18
Opţiunile majore ale Legii.
Angajări
 Ocuparea posturilor didactice vacante și a celor
rezervate se face prin concurs organizat de
unitățile de învățământ, individual, în consorții
școlare sau în asocieri temporare la nivel local sau
județean.
 Pentru profesorii definitivi: angajare pe durată
nedeterminată (profesor titular) sau determinată.
Pentru debutanți: angajare pe perioada unui an
școlar.

19
Opţiunile majore ale Legii.
Conducerea şcolii
 Comunitatea şi viaţa şcolii: descentralizarea.
 Conducerea şcolii: Consiliul de Administraţie.
Acesta organizează concursul pentru postul
de director.
 Directorul şi directorul adjunct semnează un
contract de performanţă cu primarul.
 Directorul nu este politic.

20
Opţiunile majore ale Legii.
Finanţare. Avantaje
 Finanțarea. Înainte: finanțarea urmărea acoperirea
costurilor, nu performanța școlară. Școala avea statut de
„asistat social”. Se introduce „finanțarea per elev”. Statul
stabilește anual costul standard per elev. De acea sumă
beneficiază toți elevii din învățământul obligatoriu de stat
sau particular.
 O școală cu o bună reputație atrage elevi, ceea ce înseamnă
că atrage și finanțare, urmând ca o școală fără elevi și fără
reputație să atragă în final închiderea.
 În avantajul elevului: burse sociale și acces gratuit la cămine
şi cantine, în unitățile de învățământ din altă localitate decât
aceea de domiciliu. In plus, elevul poate fi finanțat de la
bugetul de stat și în învățământul particular și confesional.

21
Opţiunile majore ale Legii.
Părinţii
 Părinții – partenerii școlii. Comitetul reprezentativ al
părinților colaborează cu unitatea de învățământ pentru
stabilirea disciplinelor de pregătire opționale și facultative.
 Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul
înmatriculării ante – preșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor,
un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și
obligațiile reciproce ale părinților.
 Responsabilitatea educației nu mai revine doar școlii ci și
părinților, obligați să ia măsuri pentru asigurarea frecvenței
școlare.
 Parteneriatul școală – familie – comunitate. Părinții pot
propune programe diverse.
 Consiliul de Administraţie al fiecărei unități este format din:
cadre didactice, reprezentanți ai părinților și reprezentanți ai
consiliului local.

22
Opţiunile majore ale Legii.
Punerea în aplicare
 Implementarea schimbărilor: cele mai
importante măsuri pe care le propune noua
Lege a educației nu vor intra în vigoare
imediat, ci vor fi introduse treptat, pentru a
nu bulversa sistemul de învățământ.

23
 SECȚIUNEA a 10-a
Învățământul de artă și învățământul
sportiv (1)

Art. 42. - (1) Învățământul de artă și învățământul sportiv se organizează

pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
 (2) Unitățile în care se organizează învățământul de artă și
învățământul sportiv de stat se stabilesc de către autoritățile
administrației publice locale cu avizul inspectoratelor școlare.
 (3) În învățământul de artă și în învățământul sportiv:
 a) școlarizarea se realizează, de regulă, începând cu învățământul
gimnazial;
 b) elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
 c) planurile-cadru de învățământ sunt adaptate specificului acestui
învățământ;
 d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe
sau individual;

24
 SECȚIUNEA a 10-a
Învățământul de artă și învățământul
sportiv (2)
 (4) Pentru activitatea sportivă și artistică de performanță se pot organiza cluburi școlare și
unități de învățământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat ori
suplimentar.
 (5) Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în școlile și liceele
cu program de artă, respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv,
organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și liceal.
 (7) Unitățile de învățământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive
școlare, se constituie ca unități de învățământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe
lângă alte unități de învățământ de același nivel.
 (8) Cluburile sportive școlare beneficiază de baze sportive proprii și de acces în bazele
sportive care aparțin celorlalte unități de învățământ.
 (9) Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele și cluburile copiilor.
 (11) Cluburile sportive școlare pot să fie finanțate și de autoritățile administrației publice
locale.
 (12) Toți elevii cuprinși în grupele de performanță sunt înscriși într-un Registru național al
performanțelor sportive.

25
 SECȚIUNEA a 10-a
Învățământul de artă și învățământul
sportiv (3)

 Art. 43. - (1) Pentru sprijinirea activității sportive și

artistice de performanță, Ministerul Educației și
Cercetării organizează tabere sportive sau de creație
artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate
școlare, precum și festivaluri și acordă burse și alte
forme de sprijin material.
 (2) Pentru activitățile sportive, în structura
Ministerului Educației și Cercetării funcționează
Federația Sportului Școlar și Universitar.

26
 SECȚIUNEA a 10-a
Învățământul de artă și învățământul
sportiv (4)
 (3) Ministerul Culturii și celelalte ministere interesate, Comitetul
Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale,
autoritățile locale, precum și instituțiile de cultură pot sprijini
financiar și material activitățile de performanță în domeniul
artelor, respectiv al sportului.
 (4) Ministerul Educației și Cercetării colaborează cu instituții, cu
organizații și cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane
fizice pentru asigurarea resurselor financiare și materiale
necesare desfășurării, în bune condiții, a învățământului de artă
și învățământului sportiv integrat și suplimentar, precum și a
competițiilor artistice și sportive de nivel regional și național.

27
 CAPITOLUL IV
Curriculumul învățământului
preuniversitar
 Art. 64. - (1) În învățământul preuniversitar se aplică Curriculumul național
elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale și cu nevoile
pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități.
 (2) Curriculumul național reprezintă ansamblul planurilor-cadru de învățământ și
al programelor școlare din învățământul preuniversitar.
 Art. 65. - (1) Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de
studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și
numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
 (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de
studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia
școlii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de
pregătire opționale.
 Art. 68. - (2) Educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar
sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ.

28
 CAPITOLUL VII
Învățământul superior artistic și sportiv
(1)
 Art. 180. - În învățământul superior artistic și sportiv, procesul
educațional se desfășoară prin activități didactice și prin activități
practice de creație și performanță.
 Art. 181. - Instituțiile de învățământ superior artistic și sportiv pot
organiza forme de învățământ prin cele 3 cicluri de studii universitare:
ciclul I - studii universitare de licență, ciclul II - studii universitare de
master și ciclul III - studii universitare de doctorat (științific și
profesional), precum și programe de formare și dezvoltare profesională
continuă.
 Art. 182. - În învățământul superior artistic și sportiv, structura anului
universitar poate fi adaptată în funcție de programul activităților
practice specifice.

29
 CAPITOLUL VII
Învățământul superior artistic și sportiv
(2)
 Art. 183. - În învățământul superior artistic și sportiv, practica studenților se
desfășoară în universități: în ….. spații destinate performanței sportive, precum
și în instituții din profilul artistic sau sportiv respectiv.
 Art. 184. - În învățământul superior artistic și sportiv, doctoratul științific sau
profesional este o condiție pentru cariera didactică.
 Art. 185. - Cercetarea prin …. performanță sportivă se desfășoară individual
sau colectiv, în … spații destinate performanței sportive.
 Art. 186. - Evaluarea calității și clasificarea universităților artistice și sportive iau
în considerare criteriile specifice creației artistice și performanței sportive.
 Art. 187. - În învățământul superior artistic și sportiv, alocarea pe baze
competiționale a fondurilor se face inclusiv în baza criteriilor specifice creației
artistice și performanței sportive.

30