Clasificări ale jocului la

vârsta preșcolară și
școlară mică
Lupu Raluca Naomi
Matei Andra Maria
Matei Andreea Mădălina
Mazilu Ramona Georgiana
Mănăilă Andreea Georgiana
Mihăescu Alexandra Cristina
 ‚, Jocul este un impuls
irezistibil, prin care copilul îşi
modelează propria-i statuie.’’

Jean Chateau
 Jocul la preșcolar
• ,,Vârsta preşcolară este aceea care duce
jocul pe culmile sale cele mai înalte.
Jocul este acum modul de a acţiona al
copilului, este forma specifică şi
dominantă de activitate, este contextul
ce dă substanţă vieţii preşcolarului, este
cadrul ce face posibil progresul, evoluţia
sa în plan psihologic.’’

Pedagogia prescolară și a școlaritații mici, 2007

Jocul la școlarul mic
,, Înclinarea balanţei către învăţare, ca
activitate fundamentală, creează o
complementaritate fericită exprimată în
faptul că jocul devine activitate
compensatorie a învăţării, creând
condiţia de odihnă pentru aceasta.
Structura jocului suferă modificări,
conţinutul acestuia devenind mai
complex, mai cultivat, mai socializat
datorită influenţei dominantelor
activităţii de învăţare şi raţionalizare.’’
Pedagogia prescolară și a școlarității mici, 2007
Autorii ce şi-au canalizat atenţia asupra
acestui domeniu au realizat clasificări ale
jocului. Există clasificări după scheme mai
simple sau mai complexe, după un singur
criteriu sau după mai multe.
1. Jocuri funcționale (senzorio-motorii) 4. Jocuri de construcție

Charlotte Bühler

2. Jocuri de ficțiune și iluzie

5. Jocuri colective

3. Jocuri receptive
 J. Piaget a clasificat jocul după criteriul psihologic astfel:

JOCURI JOCURI CU
JOCURI-EXERCITII
SIMBOLICE REGULI

JOCURI
JOCURI DE JOCURI CU JOCURI CU
SENZORIO-
EXERSARE A SIMBOLISTICA SIMBOLISTICA
MOTORII SAU DE
GANDIRII CONSTIENTA INCONSTIENTA
MANUIRE

JOCURI DE
JOCURI COMBINATII DE
JOCURI DE
EXERCITII OBIECTE SI
COMBINARE
SIMPLE ACTIUNI CU
SCOPURI

Alte criterii de clasificare:

-rolul formativ al jocului
-caracterul de complexitate
-numărul partenerilor
-natura activităților antrenante
Karl Gross

Karl Gross clasifică jocurile în urmatoarele categorii:

• jocuri de experimentare
• jocuri de funcţii generale
• jocuri senzoriale
• jocuri motorii
• jocuri intelectuale
• jocuri afective
• jocuri de voinţă

Jocul ar fi, după Karl Gross, un mijloc de exersare a predispozițiilor în scopul maturizării, un fel de
pre-exercitiu al conduitelor mature pe care le pregatește.
 Clasificarea jocurilor după Èdouard Claparède
I. Jocuri cu funcții generale: 3 . Jocuri psihice:
1 . Jocuri senzoriale
a) jocuri intelectuale b) jocuri afective

2 . Jocuri motrice
II. Jocuri cu funcții speciale:
3. Jocuri sociale
1 . Jocuri de luptă

5. Jocuri de imitație

2. Jocuri de vânătoare 4. Jocuri familiale

 Concluzii

Jocul favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor imaginative, a capacitatilor de creare a unor sisteme de

imagini generalizate despre obiecte si fenomene, posibilitatea de a opera mintal cu reprezentari dupa modelul
actiunilor con­crete cu obiectele in timpul jocului.

Patrunderea copilului in universul raporturilor de convietuire a oamenilor (care le ofera profilul moral al unui
anumit mod de viata) se realizeaza tot prin intermediul jocului. Aici, copilul capata simtul raspunderii pentru
respec­tarea unor reguli, i se formeaza insusiri morale cum ar fi: curajul, solidarita­tea, solicitudinea, spiritul
de colectiv, si hotararea. Jocul este prilejul reali­zarii educatiei estetice a copilului, care se initiaza in tainele
frumosului si invata sa-l creeze.