Chestionarul

1. Introducere

2. Tipuri de scale folosite în construcția

chestionarelor

3. Aplicație – operaționalizarea și forma

întrebărilor;

4. Aplicație – chestionare speciale;

1
 1. Introducere
= instrument de cercetare care se compune dintr-un
număr mai mic sau mai mare de întrebări sau itemi,
prezentați în scris subiectului cu privire la opiniile,
sentimentele și judecățile sale, precum și la
comportamentul său în situații precise (Jacqueline
Freyssinet-Dominjon, 1997)

= un instrument de investigare, constând dintr-un ansamblu

de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate
logic și psihologic, care, prin administrarea de către
operatorii de anchetă sau prin autoadministrare,
determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri
ce urmează a fi înregistrate în scris . (Septimiu Chelcea,
2001)
2
 Construcția chestionarelor

Tipuride întrebări care intră în componența

chestionarelor după forma de răspuns:

(1) Întrebări închise;

(2) Întrebări deschise;

(3) Întrebări semi-închise (semi-deschise)

3
 Variante de construcție a întrebărilor închise:
 a.) Întrebări cu răspunsuri unice

 La aceste întrebări se indică direct valoarea, cifra pe un

spațiu liber.
 Exemple: “Care este vârsta dvs.?” sau “În ce an v-ați

născut?”.

 b.) Întrebări cu posibilități dihotomice de răspuns

 Sunt întrebări cu două variante categoriale de răspuns ,

de regulă da/nu, fals/adevărat etc.

 c.) Întrebări cu precodificate multiplu - scale

 Întrebările sunt prevăzute cu un evantai de posibilități,

iar subiectul trebuie să opteze pentru una sau mai multe

dintre ele dintre ele .
4
 2. Tipuri de scale

 Scale unidimensionale simple: (1) Itemizate, (2)

De ordonare, (3) Grafice;
 
 Scale unidimensionale compuse: ex. Scala
distanței sociale (Emory Bogardus);

 Scale multidimensionale: ex. Diferențiatorul

semantic (Charles Osgood)

5
 I. Scale itemizate

 Cuprind un număr de de aserțiuni prezentate într-o anumită

ordine.
 Subiectul alege una sau mai multe dintre ele;

 Forme simple
 Forme mai avansate - aproximează nivelul ordinal de
măsurare - dar operațiile statistice permise nu depășesc
nivelul nominal.
 imprecizie în formularea verbală - nu se poate realiza o discriminare
bună între gradele de intensitate.

6
Scale itemizate ex.1

7
 Exemplu 2 (după Ludușan și Voiculescu, 1997)
(aproximarea nivelului ordinal):

 „În acordarea unei note pentru un răspuns oral sau o

lucrare scrisă, ce credeți că iau în considerare
profesorii?”
 Reproducerea cât mai exactă a manualului;
 În primul rând reproducerea cât mai exactă a manualului și
apoi gradul de înțelegere a cunoștințelor;
 În egală măsură reproducerea manualului și înțelegerea
cunoștințelor;
 În primul rând gradul de înțelegere a cunoștințelor și apoi
reproducerea exactă a manualului;
 Numai gradul de înțelegere a cunoștințelor.

8
 II. Scale de ordonare
Exemplu (lista valorilor instrumentale, adaptare după Milton Rokeach,
1973)
„Mai jos, sunt listate mai multe trăsături personale. Arătaţi ordinea
importanţei acestor trăsături în viaţa dvs., notând o cifră de la 1 la 18 în
dreptul fiecăreia (1 însemnând cea mai importantă, iar 18 cea mai puţin
importantă)”.

Ambiţios(oasă) (muncitor, cu Onest(ă) (sincer)

aspiraţii)
Liberal(ă) în gândire (cu mintea
deschisă)
Capabil(ă) (competent)
Agreabil(ă) (vesel, bine dispus)
Curat(ă) (îngrijit, ordonat)
Curajos(oasă) (în apărarea
opiniilor proprii)
Iertător(oare) (îngăduitor)
Săritor(oare) (în a ajuta pe alţii)
Imaginativ(ă) (creativ)
Independent(ă) (cu încredere în sine)
Inteligent(ă) (reflexiv)
Logic(ă) (raţional)
Afectuos (iubitor, tandru)
Ascultător (supus)
Politicos(oasă) (manierat)
Responsabil(ă) (demn de încredere)
Stăpân(ă) pe sine (autodisciplinat)
9
 III. Scalele grafice
 Scala grafică

 Obișnuit - Constă dintr-un segment de dreaptă de-a

lungul căruia sunt indicate punctele de referință,
utilizându-se un anumit număr de grade de intensitate.
 Gradele de intensitate pot fi exprimate în cifre și/sau
cuvinte.
 Numărul gradelor poate fi variabil (scale cu 3, 5, 7, 9
etc.), par sau impar (cu o zonă neutră - dezacord, lipsa
opiniei, acord).

 Mărginean (1982) - sunt cele mai frecvent utilizate și

aproximează, în general, un nivel de interval de măsură -
fără a se demonstra egalitatea distanțelor dintre punctele
scalei.

10
 A. Scale grafice nemarcate

Exemplul 1: Scală grafică nemarcată

„Notaţi cu un X pe linia alăturată locul unde se plasează opinia dvs. cu

privire la vaccinarea copiilor, știind că partea stângă a liniei reprezintă opiniile
nefavorabile, iar partea dreaptă opiniile favorabile”.

___________________________________________________

11
 B. Scale grafice marcate numai cu cifre sau numai cu expresii verbale

Exemplul 2: Scală grafică marcată numai cu cifre

„Notaţi cu un X pe scara alăturată locul unde se plasează opinia dvs. cu privire
la reintroducerea stagiului militar obligatoriu pentru tineri, știind că -1 reprezintă
opiniile nefavorabile şi +1 opiniile favorabile”.
│_________________________│________________________│
-1 0 +1

Exemplul 3. Scală grafică marcată numai cu expresii verbale

“Notaţi cu un X pe scala alăturată opinia dvs. cu privire la capacitatea de
organizare a şefului dvs.”
slabă -_______________________________________________+ bună

12
 C. Scale grafice marcate atât cu cifre, cât şi cu expresii verbale

Exemplul 4: Scală grafică marcată cu cifre şi cu expresii verbale

„Notaţi cu un X pe scara alăturată locul unde se plasează opinia dvs. cu privire la
reducerea numărului de parlamentari prin constituirea unui parlament unicameral”.
-1 0 +1
│_________________________│________________________│
Dezacord Fără opinie Acord

Exemplul 5: Scală grafică în trei trepte cu valori care încep de la 1

„Notaţi pe scala alăturată, prin încercuirea cifrei corespunzătoare, locul unde se plasează
opinia dvs. privind lupta împotriva corupției, declanșată de DNA”

1_________________________2________________________3
Nefavorabilă Favorabilă Foarte favorabilă

13
Exemplul 6: Scală grafică cu cinci grade de intensitate tip Likert
„Notaţi pe scala alăturată, prin încercuirea cifrei corespunzătoare, locul unde
se plasează opinia dvs. privind utilitatea internetului în pregătirea şcolară la clasele
1-4.”
1______________2_____________3_____________4______________5
utilitate f. mică utilitate mică utilitate medie utilitate mare utilitate f. mare

Exemplul 7: Scală grafică bipolară cu cinci grade de intensitate tip Likert

„Notaţi cu un X pe scara alăturată locul unde se plasează opinia dvs. cu

privire la introducerea votului uninominal ”.
-1 0 +1
│_____________│____________│_____________│___________│
Dezacord total Dezacord Nici, nici Acord Acord total

14
15
 Diferențiatorul semantic
Etape în realizarea diferențiatorului:

Elaborareaadjectivelor bipolare considerate importante pentru

măsurarea realității desemnate de un concept.

Aranjarea adjectivelor sub forma scalelor cu mai multe grade

de intensitate;

Scalele: bipolare (de la -3 la +3);

Culegerea datelor de la participanți;

Limite: efectul „halo” în evaluare, ambiguitatea gradației 0;

16
17
 Scala distanței sociale (E. Bogardus)
 “Ghidându-vă după primul dvs. impuls, ați admite de bună
voie ca (un membru al țărilor, raselor, grupurilor în cauză):
 Să se căsătorească cu dvs.
 Să vă fie prieten apropiat.
 Să vă fie vecin de locuință.
 Să vă fie coleg de muncă.
 Să fie cetățean în țara dvs.
 Să fie numai vizitator în țara dvs.
 Să fie expulzat din țara dvs.

 “Vă rugăm să judecați fiecare rasă sau naționalitate global,

fără să țineți cont de indivizii cei mai răi sau cei mai buni din
grup”.

18
 Aplicație: operaționalizare scale
atitudinea față de notare

19
 E. Voiculescu - psihologie școlară: atitudinea elevilor
față de aprecierea/notarea școlară.

 Definiție nominală:

 „Modul în care elevul se raportează la sistemul de

evaluare și notare școlară, exprimat printr-un ansamblu
de opinii, aprecieri, reacții și fapte care au următoarele
proprietăți: stabilitate, coerență, polaritate, influențează
comportamentul intelectual, afectiv și volițional și
activitatea școlară a elevilor”.

 (Ludușan, N., Voiculescu, F. 1997. Măsurarea și analiza

statistică în științele educației, Sibiu: Imago).

20
 Dimensiuni
 D1: Opinia elevilor despre caracterul subiectiv/obiectiv al notării;

 D2: Capacitatea de asimilare, înțelegere și previziune a aprecierii prin

note;

 D3: Exigența în autoapreciere și în evaluarea celorlalți (opinia despre

exigența profesorilor);

 D4: Opinia față de elevii slabi și de notele slabe;

 D5: Reacțiile elevilor față de notele școlare;

 D6: Reacțiile profesorilor în acordarea notelor;

 D7: Opinia despre caracterul necesar al sistemului de notare și despre

rolul notei în pregătirea elevului 21
Dimensiunea 1: Opinia elevilor despre caracterul obiectiv/subiectiv al notării
Indicator 1.1. Măsura în care notele reflectă cunoştinţele elevilor
Indicator 1.2. Măsura în care notele sunt influenţate de factori nespecifici (factori
care nu intră explicit între criteriile de acordare a notei)
Indicator 1.3. Caracterul constant al aprecierii
Indicator 1.4. Opinia asupra intervenţiei şansei în notare

22
Pentru indicatorul 1.1. (măsura în care notele reflectă
cunoștințele)

(întrebarea 4 din chestionar):

 Notele școlare urmăresc evaluarea nivelului la care elevii și-
au însușit cunoștințele. Se admite însă că, uneori, notele nu
reflectă întru totul măsura în care elevul este pregătit. Te
rugăm să menționezi în ce măsură crezi că notele reflectă
cunoștințele elevilor:

1. foarte mult, 2. mult, 3. puțin, 4. foarte puțin, 5. deloc

23
 Pentru indicatorul 1.2
(întrebarea 5 din chestionar): În cazul în care notele nu reflectă întru totul cunoştinţele
elevilor, precizează în ce măsură consideri că nota este influenţată de următoarele motive:

Foarte Foarte
Mult Puţin Deloc
mult puţin
a. Notele primite mai înainte
5 4 3 2 1
la materia respectivă
b. Notele de la celelalte
5 4 3 2 1
materii
c. Disciplina elevului la ore 5 4 3 2 1
d. Dispoziţia de moment a
5 4 3 2 1
profesorului
e. Simpatia sau antipatia faţă
5 4 3 2 1
de unii elevi
f. Alte motive şi anume 5 4 3 2 1
g. 5 4 3 2 1

24
 (întrebarea 6 din chestionar): După ce criterii crezi că se
orientează profesorii la acordarea notelor?
1.................................................................................
2.................................................................................
3.................................................................................

 Pentru indicatorul 1.3

(întrebarea 7 din chestionar): Există momente în care profesorii
dau note mai mari sau mai mici ca de obicei?
1. Da, 2. Nu

 Pentru indicatorul 1.4

(întrebarea 23 din chestionar): Se spune că nota depinde și
de „noroc”, de șansă. În ce măsură crezi că „norocul”, șansa,
poate influența nota unui elev?
1. foarte mult, 2. mult, 3. puțin, 4. foarte puțin, 5. deloc
25
Dimensiunea 2: Capacitatea de asimilare, înţelegere şi previziune a aprecierii prin note
Indicator 2.1. Cunoaşterea de către elevi a criteriilor folosite în notare
Indicator 2.2. Măsura în care elevii înţeleg notele primite
Indicator 2.3. Corespondenţa dintre valoarea aşteptată şi valoarea primită a notei
Indicator 2.4. Capacitatea de previziune a notelor proprii
Indicator 2.5. Capacitatea de previziune a notelor celorlalţi colegi

26
 Pentru indicatorul 2.1
(întrebarea 20 din chestionar): Te rugăm să precizezi în ce măsură crezi că profesorii iau
în consideraţie, la acordarea notelor, următoarele calităţi ale răspunsurilor elevilor:

Foarte Foarte
Mult Puţin Deloc
mult puţin
a. Reproducerea exactă a
cunoştinţelor după manual 5 4 3 2 1
sau notiţe
b. Înţelegerea cunoştinţelor şi
5 4 3 2 1
expunerea logică a acestora
c. Prezentarea originală,
personală şi creatoare a 5 4 3 2 1
cunoştinţelor
d. Depăşirea manualului prin
citirea unor studii, articole, 5 4 3 2 1
cărţi

27
 (întrebarea 21 din chestionar): Întrebarea anterioară se referea la măsura în care
profesorii iau în consideraţie, de obicei, calităţile trecute în tabel. Te rugăm acum să precizezi în
ce măsură crezi că ar trebui ca profesorii să ia în consideraţie, la acordarea notelor, calităţile
respective:

Foarte Foarte
Mult Puţin Deloc
mult puţin
a. Reproducerea exactă a
cunoştinţelor după manual 5 4 3 2 1
sau notiţe
b. Înţelegerea cunoştinţelor şi
5 4 3 2 1
expunerea logică a acestora
c. Prezentarea originală,
personală şi creatoare a 5 4 3 2 1
cunoştinţelor
d. Depăşirea manualului prin
citirea unor studii, articole, 5 4 3 2 1
cărţi

28
Pentru indicatorul 2.2

(întrebarea 8 din chestionar): Ți se întâmplă să nu înțelegi pentru

ce tu sau alți colegi primiți note slabe?
1. Da, 2. Nu

(întrebarea9 din chestionar): Dar note bune?

1. Da, 2. Nu

Pentru indicatorul 2.3

(întrebarea 10 din chestionar): Ai uneori impresia că nota primită

este mai mică decât ai fi meritat?
1. Da, 2. Nu

(întrebarea 11 din chestionar): Dar mai mare?

1. Da, 2. Nu 29
Pentru indicatorii 2.4 și 2.5

(întrebarea 26 din chestionar): Ți se întâmplă să „ghicești”

nota la o verificare orală, teză sau extemporal, înainte de a-ți fi
comunicată de profesor?
1. Da, 2. Nu

(întrebarea 27 din chestionar): Dar pe a celorlalți colegi?

1. Da, 2. Nu

(întrebarea 28 din chestionar): Dacă da, pe ce te bazezi în

„ghicirea” notei tale sau a celorlalți colegi?
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
30
Dimensiunea 3: Exigenţa în autoapreciere şi în evaluarea celorlalţi (opinia despre
exigenţa profesorilor)
Indicator 3.1. Opinia despre necesitatea exigenţei profesorilor
Indicator 3.2. Exigenţa faţă de sine şi faţă de colegi
Indicator 3.3. Exigenţa elevilor în raport cu a profesorilor

31
Pentru indicatorul 3.1

(întrebarea 15 din chestionar): Găsești că exigența

profesorilor în acordarea notelor este:
1. necesară, 2. nu este necesară

(întrebarea 16 din chestionar): Pentru ce motive crezi că

este (nu este) necesară:
_______________________________________
_______________________________________

32
Pentru indicatorii 3.2 și 3.3

(întrebarea1 din chestionar): Dacă ai fi profesor, cum te-ai

comporta față de elevi? Ai fi mai exigent sau mai puțin exigent
decât profesorii tăi de acum?
 1. mai exigent, 2. mai puțin exigent

(întrebarea 2 din chestionar): Consideri că la acordarea notelor

ar fi mai bine să se ceară și părerea elevilor ascultați și a clasei?
 1. Da, 2. Nu

(întrebarea 3 din chestionar): Dacă se consultă și părerea

elevilor la stabilirea notelor, cum crezi că vor fi notele date de
elevi?
 a. mai mari decât ale profesorului
 b. mai mici decât ale profesorului
 c. egale cu ale profesorului
33
Dimensiunea 4: Opinia faţă de elevii slabi şi de notele slabe
Indicator 4.1. Existenţa unui raport de determinare între efortul depus şi valoarea notelor
Indicator 4.2. Existenţa posibilităţii ca elevii slabi să obţină note bune

34
Pentru indicatorul 4.1
(întrebarea 33 din chestionar): Se întâmplă să înveți, să muncești
mult și totuși să primești o notă slabă?
1. Da, 2. Nu

(întrebarea 34 din chestionar): Dacă da, din ce cauze?

_______________________________________________________
___________________________________________________

Pentru indicatorul 4.2

(întrebarea 18 din chestionar): Crezi că există elevi care nu
vor reuși niciodată să ia note mari, indiferent cât de mult s-ar
strădui?
1. Da, 2. Nu

(întrebarea 18 din chestionar): Dacă da, pentru ce motive crezi că

nu reușesc acești elevi să ia note mari și foarte mari?
_____________________________________________________
_____________________________________________________
35
 Chestionare speciale

 Au o singură temă (cele mai uzitate în psihologie) –

diferența chestionare - scale

 Prezintă omogenitate a itemilor (uneori

unidimensionalitate)

 Sunt destinate studiului anumitor fenomene (funcție

diagnostică) și au mai puțin scopul de a explica relațiile
dintre indicatori (instrumentul, în sine, nu permite
totdeauna acest aspect).

36
 Aplicație
The Dutch test for Conflict Handling
(DUTCH)
(Scala olandeză pentru
evaluarea raportării la conflict)

C. K. W. de Dreu, A. Evers, B. Beersma, E. S.

Kluwer, and A. Nauta, 'A Theory-based Measure of
Conflict Management Strategies in the Workplace,'
Journal of Organizational Behavior, 22 (2001), pp.
645-68.

37
38
 DUTCH SCALE
Citiţi fiecare dintre situaţiile de mai jos şi încercuiți răspunsul care credeţi că reflectă cel mai
bine poziţia dumneavoastră cu privire la fiecare afirmaţie.
Când sunt antrenat într-un conflict la locul de muncă, reacționez în felul următor:

Deloc Foarte mult

Examinez pozițiile ambelor părţi pentru a găsi o soluţie
1 1 2 3 4 5
reciproc acceptabilă
2 Accentuez punctul meu de vedere 1 2 3 4 5
Mă străduiesc ori de câte ori este posibil spre un
3 1 2 3 4 5
compromis jumătate-jumătate
4 Cad de acord cu cealaltă parte 1 2 3 4 5
5 Încerc să fac ca diferenţele să pară mai puţin mari 1 2 3 4 5
Caut o soluţie care serveşte atât intereselor mele cât și
6 1 2 3 4 5
ale celuilalt cât mai bine posibil
7 Dau curs dorinţelor celeilalte părţi 1 2 3 4 5
Evaluez atât propriile mele scopuri și interese cât și pe
8 1 2 3 4 5
ale celuilalt
9 Evit pe cât posibil diferenţele de opinie 1 2 3 4 5
Examinez situația până când găsesc o soluţie care
10 1 2 3 4 5
satisface ambele părți
11 Fac totul pentru a câştiga 1 2 3 4 5
12 Insist să obținem amândoi câte ceva 1 2 3 4 5
13 Încerc să mă obișnuiesc cu celălalt 1 2 3 4 5
14 Lupt să obțin un rezultat bun pentru mine 1 2 3 4 5
15 Încerc să evit confruntarea cu ceilalți 1 2 3 4 5
16 Mă adaptez la obiectivele și interesele ambelor părți 1 2 3 4 5
Încerc să promovez în o soluție care merge pe o cale de
17 1 2 3 4 5
mijloc
18 Susțin că va trebui să găsim o soluţie de compromis 1 2 3 4 5
19 Urmăresc ca eu să câştig 1 2 3 4 5
20 Evit confruntarea cu privire la diferenţele noastre 1 2 3 4 5 39
 Aplicație – chestionar cu erori

40