2.

Teoria Consumatorului
Lector univ. Dr. Bușega Ionuț

- 2019 -
TEORIA CONSUMATORULUI

o Teoria consumatorului se concentrează în jurul conceptului de utilitate;

o Un consumator rațional își dorește să-și maximizez utilitatea, în
condiții de constrângere bugetară;
o Sursa bunăstării sale, din punct de vedere al teoriei economice, constă
în achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare îndeplinirii nevoilor
sale.
 UTILITATEA CONSUMATORULUI

Utilitatea reprezintă satisfacția obținută în urma consumului unui bun sau a unui
serviciu, și există două moduri de cuantificare a utilității:
 Utilitatea marginală, reprezentată de satisfacția resimțită în urma
consumului unei unități suplimentare dintr-un bun;
 Utilitatea totală reprezentată de satisfacția totală percepută de un
consumator în urma consumului unui anumit număr de bunuri sau servicii.
 UTILITATEA MARGINALĂ

Utilitatea marginală poate fi Umg = (UT)'Q

dedusă fie derivând utilitatea totală,  
∆ UT
în funcție de cantitatea consumată, U mg =
fie raportând modificarea utilității ∆Q
totală la modificarea cantității,
Umg = utilitatea marginală
conform formulelor: UT = utilitatea totală
Q = cantitatea consumată
Δ reprezintă modificarea absolută.
EXPERIMENT

o Presupunem că aveți la dispoziție o cantitate nelimitată dintr-un bun pe care majoritatea

oamenilor îl apreciază: prăjiturile.

o Condițiile experimentului sunt următoarele:

• Puteți consuma numai prăjituri (fără a consuma băuturi sau alte produse);

• Există o cantitate nelimitată de prăjituri, gratuite;

• După fiecare prăjitură consumată, acordați o notă fiecărei unități consumate în funcție de
plusul de bunăstare pe care consumul suplimentar l-a adus.
EXPERIMENT

Număr de Utilitatea Utilitatea

prăjituri marginală totală
1 10 10
2 8 18
3 5 23
4 2 25
5 0 25
6 -3 22
 LEGEA UTILITĂȚII DESCRESCĂTOARE

o În urma experimentului, veți descoperi că în urma consumului succesiv din acel bun,
fiecare unitate va contribui într-o măsură din ce în ce mai mică bunăstării sau utilității
consumatorului. Aceasta situație este numită legea utilității descrescătoare.
o Un consumator rațional ar trebui să se oprească din consumul prăjiturilor atunci când
utilitatea marginală devine zero. Acest lucru reflectă faptul că nu mai resimte niciun
plus de bunăstare/satisfacție în urma consumului suplimentar din bunul respectiv.
 CONSTRÂNGEREA BUGETARĂ

Având în vedere faptul că orice consumator nu dispune de resurse

financiare nelimitate, putem spune că acesta este constrâns bugetar și
este nevoit să efectueze o serie de alegeri, în funcție de venitul
disponibil, dar și de prețurile bunurilor.
 CONSTRÂNGEREA BUGETARĂ

 
o Având în vedere faptul că orice consumator nu dispune de resurse financiare
nelimitate, putem spune că acesta este constrâns bugetar și este nevoit să efectueze
o serie de alegeri, în funcție de venitul disponibil, dar și de prețurile bunurilor.
o Constrângerea bugetară reprezintă ansamblul combinațiilor de consum ce pot fi
achiziționate de un consumator cu același venit disponibil, și poate fi reprezentată
grafic utilizând dreapta bugetului. Dreapta bugetului este exprimată prin formula:
.
 CONSTRÂNGEREA BUGETARĂ

o Să presupunem că un consumator merge la

supermarketul din cartier și dorește să
achiziționeze două bunuri: pizza și mere;
o În condițiile în care cunoaștem venitul disponibil
pentru cumpărături (50 de lei) și prețurile celor
două bunuri (pizza = 25 lei; un kg. de mere = 10
lei), putem deduce constrângerea bugetară a
consumatorului.
 PREFERINȚELE CONSUMATORULUI

o În condițiile în care se încadrează în bugetul său,

numărul de bucăți din fiecare bun consumat
poate fi oricare câtă vreme utilitatea totală
rămâne constantă. Pentru a ilustra acest fapt,
vom desena curbele de indiferență.
o Curba de indiferență cuprinde ansamblul
combinațiilor de bunuri care generează aceeași
utilitate totală pentru un consumator, conform
graficului alăturat:
 PREFERINȚELE CONSUMATORULUI

o Astfel, utilitatea totală (UT) în punctul A este

egală cu UT în punctul B, egală cu UT în C și
egală cu UT în D;
o Forma curbelor de indiferență este convexă
pozitivă, iar cu cât o curbă de indiferență este
mai îndepărtată de origine, cu atât utilitate
totală resimțită de consumator este mai mare
(Ci1<Ci2<Ci3).
 PREFERINȚELE CONSUMATORULUI

o În același timp, panta curbei de indiferență este

rata marginală de substituție (RMS). RMS
reflectă numărul de bunuri Y la care este dispus
consumatorul să renunțe pentru numărul de
bunuri X.

  ∆ Y Umgx Px
R MS=− = =
∆ X Umgy Py
 ECHILIBRUL CONSUMATORULUI

o există o modalitatea de calcul prin intermediul căruia

putem calcula numărul optim de bucăți, care maximizează
utilitatea consumatorului, în funcție de constrângerea
 
¿ 𝑉 =𝑥 ∙ 𝑃𝑥+ 𝑦 ∙ 𝑃𝑦
bugetară a acestuia, dar și de preferințele sale (cuantificate
prin utilitatea marginală);
o Acest model se numește echilibrul consumatorului și
{ ¿
𝑈𝑚𝑔𝑥 𝑃𝑥
=
𝑈𝑚𝑔𝑦 𝑃𝑦
implică două ecuații, una în care se vizează dreapta
bugetului și cealaltă în care este exprimată curba de
indiferență a consumatorului.
ECHILIBRUL CONSUMATORULUI

Potrivit graficului, echilibrul

consumatorului se stabilește în punctul
E, deoarece aici se obține cea mai mare
utilitate în raport cu venitul disponibil
(punctul în care linia bugetului este
tangentă la curba de indiferență).