Sunteți pe pagina 1din 28

Tema: “Caracteristica

elementelor de ancorare la
PPMS. Tipuri de crosete.”
USMF “N. TESTEMITANU”, FAC. STOMATOLOGIE, CAT. PROPEDEUTICA STOMATOLOGIEI ORTOPEDICE.
PROFESOR: ASIS.UNIV., DR. CHEPTANARU OLGA
STUDENT: BRINZA LARISA, GR.3207.
Protezele partial mobilizabile
scheletate- PPMS:

 Un dispozitiv protetic care are rolul de a inlocui dintii lipsa prin


legarea sa de dintii restanti cu diverse sisteme de prindere si
care poate fi indepartat de pacient pentru curatire.

 Se utilizeaza la tratamentul protetic al edentatiilor partiale


intinse, la lipsa a >3 dinti, minim un dinte prezent pe arcada.
Avantaje PPMS

 Functia masticatorie- prin aditia de dinti;


 Functiei fizionomica- prin intarirea increderii pacientului;
 Functia de fonatie -mai ales prin prezenta dintilor frontali;
 Refacerea relatiilor de ocluzie;
 Previne migrarea dintilor restanti in spatiile aparute dupa
extractii;
 Previne parodontita marginala (boala parodontala);
Exemplu: restabilirea fizionomiei
Clasele edentatiei partiale intinse Kennedy

Clasa I- bresa bilaterala terminala.


Clasa II- 1 bresa terminala, marginita
mezial.
Clasa III- bresa laterala intercalate.
Clasa IV- bresa frontala, cu intersectarea
liniei mediane.
Indicatii Contraindicatii

 edentatiile de clasa I Kennedy  edentatiile laterale intinse (clasa


(termino-terminale); a III-a), care au ca dinti stalpi
caninul si molarul de minte cu
 edentatiile de clasa a II-a
valoare parodontala scazuta:
Kennedy (terminale –unilaterale);
 edentatiile laterale sau frontale,
  edentatiile de clasa a III-a
cu afectarea parodontala a
Kennedy extinse;
tuturor dintilor restanti:
 edentatiile cu existenta unui  edentatiile laterale sau frontale
numar mic de dinti restanti - 2-5
reduse, cand exista
dinti;
contraindicatii ale slefuirii dintilor
 edentatiile subtotale, cand mai sau refuzul pacientului de
sunt prezenti 1-3 dinti restanti. preparare a dintilor limitanti
bresei datorate unor afectiuni
generale severe.
Elementele PPMS

1. Seile protetice;
2. Conectori principali (majori) -
elementele de legatura dintre sei;
3. Mijloace de mentinere, sprijin si
stabilizare;
4. Conectori secundari (minori);
5. Dintii artificiali.
Crosete. Caracteristica
generala.
 Cele mai utilizate mijloace de mentinere, sprijin si
stabilizare ale protezelor partiale.
 Circa 90% dintre proteze sunt prevazute cu crosete,
datorita usurintei de realizare si aplicare pe dinti, dar si
pretul de cost mult mai scazut decat al celorlalte sisteme.
 Sunt utilizate doua tipuri de crosete : crosetele turnate si
crosetele mixte, in functie de gradul de retentivitate a
dintilor stalpi.
Cerinte catre croset dupa
Lejoyeux:
 Crosetul trebuie sa contribuie la stabilizarea protezei, fara a
afecta integritatea dintelui de care se fixeaza.
 Diferite parti component sa se situeze cit mai aproape de mijlocul
1/3 cervicale, pentru a evita fortele ce ar putea torsiona dintele
ancora.
 Partile component sa fie simetric dispuse- unui capat retentive
plasat vestibular sa ii corespunda acelasi element, dar pe partea
orala.
 Pentru a evita orice actiune negative, este necesar ca dintii
restanti sa fie solidarizati cite 2 sau cite 3, in grup.
Clasificarea crosetelor

1. Crosete circulare;
2. Crosete Roach;
3. Crosete Ney;
4. Crosete speciale.
Dupa nr. dintilor pe Dupa nr. conectorilor Dupa nr. bratelor:
care se aplica: secundari:

 Monodentare  Cu un conector  Cu 2 brate


 Cu 2 conectoare  Cu 3 brate
 Bidentare  Cu 3 conectoare.  Cu 4 brate
 Cu 6 brate.
 Tridentare. Conectoarele
secundare pot avea o
pozitie centrala sau
periferica.
CROSETE CIRCULARE

CARACTERISTICI DE GRUP:
 Au cu dintele stilp un contact aproape circular- mai mare de
180°:
 Bratul retentive traverseaza intreaga fata vestibulara, de la colet
la ocluzal;
 Se utilizeaza preponderant la premolari si molari;
 Portiunea terminala e flexibila si actioneaza prin tractiune asupra
retentivitatii dintilor(insertia mai usoara ca dezinsertia);
 Bratele crosetului pleaca dintr-un corp comun:
 Retentivitatea zonei subecuatoriale necesara pentru mentinere e
de 0.25 mm.
Crosetul Ackers:
 Se aplică pe premolarii şi
molarii cu
retentivitati vestibulare si
orale favorabile.
Alcătuire:
1 element elastic- bratul retentiv;
4 elemente rigide-
• Corp
• Pinten
• Brat opozant
• Conector secundar.

Proprietăţi:
1. SPRIJIN, STABILIZARE - bună.
2. RECIPROCITATE -slabă.
 
Corpul crosetului- e rigid, plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul
protetic, pe una din fetele proximale a dintelui stilp.

Bratul retentiv- porneste din corp, are un traseu oblic descendent, se


termina la zona subecuatoriala. Realizeaza o incercuire de 2/3 din fata
vestibulara sau orala a dintelui stilp. Are 2 portiuni- cea
supraecuatoriala e rigida si stabilizeaza proteza, iar cea subecuatoriala
realizeaza mentinerea.

Bratul opozant- numit si contracroset, e rigid, are lungime si grosime


constanta, se amplaseaza in dreptul portiunii flexibile a bratului
retentive. Participa la sprijin si stabilizarea protezei.

Pintenul ocluzal- e rigid, se plaseaza intr-un lacas special in fosa


meziala sau distala a dintelui stilp. Asigura sprijinul parodontal si
stabilizarea orizontala a protezei.

Conectorul secundar este un element rigid, poate fi amplasat oral


sau proximal, intervine in stabilizarea orizontala si participa la insertia
si dezinsertia protezei.
Croset Bonwill

Este alcătuit din 2 croşete


Ackers, unite prin corpul lor.
Prezintă doi pinteni ocluzali.
Braţele retentive pot fi aplicate
vestibular, oral sau diagonal,
pentru o adâncime de retenţie
de 0,5mm. Conectorul
secundar este unic şi se
termină în conectorul principal.
Se indica la:
1. Edentaţie de clasa a
IIa şi a III-a Kennedy .
2. Intre 2 molari sau
premolari, Intre un molar şi
unpremolar.
3. Dinţi acoperiţi de
microproteze.
Crosetul in forma de
agrafa de par

Este un croset Ackers la care bratul


elastic este recurbat , formind o
bucla in ac de par. 
Se aplica pe premolarii sau molarii
in malpozitie secundara.
Bratul retentiv se intoarce in zona
de retentie dinpre edentatie.
Crosetul continuu

Este un foarte bun element de


sprijin şi stabilizare.
Rol: antibasculant în edentaţia
parţială de clasa I Kennedy.
Este aplicat pe faţa orală a
dinţilor frontali, supracingulari,
cuun prag realizat în smalţ sau
microproteză
Variante:
Poate porni din braţele rigide
ale unor croşete Ackers sau
separat, şi sunt susţinuti
de conectorii secundari
interdentari.
CROSETE DE TIP ROACH

 Cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara sau crosete


divizate, deoarece bratele crosetului pornesc separat din
conectorul principal sau din seaua protetica.

 Bratele divizate ii confera elasticitate mai mare, dar  trasarea si


proiectarea lor este dificila pentru practician.

 Se impart in crosete divizate si crosete nedivizate.


Caracteristici generale

 Sunt cele mai utilizate;


 Sunt in numar de 7, bratele retentive au forma literelor de tipar-
C L U S T I R;
 Respecta aspectul fizionomic intr-un grad marit, dar au contact
redus cu dintele stilp;
 Insertia si dezinsertia este mai usoara;
 Bratul retentive pleaca din seaua protezei;
 Zona de retentie este de 0.5 mm.
Croset C

Indicatii:
• Molarii inferiori.
• Premolari.

Bratul retentiv al conectorului


secundar pleaca din seaua
metalica, protejind parodontiul,
deasupra ecuatorului protetic
descrie o curba si ia contact cu
dintele. Trece subecuatorial si
ajunge in zona retentiva
proximala.
Crosetul L

Indicatii: premolari.

Bratul retentiv trece la distanta


de mucoasa sau gingia dintelui
stilp fie oral, fie vestibular, si
se termina subecuatorial in
zona retentiva mezio-
proximala pe partea opusa
edentatiei.
Crosetul U

Indicatii: pe premolari inalti, cu


linia ghid aproape de ocluzal.

Bratul retentiv protejeaza


procesul alveolar al dintilor
stalpi si are un traiect
orizontal, ca apoi sa plece in 2
prelungiri verticale, care iau
contact cu dintele stilp pe
marginea mezio si disto
vestibulara.
Crosetul S

Indicatii: pe premolarii inferiori,


cu radacini denudate.

Bratul retentiv urmeaza un


traiect vertical oblic pina la
nivelul ecuatorului, unde ia
contact cu dintele stilp. Apoi
face o curba supraecuatoriala
si se termina in zona retentiva
opusa seii, subecuatorial.
Crosetul T

Indicatii: orice tip de edentatii.


Contraindicatii: edentatiile
terminale in zona retentive
meziala;
Edentatii la care ecuatorul protetic
este inalt;
Daca exista o zona retentiva
alveolara linga dintele stilp.
In edentatie
Pintenul ocluzal poate fi plasat in terminala si
foseta meziala sau distala, bratul
retentive pleaca din sa cu traiect
laterala.
oblic ca in mijlocul fetei dintelui sa
se ridice cu proiectie parodontala,
iar la ecuator pleaca cele 2 portiuni
orizontale.
Crosetul I

Indicatii: premolarii superiori in


edentatiile laterale:
Pe suprafata disto-vestibulara din
motive estetice.
Se utilizeaza mai rar, este putin
flexibil, porneste din sa spre zona
vestibulara printr-un conector
secundar scurt, extremitatea
elastic terminindu-se vestibule-
distal subecuatorial.

Necesita un croset pe hemiarcada


opusa.
Croset R

Indicatii: pe ambele fete


laterale ale molarilor 3 inferiori
daca au o inaltime distala
mica, iar zonele retentive sunt
reduse.
Pleaca din sa printr-un
conector secundar, ce trece in
punte peste mucoasa
procesului alveolar, urca pe
fata vestibulara si
supraecuatorial se divide in 2
portiuni, una spre ocluzal si se
termina cu pinten, alta se
recurbeaza si se termina
subecuatorial, in zona
retentiva.
Pensele mezio-
distale

Se aplica pe dintii frontali.

Sunt de 3 tipuri:
1. Pensa cu dubla extremitate
libera
2. Pensa simpla
3. Pensa compusa.
Crosetul unibar

Indicatii:
Premolarii izolati convergenti
sua divergenti. Pozitia diferita a
molarilor superiori si inferior
face ca ele sa se aplice
vestibular la molarii inferiori si
oral la cei superiori.

Porneste din sa, poate lua


contact cu mucoasa gingivala a
procesului alveolar la nivelul
fetei laterale sau pe fata
laterala, de unde pleaca pe
distal.