Rap-Calitatea Mediului Bucuresti (Oct09)

Calitatea mediului în Bucureşti
în opinia cetăţenilor.
IRSOP Market Research & Consulting Ltd.
Octombrie 2009
Bucureşti
Cuprins
Pag.
1. Introducere 3
2. Calitatea mediului 6
3. Agenda publică 9
4. Cauzele 15
5. Influenţarea individului 17
6. Influenţarea comunităţii 22
7. Recrutarea aliaţilor 26
8. Concluzii şi recomandări 29
2
1. Introducere
3
Detaliile sondajului
• Sondajul a fost realizat de IRSOP pentru proiectul „Întărirea Guvernării
de Mediu în Municipiul Bucureşti”, proiect derulat în parteneriat de
către: APDD – Agenda 21, Primăria Askim din Norvegia, Primăria
Municipiului Bucureşti şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
• Proiectul este finanţat din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei,

prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru creştere
economică şi dezvoltare sustenabilă în România.
• În perioada 16-22 septembrie 2009, IRSOP a intervievat un eşantion de 517

persoane, reprezentativ pentru populaţia de 1,6 milioane adulţi în vârstă
de peste 18 ani din Bucureşti.
• Interviuri telefonice asistate de calculator (CATI).
• Toleranţa de eşantionare a sondajului este de ± 4.4%.
• IRSOP este un institut de cercetare socială şi de marketing fondat în 1990.
4
Piaţa de referinţă
Populaţia totală
1,94 mil.
756,000 gospodării
Bucureşti
Populaţia ţintă 18+
1,66 mil.
Sursa: INS Bucureşti, 2009

(date rotunjite)
5
2. Calitatea mediului
6
Viziune dramatică a publicului despre

calitatea mediului în Bucureşti
Pe baza întrebării “Cum apreciaţi situaţia din Bucureşti din %
punctul de vedere al mediului înconjurător?”
Bună 4
Bună
Acceptabilă 25
Opinia despre calitatea Destul de proastă 29
100% mediului Proastă
Foarte proastă 42
Proastă
80%
71%
60%
40% Bună
29%
20%
0%
Baza 517
7
Majoritatea cred că mediul s-a deteriorat

şi continuă să se deterioreze
Pe baza întrebărilor “Faţă de acum doi-trei ani situaţia mediului
din Bucureşti a rămas la fel, s-a mai îmbunătăţit sau s-a
înrăutăţit?” şi “Peste un an consideraţi că situaţia mediului în
Bucureşti va fi la fel, va fi mai bună sau mai rea?”
Comparativ cu
Peste un an
acum 2-3 ani
44%
38%
35%
28% 28% 27%
La fel Mai bine Mai rău La fel Mai bine Mai rău
Baza 517 Baza 517
8
3. Agenda Publică
9
Gunoiul, dispariţia spaţiilor verzi şi poluarea sunt marile

problemele de mediu ale oraşului
Pe baza întrebărilor “Din punctul dvs. de vedere, care
consideraţi că este problema de mediu înconjurător cea Problema cea mai acută
mai serioasă din Bucureşti?” şi “Şi ce alte probleme mai
are Bucureştiul pe linie de mediu înconjurător?”
Gunoi 49%
Spatii verzi putine 41%
Masini prea multe 35%
Poluare (generic) 35%
Praf 17%
Poluarea aerului 15% Clustere cheie
Gaze 12% Poluare aer 79%

Spatii verzi neingrijite 11% Spaţii verzi 52%
Zgomot 10% Gunoi 49%
Animale fara stapan 9% Maşini 38%
Poluarea apelor 7% Poluare ape 11%
Aglomeratie de oameni 5% Zgomot 10%
Canalizare defectuoasa 4% Animale fără stăpân 9%
Trafic greu in oras 3% Aglomeratie de oameni 5%
Altele 2%
Obţinute prin gruparea problemelor în "familii" de
Nu ştiu 13% probleme, conform codurilor de culori
Baza 517
Răspunsuri multiple 10
Importanţa diverselor problemele de mediu

diferă în funcţie de segmentele demografice
Mai preocupaţi
• Tinerii
Mai preocupaţi Poluare aer Spaţii verzi • Persoanele cu educaţie superioară
• Persoanele cu venit ridicat
• Vârstnicii
• Persoanele cu educaţie superioară
• Persoanele cu venit ridicat
Gunoi Maşini
Mai preocupaţi
• Bărbaţii
• Tinerii
Mai preocupate
• Femeile
11
În locuinţe, oamenii se tem de surse de îmbolnăvire şi suferă

din cauza zgomotului excesiv
Pe baza întrebărilor “În blocul sau imobilul în care
locuiţi vă confruntaţi cu aceste probleme?” şi “Care
dintre aceste probleme vă deranjează cel mai tare?”
Apa murdară la
49%
robinet
Mirosuri neplăcute 40%

Problemele cele
mai deranjante
Zgomot excesiv 34%
Gândaci 24%
Murdărie 21%
Scandaluri între
12%
locatari
Gunoi neridicat 12%
Baza 517
12
Animalele abandonate, gunoaiele şi poluarea aerului afectează

spaţiile din vecinătatea locuinţelor
Pe baza întrebărilor “În jurul blocului sau imobilului în
care locuiţi vă confruntaţi cu aceste probleme?” şi “Care
dintre aceste probleme vă deranjează cel mai tare?”
Animale fără stăpân 74%
Praf 69%
Problemele
cele mai
Gaze de eşapament 58% deranjante
Zgomotul excesiv 43%
Gunoaie 40%
Mirosuri neplăcute 35%
Distrugerea spaţiilor
32%
verzi
Baza 517
13
Strada, pieţele şi mijloacele de transport

sunt locurile cele mai poluate ale oraşului
Pe baza întrebării “Cum apreciaţi calitatea mediului
înconjurător în aceste locuri din Bucureşti – foarte
proastă, proastă, bună sau foarte bună?”
Calitatea mediului
Bună Proastă
Pe stradă 33% 67%
În pieţe 41% 56%
În autobuze şi troleibuze 42% 43%
În magazine alimentare de cartier 70% 24%
În şcoli 41% 21%
În metrou 52% 20%
În parcuri 82% 14%
La locul de muncă 58% 11%
În grădiniţe 40% 7%
În mall-uri 71% 6%
Baza 517
Diferenţa până la 100% = Nu ştiu
14
4. Cauzele
15
Majoritatea cred că originea problemelor de mediu

se află în atitudinea greşită a indivizilor
Pe baza întrebării “Care sunt după părerea dvs. cauzele
care determină problemele de mediu în Bucureşti?”
• Primitivism
• Ignoranţă
• Indiferenţă
Comportamaentul • Lipsă de educaţie
78%
cetăţenilor
Instituţiile slabe 43%

• Ineficienţă
• Incompetenţă
• Lipsă de fonduri
• Corupţie
Supraaglomerare 18%
Legislaţie neadecvată 15% • Insuficientă

• Permisivă
Nu ştiu 7%
Baza 517
Răspunsuri multiple
16
5. Influenţarea individului
17
Doi din trei consideră că deteriorarea mediului este

inevitabilă, iar o treime cred că nu se mai poate face nimic
Pe baza întrebării “Vă citesc câteva opinii şi
vă rog să-mi spuneţi dacă aceşti oameni au
dreptate sau nu au dreptate?”
"Problemele de mediu
67%
sunt preţul civilizaţiei"
"În Bucureşti nu se mai

33%
poate face nimic"
"Nu e chiar aşa de grav" 20%
"Problemele se vor
rezolva, oamenii se vor 19%
deştepta"
"Nici Vestul n-a reuşit să

10%
rezolve problemele"
Baza 517
18
Pentru bucureşteni îmbunătăţirea mediului

înseamnă "sănătate plus …"
Pe baza întrebării “În afară de sănătate, îmbunătăţirea mediului în
Bucureşti ar putea avea şi alte efecte. Vă citesc câteva şi vă rog să-mi
spuneţi care dintre ele ar fi cel mai important pentru dvs.?”
Viaţă mai bună 35%
Stres mai puţin 33%
Posibilităţi de
16%
recreere
Bună dispoziţie 10%
Economie de
6%
bani
Baza 517
19
Importanţa beneficiilor diferă

în diferitele grupuri sociale
Aşteaptă de la un mediu îmbunătăţit…
O viaţă mai Mai puţin Posibilităţi de Economie
bună stres recreere de bani
% % %
Total 35 33 16 6
Sex
Bărbaţi 38 29 17 5
Femei 33 36 16 6
Vârstă
18-35 32 27 24 7
36-55 37 38 12 3
56+ 38 32 11 7
Educaţie
Generală 33 35 10 14
Liceu 38 31 15 5
Universitate 34 34 19 4
Venit gospodărie*
Scăzut 35 35 13 9 *Venit scăzut = sub 1500 Ron
Venit mediu = Între 1500 – 3300 Ron
Mediu 33 34 17 6
Venit ridicat = Peste 3300 Ron
Înalt 37 32 21 2
20
Televiziunea este sursa principală prin care oamenii

află despre problemele de mediu din Bucureşti
Pe baza întrebărilor “În afară de experienţa proprie, de unde aflaţi cele
mai multe informaţii despre problemele de mediu din Bucureşti?” şi “Şi
în care dintre aceste surse aveţi cea mai mare încredere că prezintă în
Surse de informare
mod corect şi documentat problemele de mediu din Bucureşti?” Încredere în sursă
100%
Încredere
81% în sursă
80%
57%
60%
50%
46% 45%
40%
27%
22%
16% 17%
20%
6% 8%
4%
0%
TV Ziare Internet Radio Contacte sociale Afişe, postere
Baza 517
21
6. Influenţarea comunităţii
22
Eforturile de creare a spaţiilor verzi şi de

îmbunătăţirea curăţeniei nu au rămas neobservate
Pe baza întrebărilor “În ultimul an aţi remarcat vreo
acţiune iniţiată de cineva – indiferent cine, autorităţi,
cetăţeni etc. – pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu
din Bucureşti?” şi “La ce anume vă referiţi?”
Acţiuni
Au remarcat acţiuni %
pentru mediu
Amenajare spaţii verzi / parcuri 48
Curăţenie 32
Funcţionalizarea spaţiului 17
Acţiuni de reciclare deşeuri 10
Nu Locuri pentru animale 2
45% Da
Curăţarea apelor 2
55%
Biciclism / acţiuni sportive 2
Nu ştiu 5
Baza sunt cei care au remarcat acţiuni (n=282)

Baza 517
23
Ce acţiuni comunitare pentru mediu

sunt considerate eficiente
Pe baza întrebării “Consideraţi că următoarele iniţiative
ale cetăţenilor pentru îmbunătăţirea mediului în
Bucureşti sunt eficiente sau sunt o pierdere de timp?”
Eficiente
100%
80%
73% 72% 72% 71%
75% 61%
49%
50% 38% 37%
25%
0%
25%
20%
27% 28% 28% 29%
50% 39%
51%
75% 62% 63%
Ineficiente
100%
Informarea Acţiuni Întruniri Activităţi ONG Acţiuni Discuţii cu Cereri, petiţii, Donaţii în bani Proteste de
comunităţii individuale cu focus spre comunitare în Primăria sesizări stradă
mediu zone cu
probleme
Baza 517
24
Încrederea în puterea comunităţilor de a determina

schimbări în favoarea mediului prin …
Pe baza întrebării “Consideraţi că dacă cetăţenii se
organizează în grupuri de acţiune pentru probleme de
mediu au şanse sau nu au şanse să determine …?”
Spun “Da” Sceptici
Atragerea sprijinului mass media 90% 10%
Educarea publicului 75% 25%
Dinamizarea serviciilor Primăriei 71% 29%
Iniţierea de legi noi 70% 30%
Alocarea de fonduri pentru mediu 64%

36%
Schimbarea unor legi 62%

38%
Baza 517
25
7. Recrutarea aliaţilor
26
Cine sunt aliaţii actuali şi unde trebuie

să căutăm noi aliaţi?
Pe baza întrebării “Din observaţiile dvs. credeţi că
… se ocupă de îmbunătăţirea condiţiilor de mediu Se ocupă de mediu
în Bucureşti – mult, puţin sau deloc?”
Mult
Puţin/deloc Mult
Puţin
Deloc
Primarul 70% 30%
Mass media 73% 27%
Organizaţii voluntare de cetăţeni 84% 16%
Serviciile publice 90% 10%
Personalităţi de ştiinţă, artă, cultură 92% 8%
Firmele economice 94% 6%
Politicieni 99% 1%
Baza 517
27
Oamenii cred că un “ambasador” pentru calitatea mediului în

Bucureşti ar trebui să fie un artist sau o persoană din cultură
Respondenţii au fost rugaţi să numească

personalităţi. Au rezultat cca. 200 de nume
Artă şi cultură 42% grupate de noi în 3 domenii mari.
Ziarişti/realizatori TV 30%
Sport 6%
Ştiinţă 1%
Nu ştiu 41%
Baza 517
28
8. Concluzii şi recomandări
29
Concluzii şi implicaţii
Mediul oraşului
• Calitatea mediului în Bucureşti este considerată dramatică de majoritatea

populaţiei (71%).
• Predomină sentimentul că situaţia va continua să se deterioreze (38%) sau va

rămâne neschimbată (35%).
• Locurile publice ale oraşului unde mediul are calitatea cea mai scăzută sunt
strada (67%), pieţele alimentare (56%) şi mijloacele de transport (43%).
30
Ameninţări
• Impact asupra sănătăţii.
• Deteriorarea calităţii vieţii.
• Ataşament scăzut al locuitorilor faţă de oraş.
Oportunităţi
• Posibilităţi mai mari de mobilizare a cetăţenilor pentru acţiuni de mediu,

datorită consensului larg cu privire la situaţia negativă a oraşului.
• Segmentul majoritar de oameni nemulţumiţi include o diversitate mare de

nemulţumiri şi deci, posibilitatea de a găsi sprijin public pentru o arie largă
de acţiuni în favoarea mediului.
• Publicul aşteaptă inclusiv abordări noi în materie de mediu, din moment ce

intervenţiile de până acum au avut o eficienţă limitată.
31
Problemele cetăţenilor
Generale
 Poluarea aerului 79%
 Gunoiul 49%
 Sufocarea oraşului de către maşini 38%
În imobilele de locuit
 Apa murdară la robinet 49%
 Zgomot excesiv 34%
 Gândaci 24%
În vecinătatea locuinţei
 Animalele fără stăpân 74%
 Praful 69%
 Zgomotul excesiv 43%
 Gunoiul 40%
32
Ameninţări
• Mulţi oameni nu se simt în siguranţă în locuinţele lor datorită expunerii la

factori de risc pentru sănătate.
• Problemele se agravează pentru că la baza lor nu se află o singură cauză ci

cauze multiple: ineficienţa autorităţilor, comportamentul indivizilor şi
comportamentul comunităţilor.
Oportunităţi
• Cetăţenii care trăiesc în blocuri de locuinţe şi au aceleaşi probleme

reprezintă grupuri structurate care pot fi abordate mai uşor prin metode de
intervenţie comunitară.
33
Problemele cetăţenilor
Generale
 Poluarea aerului 79%
 Gunoiul 49%
 Sufocarea oraşului de către maşini 38%
În imobilele de locuit
 Apa murdară la robinet 49%
 Zgomot excesiv 34%
 Gândaci 24%
În vecinătatea locuinţei
 Animalele fără stăpân 74%
 Praful 69%
 Zgomotul excesiv 43%
 Gunoiul 40%
34
Cauze
• În opinia publicului, de vină pentru situaţia mediului din Bucureşti sunt:
 Comportamentul cetăţenilor 78%
 Instituţiile slabe 43%
Riscuri
• Opiniile oamenilor favorizează o poziţie intervenţionistă la nivelul individului.

Această intervenţie este mai dificilă, mai costisitoare şi mai puţin eficientă
decât intervenţiile bazate pe mobilizarea comunităţilor.
Oportunităţi
• Procent încurajator de cetăţeni care consideră că problemele de mediu sunt

un rezultat al slăbiciunii autorităţilor responsabile.
35
Individul
• Importanţa problemelor de mediu diferă în funcţie de caracteristicile

demografice şi sociale ale locuitorilor din Bucureşti.
Segmente Acordă importanţă mai mare
Elite intelectuale şi vârstnici Poluare, spaţii verzi
Femei, mame Înlăturarea gunoiului
Tineri şi bărbaţi Supraaglomeraţia autovehiculelor
36
• Sunt destul de răspândite trei tipuri de convingeri care pot constitui bariere
pentru mobilizarea individului la acţiuni de mediu
1. Pesimism  “Problemele de mediu sunt preţul

civilizaţiei” (67%)
 “În Bucureşti nu mai e nimic de făcut” (33%)
2. Negativism  “Nu e chiar aşa grav” (20%)

 “Nici Occidentul n-a reuşit să rezolve
problemele” (10%)
3. Optimist raţionalist  “Lucrurile se rezolvă de la sine pentru

că oamenii se vor deştepta” (19%)
• Oamenii cred că în afară de sănătate, îmbunătăţirea mediului în Bucureşti ar

face ca viaţa lor să fie mai bună şi mai puţin stresantă.
• Mass media reprezintă o sursă majoră de completare şi susţinere a informării

cetăţenilor despre problemele de mediu din Bucureşti.
37
Oportunităţi
• Diferenţierea agendelor de mediu în cadrul publicului oferă suport pentru

targetarea mai bună a acţiunilor de mediu. Ştim cui trebuie să ne adresăm
dacă vrem să obţinem suport pentru o anumită acţiune.
• Oamenii stabilesc o legătură puternică între îmbunătăţirea mediului şi

îmbunătăţirea vieţii. Această legătură poate sta la baza creării unor mesaje
comunicaţionale convingătoare. În acelaşi timp, legătura semnalează sprijin
public pentru investiţii majore în acţiuni de mediu.
• Mass media poate juca un rol extrem de important în mobilizarea individului

şi a comunităţii în favoarea mediului.
38
Comunitatea
• Eforturile făcute de autorităţi şi grupuri comunitare pentru îmbunătăţirea

mediului nu au rămas neobservate (55% vizibilitate).
• Au fost remarcate îndeosebi:
 Amenajările de spaţii verzi (48%)
 Acţiuni de curăţenie (32%).
• Majoritatea locuitorilor din Bucureşti consideră că intervenţiile comunitare

bazate pe informare, dezbateri şi acţiuni concrete sunt eficiente. Oamenii
cred mai puţin în acţiuni comunitare bazate pe sesizări, proteste,
confruntări cu autorităţile sau donaţii de bani pentru cauze de mediu.
• Există o încredere destul de mare în forţa comunităţilor de a schimba

lucrurile. Dar, oamenii cred mai mult în puterea comunităţilor de a atrage
atenţia asupra situaţiilor de mediu prin intermediul presei (90%), decât de a
schimba lucrurile prin legi noi şi politici sociale (62%).
39
Oportunităţi
• Există condiţii pentru mobilizarea comunităţilor.
• Crearea spaţiilor verzi sunt acţiuni apreciate şi remarcate de cetăţeni.
Bariere
• Încrederea mai scăzută în puterea comunităţilor de a genera schimbări

structurale, ca de pildă iniţierea de noi legi etc.
40
Recrutarea aliaţilor
• Opiniile măsurate semnalează o discrepanţă între urgenţa problemelor de

mediu şi gradul în care se implică instituţiile care ar putea produce schimbări
pozitive. Primarul Bucureştiului şi mass media sunt consideraţi ceva mai
activi. Dar, oamenii nu cred că au aliaţi puternici pentru îmbunătăţirea
mediului în rândul acestor instituţii şi persoane.
Se implică în
acţiuni de mediu*
%
Organizaţii voluntare 16
Servicii publice 10
Personalităţi din ştiinţă, artă, cultură 8
Firme economice 6
Politicieni 1
* După opinia publicului.
41
Recomandări pentru acţiune
Obiective prioritare pentru Bucureşti
• Înlăturarea gunoiului
• Crearea de spaţii verzi
• Soluţii pentru supraaglomerarea traficului automobilistic
• Apa de la robinet
• Animalele fără stăpân
• Praful
• Controlul surselor de zgomot
• Acţiuni de dezinsecţie/deparazitare
• Controlul surselor de poluare a aerului (altele decât traficul rutier).
42
Pârghii
• Reevaluarea şi schimbarea abordărilor de intervenţie, întrucât cele de până

acum nu par a funcţiona eficient.
• Implicarea mai puternică a autorităţilor responsabile.
• Recrutarea de aliaţi din rândul politicienilor, organizaţiilor voluntare,

serviciilor publice, firmelor economice şi personalităţilor din ştiinţă, artă şi
cultură.
• Mobilizarea comunităţilor structurate la nivel de blocuri de locuit, străzi,

şcoli, instituţii etc.
• Spaţiile publice abordate cu prioritate trebuie să fie strada, pieţele

agroalimentare şi mijloacele de transport.
43
• Crearea unui program de comunicare pentru influenţarea individului şi pentru

stimularea intervenţiei comunităţilor. Utilizarea concluziilor studiului pentru
crearea mesajelor.
• Întărirea colaborării dintre ONG-urile care se ocupă de îmbunătăţirea

mediului şi autorităţile responsabile din Bucureşti.
• Încurajarea formării de asociaţii, grupuri, organizaţii ale publicului pentru

rezolvarea unor probleme punctuale de mediu.
• Multiplicarea canalelor de comunicare între cetăţeni şi Primărie pe teme de

mediu.
• Colaborarea asociaţiilor cetăţeneşti cu mass media pentru întărirea eficienţei

intervenţiilor comunitare.
• Desemnarea unei celebrităţi ca promotor al acţiunilor pentru un Bucureşti

curat şi prietenos.
Sfârşitul prezentării
44

Rap-Calitatea Mediului Bucuresti (Oct09)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rap-Calitatea Mediului Bucuresti (Oct09)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calitatea mediului în Bucureşti

IRSOP Market Research & Consulting Ltd.

• Proiectul este finanţat din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei,

• În perioada 16-22 septembrie 2009, IRSOP a intervievat un eşantion de 517

• Interviuri telefonice asistate de calculator (CATI).

• Toleranţa de eşantionare a sondajului este de ± 4.4%.

• IRSOP este un institut de cercetare socială şi de marketing fondat în 1990.

Sursa: INS Bucureşti, 2009

Viziune dramatică a publicului despre

Majoritatea cred că mediul s-a deteriorat

Baza 517 Baza 517

Gunoiul, dispariţia spaţiilor verzi şi poluarea sunt marile

Gaze 12% Poluare aer 79%

Importanţa diverselor problemele de mediu

În locuinţe, oamenii se tem de surse de îmbolnăvire şi suferă

Mirosuri neplăcute 40%

Zgomot excesiv 34%

Gunoi neridicat 12%

Animalele abandonate, gunoaiele şi poluarea aerului afectează

Animale fără stăpân 74%

Zgomotul excesiv 43%

Mirosuri neplăcute 35%

Strada, pieţele şi mijloacele de transport

Pe stradă 33% 67%

În pieţe 41% 56%

În autobuze şi troleibuze 42% 43%

În magazine alimentare de cartier 70% 24%

În şcoli 41% 21%

În metrou 52% 20%

În parcuri 82% 14%

La locul de muncă 58% 11%

Majoritatea cred că originea problemelor de mediu

Instituţiile slabe 43%

Legislaţie neadecvată 15% • Insuficientă

Doi din trei consideră că deteriorarea mediului este

"În Bucureşti nu se mai

"Nu e chiar aşa de grav" 20%

"Nici Vestul n-a reuşit să

Pentru bucureşteni îmbunătăţirea mediului

Viaţă mai bună 35%

Stres mai puţin 33%

Bună dispoziţie 10%

Importanţa beneficiilor diferă

Televiziunea este sursa principală prin care oamenii

TV Ziare Internet Radio Contacte sociale Afişe, postere

Eforturile de creare a spaţiilor verzi şi de

Baza sunt cei care au remarcat acţiuni (n=282)

Ce acţiuni comunitare pentru mediu

Încrederea în puterea comunităţilor de a determina

Spun “Da” Sceptici

Atragerea sprijinului mass media 90% 10%

Educarea publicului 75% 25%

Dinamizarea serviciilor Primăriei 71% 29%

Iniţierea de legi noi 70% 30%

Alocarea de fonduri pentru mediu 64%

Schimbarea unor legi 62%

Cine sunt aliaţii actuali şi unde trebuie

Primarul 70% 30%

Mass media 73% 27%

Organizaţii voluntare de cetăţeni 84% 16%

Serviciile publice 90% 10%

Personalităţi de ştiinţă, artă, cultură 92% 8%

Firmele economice 94% 6%