ALIMENTAŢIA NOU-

NĂSCUTULUI
ŞI SUGARULUI
 Nevoile calorice de lichide şi principii
nutritive esenţiale în I an de viaţă (după IOMC
pentru România)

TRIM CALORII LICHIDE PROTEINE LIPIDE GLUCIDE VIT. D FE

.

kg/zi ml/kg/zo g/kg/zi g/kg/zi g/kg/zi UI/zi mg/kg/

zi
110-120 150-180 2,5-3,5 5-6 12 800- 0,5
I. albumin 1500 mg/kg
ă
100-120 130-160 3-3,5 4,5-5 10-12 800- 1
II. 1500 mg/kg
100 110-140 3 4-5 10 - 12 800- 1
III. 1500 mg/kg
IV. 100 100-120 2,5-3 4-5 10-12 800- 1
1500 mg/kg
 Avantajele majore ale alimnetaţiei naturale:
 Laptele de mamă este singurul care
funrizează o raţie echilibrată, cuprinzând 10%
proteine, 50% lipide şi 40% glucide. Se
asigură astfel o creştere somatică şi cerebrală
corectă.
 Laptele de mamă este singurul care asigură o
protecţie antiinfecţioasă şi antialergică prin
echipamentul „imunologic” aflat în compoziţia
sa: IgA secretor 0,5 gr/l, lactoferina, lizozim
macrofage, factorii bifidus
 Laptele de mamă permite o adaptare
automată la nevoile nutriţionale ale sugarului
 Pe plan afectiv, alăptarea, alimentaţia la sân
crează o legătură afectivă fundamentală între
mamă şi copil, cu impact asupra dezvoltării sale
neuropsihice
 Alimentaţia naturală este unul din cele mai
eficiente mojloace de prevenire al malnutriţiei
protein-calorice
 Laptele de mamă are temperatura necesară
administrării imediate, este „steril”, nu necesită
preparare şi nu COSTĂ
 Sugarii alimentaţi la sân îşi folosesc mai mult
muşchii maxilari şi au o dezvoltare dentară
evident mai bună decât copiii alimentaţi
artificial
 COMPOZIŢIA LAPTE MAMĂ COMPARATIV
CU LAPTELE DE VACĂ

PROTEINE LIPIDE GLUCIDE SĂRURI VALORI

MINERAL CALORIC
E E

Lapt 9-12 g/l 40 g/l 68-70g Osmola 680

e lactoză ritate3 kcal/l
uma 40 mg/l
n
Lapt 34 g/l 37 g/l 48 g 1170 655
e de lactoza mg/l kcal/l
vacă
 Colostrul este un lichid gălbui secretat în
ultimul trimestru de sarcină şi în primele 5
zile după naştere. Compoziţia colostrului
este:
 Proteine în proporţie de 27 g%/l cu conţinut
bogat în aminoacizii liberi (dintre care o
importanţă deosebită o are Triptofanul)
 Lipide în proporţie de 30 g/l cu valori ale
colesterolului inferioare celui din laptele
matern
 Hidrocarbonate în proporţie de 60 g/l,
reprezentate de lactoză şi oligozaharide, cu
rol în stimularea florei bifidogene
intestinale
 Săruri minerale: Ca şi Fosfor în concentraţii
mai mici decât laptele matern;
imunoglobulina A care apărăr nou-născutul
de infecţiile cu bacili Gram negativ
 Lizozim şi lactoferina cu rol antibacterian
 Macrofage activate care transmit
limfocitelor din intestinul sugarului
informaţia genetică de la mamă şi au rol în
apărarea antiinfecţioasă (bacteriană şi
antivirală)
 După 2-3 săptămâni de tranziţie, laptele se
maturizează.
 Laptele de mamă are un pH de 6,8-7,4
densitate de 1030-1032; osmolaritate de
340 mOs/l şi o valoare calorică de 680
kcal/l.
 COMPOZIŢIA LAPTELUI DE MAMĂ
 Proteinele: 9-11 g/l au valoare energetică de
10% din raţia calorică; deşi în cantitate mică, au
o valoare biologică deosebită prin conţinutul
crescut în albumine (0,6g%) şi conţinut scăzut
în cazeină (0,4g%), fiind deci un alpte
albuminos. Conţinutul în azot neprotetic este de
0,05g% dintre care 0,013g% aminoacizi liberi.
 Albuminele sunt alcătuite, în mare parte din
lactalbumină, lactoferină (rol antibacterian),
serumalbumină, serumglobuline, lizozim.
Cazeina este reprezentată de formele B şi K.
 Aminoacizii esenţiali şi neesenţiali sunt bine
reprezentaţi în laptele matern, mai ales taurina
şi acidul glutamic.
 Coeficientul de utilizare a proteinelor din
laptele matern este de 100%.
 Lipidele 40 g/l reprezintă 50-60% din
valoarea energetică. Sunt în cantităţi
variabile, crescute de obicei la sfârşitul
suptului. Acizii graşi nesaturaţi (acidul
linoleic are rol deosebit în procesul de
creştere şi asigură 3,5-6% din valoarea
calorică totală).
 Trigliceridele sunt în proporţie de
98%, iar colesterolul de 30-40 mg%.
 Glucidele 70g/l sunt în proporţie de 60-70%
şi dau o valoare energetică de 40%. Ele sunt
reprezentate de lactoză şi oligozaharide.
 Lactoza, prezentă sunt forma izomerului
beta, contribuie la sinteza
galactocerebrozidelor (are rol în celula
nervoasă şi favorizează dezvoltarea florei
bifidogene).
 Oligozaharidele cuprind: glucoză,
galactoză, fructoză, N-acetil-glucozamină şi
acidul sialic care intră în structura celulei
nervoase.
 Sărurile minerale. Fierul este în
cantitate insuficientă (0,05-0,07mg%),
sodiu 100-200mg/l (concentraţie ideală), Ca
35mg%, Fosfor 15 mg% (deci raportul Ca/P
este ideal, adică 2). În laptele de mamă,
osmolaritatea esre scăzută 80mOsm/l).
 Vitaminele din laptele de mamă
 Vit.A este suficientă pentru a asigura
protecţia nou-născutului faţă de infecţiile
cutanate, ea fiind 1000 U/I. Vit.D3 este în
cantitate foarte mică, 22 ui/l. De aceea, în
accepţiunea OMS – sugarul alimentat
natural va primi supliment de 400-800
Ui/l începând din a 7-8-a zi d eviaţă. Vit.K
este în cantitate mică în colostru, ceea ce
impune profilaxia cu Vit.K injectabil
0,5/1mg în I săptămână după naştere,
pentru a preveni boala hemoragică a nou-
născutului.
 Vitaminele din grupul B sunt în
cantitate insuficientă.
 Vit.C, 50mg/l, asigură nevoile sugarului
 Ablactarea
 Alimentaţia naturală este obligatorie
în primele 6 luni de viaţă şi este optim
dacă mama alăptează până la 8-9 luni.
Ablactarea se poate face treptat sau
brusc.
 Subliniem că alimentaţia naturală va
fi promovată până la vârsta de 5-6 luni,
diversificarea în cazul acestor copii
făcându-se cât mat târziu după această
vârstă.
 Nu trebuie să recurgem la
alimentaţia mixtă decât în următoarele
condiţii:
 Dacă nou-născutul nu depăşeşte greutatea
de la naştere după 15-20 zile de viaţă
 Dacă după naştere, sporul ponderal al nou-
născutului este mai mic de 150g/săptămână
 Atenţie! Medicii practicieni greşesc de
multe ori şi sub pretextul
 unei hipogalactii insuficient documentate,
fără proba suptului, renunţă precoce şi
uşor la alimentaţia naturală.
 Secreţia lactată definitivă în cazul
alimentaţiei naturale se poate instala până
la 14 zile.
 CONTRAINDICAŢIILE ALIMENTAŢIEI
NATURALE

 Icterul cu bilirubină indirectă crescută

prin 3α 20β pregnandiol, sau prin acizi
graşi neesterificaţi
 Intoleranţă congenitală la lactoză
 Fenilcetonuria
 Galactozemia
 Tuberculoza mamei diagnosticată în
activitate
 Cardiopatii decompensate –
insuficienţă cardiacă a mamei
 Diabet dezechilibrat
 Cancer sau tratament antineoplazic –
citostatic sau anticoagulant
 Scleroza în plăci
 Insuficienţă renală cronică şi alte
glomerulopatii cronice
 Mame cu hepatită cronică cu antigen
Hbs sau infecţie HIV
 Boli psihice grave ale mamei
 Infecţii severe materne – abces al
sânului
 Tireotoxicoza
 Incidente ale alimentaţiei naturale
 Hipogalactia, este suspicionată în faţa
unei creşteri ponderale de sub
200g/săptămână. Va fi observată tehnica
de administrare a sânului şi se va face
proba suptului pentru 24h. Va fi luată
decizia pentru alimentaţie mixtă
 Colici abdominale – prezente până la
vârsta de 3 luni, mai ales în intervalul 18-
22. Necesită administrări de lichide şi nu
mese suplimentare de lapte.
 Vărsături sau regurgitaţii
 Diareea postprandială – scaune diareice la
sugari alimentaţi exclusiv la sân, dar care
au o creştere ponderală perfectă. Această
diaree nu se tratează. Copilul va fi
alimentat la sân în continuare
 Numărul de mese administrat sugarilor
alimentaţi mixt sau artificial va fi (după IOMC):
 6-7 mese în I lună
 6 mese până la 2-3 luni şi 5 kg greutate
corporală
 5 mese după 3-4 luni şi 5 kg greutate corporală
 Pentru stabilirea raţiei alimentare la nou-
născut se poate utiliza în
 primele 10 zile de viaţă formula Finkelstein:
 L (cantitatea d elapte/zi= Z-1 x 70 sau 80
 Z = număr de zile de viaţă
 Se înmulţeşte cu 70 pentru cei născuţi sub
3250 g şi cu 80 pentru cei cu greutate peste
3250 g.
 Se notează ca legi:
 în cazul alimentaţiei artificiale se va asigura
necesarul de 150-180 ml d elichide/kgcorp şi 24 h,
dar nu s eva depăşi în total de 1000 ml lichide/zi
 cantitatea d elapte integral va fi de 100
ml/kgcorp/zi şi nu mai mult de 600-800 ml/24h
până la 5-6 luni şi 500-600 ml după această vârstă
 Diluţiile de lapte praf care pot fi folosite în
alimentaţia artificială
 sunt următoarele:
 luna I-a - 8%, iar la laptele de vacă ½ - 2
săptămâni şi apoi 2/3
 luna a II-a şi a III-a – 10%, iar pentru laptele de
vacă 2/3 luna a II-a şi □ luna a III-a
 luna a IV-a şi după – 12,5 – 13,5% sau lapte de
vacă integral
 Formulele de lapte praf pentru sugari
care pot fi folosite în ţara noastră sunt
următoarele:
 formule de lapte pentru sugari – de start
 formule adaptate
 formule hipoalergenice

 formule de lapte pentru sugari – de

continuare
 pentru sugarii 5-12 luni
 formule tip junior, până la 3 ani
 formule speciale
 pentru prematuri
 delactozate şi parţial delactozate, cu
proteina din lapte de vacă sau soia
 formule adaptate cu probiotice
 formule adaptate acidulate
 formule adaptate îmbogăţite cu amidon
de porumb, de orez, de cartof
 hidrolizate de proteine
 formule lipsite de acid fenilpiruic,
pentru fenilcetonurie
 formule cu probiotice şi amestecuri de
ulei
 Formulele de lapte de start au:
 cantitatea de proteină redusă la 1,4-
1,7g/100 ml
 compoziţie apropiată de laptele de mamă

 adaos de cistină şi taurină

 raport acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi 1/l

 au suplimente corespunzătoare de Cu şi
Fe
 dezavantajul că ele conţin beta 2 –
lactoglobulina – proteină alergizantă
 Cele mai cunoscute preparate pe piaţa
produselor dietetice din
Europa
DENUMIR PROTEIN RAPORT GRĂSIMI( HIDRAŢI LACTOZĂ CALORII
E E TOTALE ALBUMIN g) CARBON
COMERCI Ă/ TOTAL (g)
ALĂ CAZEINĂ
Pre- 1,5 60/40 3,6 7,2 7,2 670/l
Aptamil
(100%)
Milupan
Nutrilon 1,4 60/40 3,6 2,1 7,1 660/l
Premium
(100%)
Aptamil 1 1,7 60/40 3,6 8,3 7,3 720/l
(100%)
Enfamil 1 7
Mead-
1,49 60/40 3,7 670/l
Johnson

Nan
Nestle
1,65 60/40 3,43 7,42 670/l
Beba 1
Nestle
1,68 60/40 3,22 7,27 670/l
 Cele mai cunoscute preparate pe piaţa
produselor dietetice din
Europa (continuare)
DENUMI PROTEIN RAPORT GRĂSIMI( HIDRAŢI LACTOZĂ CALORII
RE E ALBUMI g) CARBON
COMERC TOTALE NĂ/ TOTAL
IALĂ CAZEIN (g)
Ă

Morinag 1,69 60/40 3,51 7,16 6,75 670/l

a BF (90-
(bifidus 95%)
factor)
Similac 1,5 60/40 3,63 7,35 7,35 680/l
(100%)
Milumil 1,8 50/50 3,6 8,8 7,4 750/1
1
 Formulele de lapte pentru sugari – de
continuare sunt destinate sugarilor după
vârsta de 4-6 luni până la 1-3 ani. Ele se folosesc
la 2-3 mese în cadrul alimentaţiei diversificate.
 Aceste formule d elapte asigură o raţie
echilibrată în cadrul diversificării.
 Au în compoziţie glucide de tip lactoză,
dextrină – maltoză şi zaharoză. Unele sunt
îmbogăţite cu amidon de porumb, cartof, etc.
Aportul de lipide este echilibrat prin adaos de
grăsimi vegetale şi implicit de acizi graşi
esenţiali. Se asigură aportul indispensabil
pentru o creştere rapidă prin adaosuri de Ca, P,
alte oligoelemente şi vitamine, supraalimentare
cu Fe.
 Cele mai cunoscute preparate de lapte – pentru continuare:
Alte preparate: Materna 2, Nutricia 2, Nidal 2

Denumir Prot Raport Grăsim Hidraţi Lactoz Dextro Val.Cal

e eine Alb/Ca ig carbon ă nMalto orică
comerci g z ză
ală
Aptamil 2 50:50 3,5 9 7,8 1 750/l
2
Milumil 2,1 20:80 3,3 9,2 5,9 0,6 750/l -
2
Nutrilon 2,8 2,9 8,6 4 - 720/l -
Follow-
On
Morinag 2,3 40:60 2,6 7,15 6,12 0,64 610/l 0,35/0
a ,04

Enfamil 2,2 3 8 670/l 0,5/0,

2MEAD- 05
Johnson
 Formule speciale
 Formulele pentru prematuri: Pre:Aptamil,
Pre-Nidal, Pre-Guigoz, Alprem, Enfamil Prematur
24, etc.
 Au modificări importante:
 proteine în cantitate mai mare decât în formulele
de start
 glucidele reprezentate de 50% lactoză şi 50%
polimeri de glucoză, pentru a nu interfera cu
intoleranţa parţială la lactoză a prematurului
 lipidele reprezentate în 50% de MCT –
trigliceride cu lanţ mediu. Ştiind că prematurul
are deficienţe ale secreţiei de lipază şi a ciclului
acizilor biliari
 Preparate speciale delactozate sau
parţial delactozate
 Aceste preparate speciale au în
structura proteică cazeina, în principal şi
este extrasă lactoza din compoziţie, care
este înlocuită cu dextrina – maltoza,
polimeri de glucoză, etc. Cele mai
frecvente indicaţii sunt:
 realimentarea după bolile diareice acute
grave
 intoleranţa totală sau cu prag la lactoză
 sindroame de malabsorbţie, care asociază
şi intoleranţa la lactoză, ex.: criza celiacă
 Cele mai folosite preparate delactozate sunt cuprinse în
tabelul
alăturat:
Con Protei Lipide Gluci Os Cal./ Observaţi
c.% ne de l i
Huma 14 2,4 1,4 9 0,7 580
na H lact=
32
Huma 14 2,4 1,4 9 L= G= 580
na H Lipide 0,3Z= 0,7
cu vegetal 1,5
MCT e 1,1
Huma 2,4 3,6-1,3 6,9 680
na SL MCT
Milupa 15 2,4 1,2 9,5 0,6 580 Total
HN 25 G=1,3 delactozat
F=1
AL 110 14 3,1 2,9 7 0,5 670 Total
delactozat
2
 Preparate speciale hipoalergenice
 Aceste tipuri de preparate au în principal
proteine parţial hidrolizate provenind din
laptele de vacă sau frecvent din soia, aceste
proteine având antigenitate diminuată.
Principalele lor indicaţii sunt:
 alimentaţia sugarilor cu risc atopic, cu
antecedente familiale de atopie
 alimentaţia copiilor cu reacţie alergice severe
de tip urticarian
 diversificarea alimentaţiei la copii cu atopie
demonstrată
 Cele mai cunoscute preparate hipoalergenice
sunt: Alsoy, Nan
 hipoalergenic, Humana SL, Milupa SOM.
 Preparate speciale de tipul diete semielementare.
Sunt preparate în care proteinele sunt hidrolizate, iar
suportul glucidic este fără lactoză, fiind reprezentat de
dextrina-maltoză şi amidon. Sunt preparate fără
gluten, având adaosuri de trigliceride cu lanţ mediu.
Indicaţiile lor sunt următoarele:
 realimentarea în diareile acute la sugarul mai mic de 3
luni
 sindroame de malabsorbţie globală sau lipidică
 diarei grave prelungite, rebele la tratament
 sindrom de intestin scurt congenital sau chirurgical
 mucoviscidoză
 colestază cronică
 alergie la proteina din lapte de vacă
 Cele mai cunoscute, aflate pe piaţa noastră dintre
aceste preparate
 sunt: Alprem, Alfare, etc.
 Incidenţe în alimentaţia artificială şi mixtă
 Anorexia este consecinţa concentraţiei de lipide din
laptele de vacă şi laptele praf
 Subalimentaţia este consecinţa diluării prea mari a
laptelui de vacă, sau nerespectării indicaţiilor din
prospect privind prepararea laptelui praf
 Supraalimentaţia se produce prin administrarea de
preparate din lapte praf în concentraţie mai mare decât
cea recomandată
 Colicile abdominale sunt consecinţa prezenţei beta-
lactoglobulinei în laptele de vacă
 Constipaţia apare prin digestia defectoasă a cazeinei
din laptele de vacă
 Alergia la proteina laptelui de vacă în care: clinic,
sugarul prezintă diaree, vărsături, colici abdominale,
otită medie cronică secretorie, manifestări nazale de
tip rinită şi conjunctivită alergică. Alteori pot apărea
manifestări cutanate.
 DIVERSIFICAREA
ALIMENTATIEI
 Supa de legume umata rapid de piureul de
legume, carne mixata de vaca si ulei vegetal – la 4
luni pentru cei alimentati artificial si 6 luni
pentru cei alimentati la san
 Fructe (mar, piersica) cu adaos de suc de citrice
(lamaie, portocala), suc de legume (rosie, morcov)-
la 4 luni si ½ -5 luni, dupa 6 luni pentru cei
alimentati natural
 Alte fructe decat cele mentionate : banane, kiwi se
pot folosi dupa varsta de de 9-10 luni (risc de
alergie cutanata/respiratorie, imediat sau la
distanta). In ceea ce priveste pulpa unor fructe ca
pere, prune, pepeni, struguri, cirese – nu se
recomanda sugarului (risc de diaree, colon iritabil)
 La 6 luni, carnea de gaina sau de vita,
evitandu-se in general carnea de animal
tanar (vitel, pui), care este alergizanta si in
plus contine o cantitate mare de gelatina,
proteina de calitate inferioara. Carnea de
porc este contraindicata pana la 3 ani.
Peste (exclusiv peste alb- salau) se poate
folosi foarte proaspat dupa 8 luni.
 Galbenusul de ou este util imediat dupa 6
luni, diversificarea va include treptat o
gama mai larga (iaurt, budinci, papanasi,
branza de vaci, diverse cereale fortificate
industrial, etc)
 La 6 – 6 ½ luni se va introduce branza de
vaci la piureul de fructe sau de legume
 Dupa 6 luni urmeaza: ficat de pui, iaurt
simplu sau cu cereale
 Dupa 7 – 8 luni, ideea de a creste
granulatia alimentelor impune
introducerea de: perisoare de carne
fierte in supa, mamaliguta cu branza si
unt, sufleuri de legume (dovlecei si
conopida), papanasi fierti din branza de
vaci, smantana, etc
 Iaurtul preparat in casa se poate
introduce in alimentatie de la varsta
de 6 luni, cu adaos de 5% zahar.
Este indicat iaurtul simplu, fara
fructe
 Exista produse destinate
diversificarii alimentatiei sugarilor
de tipul piureurilor de fructe sau
fulgilor de cereale cu adaosuri de
fructe cu sau fara lapte. Ex: Milupa,
Nestle, Bebelac, Hero, etc.