MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A

DISCURSURILOR, EXPUNERILOR,
şi/sau
A ALOCUŢIUNILOR
1. GENERALITĂŢI
2. ETAPELE PREGĂTIRII ŞI STRUCTURAREA
EXPUNERII/DISCURSULUI
3. CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL
UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT
4. GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI
EXPUNERI/DISCURS
1. GENERALITĂŢI
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

Este imperios necesar să ştim:

când şi cum să ne concentrăm ideile,
mobilizându-ne,
construind argumentaţii solide
şi recurgând la utilizarea celor mai adecvate şi eficiente efecte persuasive
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

ETAPELE PREGĂTIRII ŞI STRUCTURAREA EXPUNERII/DISCURSULUI

Etapa I: cunoaşterea participanţilor

Planul pregătirii unei expuneri este identic cu cel al vizitei la client,

fiind necesară soluţionarea unor probleme cum sunt:
 cine sunt participanţii
 ce aşteaptă ei de la expunere
 care sunt aşteptările către şi din mediul înconjurător
 ce scop urmăresc
 ce mijloace pot utiliza pentru a atinge, cât mai eficient, scopul
urmărit
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

ETAPELE PREGĂTIRII ŞI STRUCTURAREA EXPUNERII/DISCURSULUI

Etapa a II-a: alegerea expresiei vizuale şi orale

În majoritatea situaţiilor, privirea constituie elementul determinant al

contactului cu grupul. În faţa acestuia este recomandabil să privim,
pe rând, fiecare persoană (nefixând-o!) şi, astfel, vom reuşi
menţinerea unui bun şi permanent contact cu toţi interlocutorii.

În ceea ce priveşte expresia orală, experienţa demonstrează că este

util să:
– apelăm la „istorioare” nostime
– formulăm întrebări „glumeţe”
– provocăm auditoriul să ne răspundă
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

ETAPELE PREGĂTIRII ŞI STRUCTURAREA EXPUNERII/DISCURSULUI

Etapa a III-a: adecvarea comportamentului la cel

al interlocutorilor

Aceasta trebuie să se supună, practic, celor cinci etape de derulare

ale unei întrevederi, respectiv „regula celor 5 C” :
- Contactarea
- Cunoaşterea
- Convingerea
- Concluzionarea
- Consolidarea
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

ETAPELE PREGĂTIRII ŞI STRUCTURAREA EXPUNERII/DISCURSULUI

Etapa a IV-a: organizarea suportului material şi ambiental

Având ca scop sporirea eficacităţii comunicării, atât suportul

material, cât şi cel ambiental al oricărei întruniri prezintă o
însemnătate deosebită pentru fiecare participant, fiind de natură să
asigure un cadru cât mai propice transmiterii şi receptării
informaţiilor.

În acest sens, relevăm faptul că nu numai reţeaua de comunicaţii

(instalaţii şi aparatură audio-video, planşe, tabele, poziţionarea
mobilierului etc.) este importantă, ci şi cea de asigurare a unui
confort ambiental cât mai ridicat (climatizare, ventilaţie etc.)
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

ETAPELE PREGĂTIRII ŞI STRUCTURAREA EXPUNERII/DISCURSULUI

Etapa a V-a: structurarea expunerii

În ceea ce priveşte structurarea unei expuneri (a unui discurs, a

unui expozeu sau a unei alocuţiuni), se apreciază că există
următoarele trei posibilităţi:

a) discursul a priori
b) discursul a posteriori
c) discursul a contrario
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

ETAPELE PREGĂTIRII ŞI STRUCTURAREA EXPUNERII/DISCURSULUI

a) discursul a priori - în cadrul acestuia, etapele necesar a fi

parcurse sunt:

 enunţarea tezei
 anunţarea scopului sau deciziei urmărite
 prezentarea faptelor capabile să demonstreze fundamentul
tezei expuse
 expunerea concluziilor de susţinere a scopului urmărit
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

ETAPELE PREGĂTIRII ŞI STRUCTURAREA EXPUNERII/DISCURSULUI

b) discursul a posteriori - ordinea etapelor ce urmează a fi

parcurse este:

 prezentarea faptelor
 expunerea concluziilor
 anunţarea scopului urmărit

Subliniem faptul că, în cadrul unui asemenea tip de discurs,

trebuie să dăm dovadă de stăpânire de sine şi să avem o excelentă
putere de convingere asupra auditoriului…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

ETAPELE PREGĂTIRII ŞI STRUCTURAREA EXPUNERII/DISCURSULUI

c) discursul a contrario:
Discursul a contrario, specific, mai ales, avocaţilor, implică
parcurgerea următoarelor trei etape:

– prezentarea tezei opuse (spre exemplu, o formulare de genul:

„Iată ce nu este recomandabil a fi făcut…”)
– prezentarea cât mai subiectivă a faptelor, cu scopul de a
influenţa opinia auditoriului
– anunţarea opiniei personale a vorbitorului şi a tezei propuse de
acesta
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Utilizarea exemplelor:

 spre exemplu…
 astfel, în special…
 acesta este cazul lui...
 semnificativ este exemplul lui...
 acest exemplu…
 această situaţie…
 această constatare demonstrează/dovedeşte/arată că…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Prezentarea unor idei opuse care să contrazică afirmaţia:

 Domnul/Doamna X pretinde/afirmă/crede/lasă să se înţeleagă că…

 după părerea lui X,…
 în accepţiunea lui...
 X constituie o prejudecată, o eroare, un neadevăr, o interpretare…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Particularizarea:

 este sigur; indubitabil; incontestabil; evident că...

 sunt convins/ferm convins că; fără nici o îndoială că…
 este imposibil, exclus, în afara discuţiei…
 mi se pare, este posibil…
 probabil că…
 sunt şanse să…
 fără îndoială…
 mi se pare puţin probabil, sunt şanse minime să…
 sunt surprins(ă) că
 este posibil, nu este imposibil, nu putem ignora, se poate ca…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Valorizarea unei idei:

 mai ales că…

 în principal,...
 în primul rând,…
 este de bază/esenţial/fundamental/evident/de notat faptul că...
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRLEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Reformularea şi utilizarea rezumatelor:

 concluzionând,…
 pe scurt,…
 aşadar,…
 cu alte cuvinte,…
 altfel spus,…
 adică…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Argumentarea răspunsurilor la obiecţiile prezentate de public:

 este just să afirmăm că...

 nu este credibil/rezonabil/just să afirmăm că…
 nu putem accepta să...
 este absolut fals să credem că…
MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTLIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Concesia:

 este posibil ca…

 se poate să…
 nu este lipsit de adevăr să spunem că…
 trebuie să recunoaştem că…
 trebuie să admitem că…
 aş recunoaşte că…
 vă pot spune că…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Atenuarea obiecţiilor:

 nu putem merge într-atât încât să afirmăm că…

 ar fi exagerat să pretindem că…
 situaţia nu este atât de tranşantă pe cât am fi tentaţi să credem
 este destul de dificil să fim atât de categorici
 această idee nu simplifică realitatea că...
 nu este vorba de faptul că; este vorba despre…
 aceste exemple nu sunt numeroase
 aceste cifre nu sunt reprezentative pentru...
 inconvenientele sunt mai puţin numeroase decât ne prezintă
anumite date
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Contraatacul:

 acest exemplu nu dovedeşte/nu este recunoscut...

 acest mod de a gândi/raţionament constituie dovada că…
 de fapt, răspunsul pe care l-am putea găsi…
 realitatea este că…
 este important să remarcăm faptul că…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Prezentarea alternativelor:

 sunt posibile următoarele două soluţii:…

 avem de trecut trei obstacole:…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Completarea /adăugarea:

 în primul rând,…
 mai întâi,…
 în plus,…
 pe de altă parte,…
 mai mult,…
 în al doilea rând,…
 nu numai…, dar şi…
 fără a mai considera că…
 să adăugăm faptul că…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Identificarea cauzei:
 deoarece
 datorită faptului că
 dat fiind faptul că
 sub pretextul
 nu este datorită…, nu pentru că…, ci datorită…
 din cauza
 în numele
 urmare a
 sub efectul
 forţat de
 graţie
 rezultat al
 este datorat
 depinde de
 provine de la…
 explicaţie
 mobil, motiv
 raţiune
 sursă
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Precizarea consecinţei:
 deci,…
 drept consecinţă,…
 astfel,…
 de asemenea,…
 la fel de bina ca şi…
 pe punctul de a…
 prea…
 pentru a…
 pe punctul de a implica/antrena/cauza/produce/suscita/incita
 efect
 impact
 incident
 repercusiune
 rezultat
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Precizarea scopului:

 pentru ca
 pentru a
 de teamă să
 pentru
 cu scopul de a
 în vederea
 în atenţia
 de teamă să
 a tinde să
 a viza să
 sfârşit, final
 intenţie
 obiectiv
 proiect
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Opoziţie:

 sigur, fără îndoială, totuşi, în schimb, invers, din contră

 în timp ce, când, acolo unde, dacă da, chiar dacă
 orice ar fi, oricât ar fi
 în ciuda, departe de, pe puţin,
 a se opune, a contrazice, a nu împiedica
 antagonism, conflict, contradicţie, contrast, dezacord,
diferenţă, discordanţă, incompatibilitate
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Formularea unei ipoteze:

 presupunând că…
 admiţând că…
 cu condiţia ca…
 în cazul în care…
 în caz de…
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

CUVINTE RECOMANDABIL A FI UTILIZATE CU PRILEJUL

UNUI DISCURS, ÎN FUNCŢIE DE SCOPUL URMĂRIT

 Apelarea publicului, încredere în sine, principialitate :

 nu ignoraţi faptul că…

 fiecare dintre noi este convins că…
 sentimentul cel mai profund…
 sunt ferm convins că…
 este normal…
 fiecare dintre noi ştie că…
 este evident că...
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

a) analiza subiectului abordat:

 relevarea cuvintelor-cheie
 conceperea conţinutului discursului
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

b) captarea atenţiei auditoriului:

 identificarea profilului psihosociologic

al publicului
 alegerea vocabularului şi a valorilor
ideologice necesare captării atenţiei
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

c) formularea ideilor în domenii cât mai variate:

 utilizarea referinţelor
 adaptarea la puncte de vedere diferite
 analiza cauzală a ideilor
 divizarea ideilor
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

d) elaborarea planului discursului:

- selectarea ideilor, în funcţie de scopul şi/sau

obiectivele urmărite: prezentarea unor fapte sau a
unor considerente teoretice (concret/abstract;
individual/colectiv; probleme/soluţii)
- construirea argumentelor, în funcţie de
obiectivele urmărite
- adaptarea planului la propria personalitate, la
auditoriu şi la problematica abordată
- structurarea discursului (a priori, a posteriori, a
contrario)
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

e) prezentarea introducerii:

- captarea atenţiei auditoriului,

prin originalitatea abordării
- precizarea temei şi a subiectului abordat
- prezentarea clară a planului discursului
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

f) modalităţi de concluzionare folosite în

cadrul discursului:

– pentru deschiderea subiectului:

 prezentarea soluţiei
 formularea de recomandări
 răspunsuri la subiect

– pentru închiderea subiectului:

 analiza critică a soluţiilor
 prezentarea condiţiilor
 integrarea subiectului într-o formă mai vastă
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

g) elaborarea unităţilor de reflecţie:

– coerenţa în exprimarea ideilor

– pertinenţa argumentării
– justificarea tezei
– folosirea exemplelor
– respingerea tezei opuse
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

h) redactarea discursului:

– structurarea gândirii
– varietatea construcţiilor frazelor
– îmbinarea frazelor şi coerenţa textuală
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

i) utilizarea tehnicilor retoricii, pentru a convinge:

- implicarea auditoriului
- construirea frazelor şi a propoziţiilor
- apelarea la normele de retorică existente
 MODALITĂŢI DE STRUCTURARE A DISCURSURILOR, EXPUNERILOR ŞI/SAU A ALOCUŢIUNILOR

GHID DE ELABORARE ŞI ANALIZĂ A UNEI EXPUNERI/DISCURS

j) redactarea titlului discursului:

- găsirea celui mai adecvat titlu al

discursului
- utilizarea procedeelor stilistice cele mai
adecvate
V-AM MULTZUMIT
PENTRU
ATENTZIE!...
…mai demult!...