a r e a

St sa,
a to a
o m a r i le
c b u r e
tu l d
e n t a
n s ti
co f. M. GA VR I L I U
S
C,
MF
Pr o g ie U
e uro lo
i ta nu”
d e N s te m
dra eT e
ate o l a
c „Nic
 :
• nu v

atos
orbe
• nu în ste
teleg
• nu c e
omu
com antu
raju
nică
cu
form l sub
ă nici
• nu-s o
i des
• prez chid
l

intă e oc
avu

sfinc inco hii

teria ntin
nă entă
Boln
  Con
trolu
func l
țiilor și asigu
 Indic vital
e
rare
a
a
glice rea con

n ile
m t
de la iei și a rolului
bora altor
 Anam tor exam
ene
nest
 Apre
u
icul
ciere actu
alei
Acți

de in a ins stăr
conș talăr i
 Exam tiență i i st ă
rii
gene e n ul in
ral tern
 Exam istic
 Exam enul neuro
enul logic
c om
plem
enta
r
  Pierd
e
conș rea acu
LUI
tienț tă a

Ă
stare ei es
IENȚ
t
majo de urge e o
NTU
ră în nță
paci
entu care so
NȘT
ACIE

măs lui în arta

ură m are
rapi d e p
Ă CO

ditat inde
UL P

tera ea m de
peut ăsur
diag ice ș ilor
FĂR

nost i de
MEN

de c ic în
ătre trep
med pers rinse
ical. onal
EXA

ul
 În fo admiter
arte
mult nu se c
e ca
e
zuri noaște.
cauz
u
a co
mei
la
zo l o gică
ta te no tr-o
e nti d in
e steo c e p arte AVC,
M A nu d ar fa po x ie,
CO e , hi u
per s edicală ( renală sa .
le m ăm fi c i entă că etc.)
prob sm, insu h e pati
a u m ati
tr
 r i z a rea
rs o nale , s c ola
D ate
pe i nan t ă n eza m,
• fera
d o m
eroa
n a m
a um a t is
i s e t t r

Exa
•E m h e de etc.
a neza, r m
Anam e r al: u paloare tura
• en g e n
e rne ,
e mp e r a
Ex a m i i e x t re , t u tie,
• emora g
idra t a
, pe rc

men
h e s h c t i e
n e de d e : inspe
c si
• Sem iratia, tora ea

u
r
s p s , p alpa
• Reuscultatie r: TA, pul ordului

rgen
a u l a i c r c u tie,
s e

ul d
io v asc aselor a re ,p
d p
• Caurscultatia v pectie, pal oje renale,
a : in s ii, l
d o m en
em orag ical (!)
• Abuscultatie ictiune, hglobul vez

ta
e
a
i ta l: m tie la
en n
U ro-g stru, ate gice
• ipoga o lo
h n d o crin
e m ne e
•S
  La p
acie
conș nții f
tienț ără
ul
se c ă

li
ontr treb
olez uie s
vita
met ontrol
rând e ă
p î n
(resp arame prim
ul
irați trii v
cont a, fr itali
ecve
rilor

racț
tens iilor nța
card
C

iune iace
așa a ar ,
mo d teria
func pent lă) în
țiile ru ca
(resp vital
irato e
card
iocir rie și
para

se a cula
fle în torie
sigu ) să
r an ț
ă.
  Câ t
de m
paci u lt s
entu e afl

a
conș l fă r ă
ă
z paci
tienț
ă
entu ? Cum
mne
paci l gă s a fos
entu it? C t
ultim l a fo ând
a da st vă
loc c tă? A zut
Ana

eva
mom deos avut
en t u ebit
conș l p ie în
tienț rder
trau ă ? S ii de
mat -a
paci oare
entu
l?
  Sufe
ră o
care a
va b re pacie
Adm oli c ntul

a
i un d
care nistreaz oscute e
z va m ă pa
c
?
mne
mod edic ientu
r a
med egulat? mente l
icam Ce în
adm ente
in
rece istrat p eventua
n a l
Ana

paci t? Cons cientul a

entu umă
Dacă l drog oare
fost da, cât uri/alco
cons de in ol ?
de u umu tens
lt l în d a
zile/ imele ecur
săpt s
ămâ
n i/lu
ni?
  O in
sp
furn ecție a
iz te
infor ează ev ntă

a
m e
ecți cauz ații ref ntuale
ele u erito
conș nei p are l
tienț ie r a
cum ă. Im d eri d
s e
tegu e prezin portant
Insp

men tă co este
au e t :
le as elor pac lorația
livid p ie
în ca ect pali ntului,
cian d ru d, ro
o l z sa
sem ze? Sun unei u
n t
de e e de lez prezent
x a e
sau emplu v re exter
hem â n
atoa nătăi, r ă,
me? ăni
  Se o
bser
pete vă h
șiale emo
rezu d ragi

a
ltatu i f uz e în i
ecți coag l tulb
ulare urăr
man i
ifest ? Există i de
leză ă
rilor ri propr careva
inter orga ii
Insp

n n
ud? e? Este elor
M p
poat icțiunea acientu
e fi o i n v l
acce o
s ep manifes luntară
când ilept tare
ic (în de
dezb pacient
răca ul es cazul
cu a t se te d
tenț v o r ej a
ie ha exam
inele i na
lui).
  Nu ș
i-a m
paci
entu ușcat
o ma l l im

a
nifes ba?
ecți unui tare (la f
acce pr el
Cum s ep opri
e i le e
gene s te st ptic)
rală area .
Insp

paci
entu a
un m lu i ?
i ro Se s
Efec s oa imte
tuea recar
mișc ză p e?
ăr i s acie
Care pont ntul
e s t e tip ne?a
resp ul de
irați
e?
 tic g enul
 Exam
ral
e ne inco enul pa
nștie cien
întot nt cu tulu
xam

deau prin i
exam na o de
gene inare co
E

rală rpor
deta foar ală
liată te
.
rnis
inte
 scă a scă
fa za c e a itali
c e
În
s p itali re da
că
za s p
În fa
a
pre
l
faza că,
t i
s i ven piră sau n
re î
res
a si aliceas cut
a
intub ntul nu turi C
o pacie vărsă o repit - a fă
prez
i nt ă
bar e – p nu s
e intu anei a c ă en
te d olo ea d a m
nain izarea c există c x
î
o imobil dacă ne de t or ic, e
o Is eneral si rapid

Măs
icale piciu
cerv ică sus ei
m
mai entare a
g lo gic
acci
d n e u ro
i te dacă
v e noas
ă
s g ow u ri tinit cauza
Măs noaste

urg
ie G l a
o lin c omă r o e cu pune
d e tii l o
s cala a func s
o za re
se im ent

u ri d
nitori s i urg
t CT
o
o mvitale n a B1) e n
Exam
m i
(vita
ină o e de

e
T iam g i/v e n
o 100 m E xam or
0 g i /v o borat ul

ntă
c o ză 5 l a m en
o G
l u
te cazu
l :
ri – exa
neo
s
că e HIC U
o da tratamentul nticonvulsivant o CR

e
 m en ta
etic L
trata tipir
 e n t an
m
trata stric
ă
 tur ă ga brulu
i
spăl
ă
e z echili
 ea d ic
ctar t
core lectroli
 hidro
e
  Este
nevo
cuno i
aște e a
a le s p
tării atru st
ii
ență
stăr (vigi de v adii
lențe eghe
va în i). In
c i
paci erca a v țial se
nști
entu orbi
tica

paci l
entu . Dacă cu
între l răs
nco

bări pund
s

înde și e la
teri

pline
care ște m
de i

au u
dete n sc ișcări
c

rmin op
Cara

este at, a
trea tunc
vigil z (s i el
ență tare
depl de
ină).
  În ca
ii
ență
stăr zul d
som e
nole
paci
entu nță,
nști
ușoa l la e
tica

ră se xcita
este tr e ție
capa z ește ș
nco

men b
s

țină il să i
teri

vigil stare
ență a de
de i

disc
uției în decur
c

cu m sul
Cara

edic
ul.
  Se n
ii
ență
stăr ume
dere ște s
glare tupo
conș a stă are
tienț r
nști
paci ă at ii de
tica

entu unci
men l poa când
ținu te fi
nco

prin t t
s

aplic reaz do
teri

exci ar
tații are de
de i

repe pute
tate rnice
c

.
Cara
  Star
ea d
defin e co
ește mă
conș
ii
tienț lipsa de
ență
stăr aplic ă ch
area i ar ș
stim u n e i la
ulăr i
nști
 Exci i mas
tica

tații ive.
se a le d u
plică rero
nco

ase
s

cres î n ordin
când
teri

extr ă (a e
emit ting
de i

scut ățilo erea

urat r,
c

cioc ul de
Cara

ănire ume
dege a ste ri,
tul). rnul
ui cu
 Ras
Desc puns
Desc he spon ocul
Desc hide la tan 4
ar (
c O)
Făr hide la omand
ă d ă3
Nu p răspuns urere
oate 2
fi ap 1
recia
R as t
Orie puns
Con ntat 5 verba
a
ow
f
Cuvi uz, dezo l(V
)
Sca w Com
Sunente inco rientat4
Fără te nein erente 3
SC)
l a sg

t
Nu p răspuns eligibile
oate 1 2
fi ap
Ras recia
t (in
le , G

Exec puns tuba

t)
u m
la G

Loca tă la c o t or
sgo

o
Flex lizează mandă ( M )
i d
Flex e norma urerea 6
ie an l
Exte
n orm ă 4 5
s a l
Sca

Fără ie ă 3
(Gla

răsp 2
uns 1

Sco
r GS
C=
O+
V+
M
 • Desc
h
verb ide spo
ali = ntan
• Desc 4 punc dar si
la st
h te
verb ide la c imul
i
ali = oma

r
se n z 3 punc n d ă sa

cul a
orial te u sti
reac ă nu (b olna muli
tione întel v
• Desc ază
l a stim
ege
c o
ul cu
afa
h man
stim ide la d uli v da d z i e
ulul urer erba ar
nive d u e = l i)
lul fe rerors 2 pu
ns o
si în
chid te i de o n u se a ncte,
• Fără erea arec plică
forta e reac la
răsp tă a tia po
nu-s uns o c ate fi
i =1 hilor
noci deschid punc
cept e os t, câ
u

Reac i vi c h i i nic nd b
trau
tia e
mat ste greu i la s olnavu
Răsp

orbit isme de a timu l

are le cra prec li
palp c n i
ebra u leziun io-facia at sau c
cons l, i l le hi
emn dar ace ocale, e cu imp ar impo
at. st im de li si
pedi m sau carea re bil în
men h g
t tre ematom iunii
buie
 • Desc
h
verb ide spo
ali = ntan
• Desc 4 punc dar si
la st
h te
verb ide la c imul
i
ali = oma

r
se n z 3 punc n d ă sa

cul a
orial te u sti
reac ă nu (b olna muli
tione întel v
• Desc ază
l a stim
ege
c o
ul cu
afa
h man
stim ide la d uli v da d z i e
ulul urer erba ar
nive d u e = l i)
lul fe rerors 2 pu
ns o
si în
chid te i de o n u se a ncte,
• Fără erea arec plică
forta e reac la
răsp tă a tia po
nu-s uns o c ate fi
i =1 hilor
noci deschid punc
cept e os t, câ
u

Reac i vi c h i i nic nd b
trau
tia e
mat ste greu i la s olnavu
Răsp

orbit isme de a timu l

are le cra prec li
palp c n i
ebra u leziun io-facia at sau c
cons l, i l le hi
emn dar ace ocale, e cu imp ar impo
at. st im de li si
pedi m sau carea re bil în
men h g
t tre ematom iunii
buie
 p u nde mele,
s
l ră stie nu
v u
, b olna erent, mp si
p u ncte este co at în ti
t a t = 5 rebări, o rient i l sau
n t t e g
Orie vat la în ale, es e s te vi ar
• c
ade e perso
n
nc te, cutie d
a te l = 4 pu ă la dis re este
d u ntat articip ma
i i

Ră s
sp a t r ie m a
z , dezo usor, p că sau l nu
n fu e z it m i v u
Co tr ai olna te doar
• poate fi ăsură mnfuz , b
ncte , rostes
o m co p u
într- rientat, = 3 rsatie

verb
o n t e ve
dez ere o n vul

p un
in c o în c ln a
v inte ntrenat te c te , bo imuli
C u fi a iv i p un la st
• poat nepo e tr 2 a r
te i b ile = eori do a vul
v in e lig u n ln
cu n eint geme, â n d bo tivi
et e c
Sun roseste
,
a zul c icep

al
c o

s
n n
• bolbo si u n ct, î stimuli v ul est
e
re ro = 1 p et la boln
a
d u n s u n a c ă
r ă spu ici un s p reci
ad
Fără oate n
a
p oate otat.
• nu sc erbal nu s trebuie n e
lv r u
p u nsu cest luc
Răs at si a
b
intu
 Se p
unct
bun ează
răsp
exem uns, cel mai

or
d
mem plu în fl e
b exie
mot exte
nsie
ru supe
rior
cu u
n
ia în cu c s i în
cons elăla
sau i de r lt, se
în ca atie
un s

hem zul b flexi

ipleg olna a,
răsp ici s vilor
unsu e ap
Răsp

din p l cel recia

arte mai ză
neaf h em bun
ecta icorp
t ului
 •Răsp
u
punc nde la
t c
spon e, (de e omenzi
t x p
• Loca ane nu seemplu: Ridrin executa
iau î i
l
nerv izează d n co cati mâ rea misc
s u n side na ă
după i contin rerea = ratie !). Misc rii = 6

or
u 5 . ările
îcerc care bo u nervu puncte
â ln l
5 pu nd să în avul îsi supraor (se com
ncte depă flect b p
putin în ca rtez ează itar de p rimă len

mot
e emb lanul o i si
• Flex până la mzaul în care stimulul m dure rul supe sos,
ie no ndib boln rors) r
a
=4
punc
rma
lă, d ulă. vul î
s i d . Se ior
com te (o e ap uce a
p ăr mân crodă
flect rimă cu unghie are, bol a ce
l
ează un o de la navu
nerv m e b ie c m â n l îs i
u m t a bo re
ajun lui supr brul sup dur (sti lnav trage m
ge p aorb lo u
• Flex ână itar erior din u), la ca lui se ân a
un s

ie la nive se p c o r e
stim anorm lul m roduce t, sau la bolnavu
u a andib fl exia com l îsi
flexi lul nocic lă (deco u le i). d a r mâ p r e s i
a e rt na n a
înch lentă a ptiv sup icare) = u
e m r
reac ietura m embru aorbita 3 punct
tia e lu r e
• Exte ste b âinii, ex i super sau ste (după
Răsp

ilate te io rn
n
dure sie = 2 rală) nsia me r la nive al urme
r p . m brelo lul cot a ză
ume os s epr uncte /d r inf
erioa
ului
s au
rilor o
• Lips , ext duce ex ecerebr re,
ensia te are
a re
actie mem nsia cot / (după
i=1 brelo ulu st
punc r inf i, rotat imulul
t. e rioar ia int
e. ernă
a
 •Răsp
u
punc nde la
t c
spon e, (de e omenzi
t x p
• Loca ane nu seemplu: Ridrin executa
iau î i
l
nerv izează d n co cati mâ rea misc
s u n side na ă
după i contin rerea = ratie !). Misc rii = 6

or
u 5 . ările
îcerc care bo u nervu puncte
â ln l
5 pu nd să în avul îsi supraor (se com
ncte depă flect b p
putin în ca rtez ează itar de p rimă len

mot
e emb lanul o i si
• Flex până la mzaul în care stimulul m dure rul supe sos,
ie no ndib boln rors) r
a
=4
punc
rma
lă, d ulă. vul î
s i d . Se ior
com te (o e ap uce a
p ăr mân crodă
flect rimă cu unghie are, bol a ce
l
ează un o de la navu
nerv m e b ie c m â n l îs i
u m t a bo re
ajun lui supr brul sup dur (sti lnav trage m
ge p aorb lo u
• Flex ână itar erior din u), la ca lui se ân a
un s

ie la nive se p c o r e
stim anorm lul m roduce t, sau la bolnavu
u a andib fl exia com l îsi
flexi lul nocic lă (deco u le i). d a r mâ p r e s i
a e rt na n a
înch lentă a ptiv sup icare) = u
e m r
reac ietura m embru aorbita 3 punct
tia e lu r e
• Exte ste b âinii, ex i super sau ste (după
Răsp

ilate te io rn
n
dure sie = 2 rală) nsia me r la nive al urme
r p . m brelo lul cot a ză
ume os s epr uncte /d r inf
erioa
ului
s au
rilor o
• Lips , ext duce ex ecerebr re,
ensia te are
a re
actie mem nsia cot / (după
i=1 brelo ulu st
punc r inf i, rotat imulul
t. e rioar ia int
e. ernă
a
Pentru a permite reevaluări corecte
ulterioare se notează scorul
GSC = 11 puncte O (3) + V (3) + M
(5)

go w S C )
G l a s e , G
a la ca l
S c a S
C om
g ow
las
(G
 (Gla
a t o si , GSC
m i

Sca
la c o in ăr
a r x a m

s
ăd o te e tă
li c a l
p si ază

gow
s e a f a c c i e n t ie
fi n
nu matosi see dar insu nu difere

la G
o i e le
la cn obligator de 3 punctdă între e eptică,
fii im o f un e p il e,

GSC
l m i n a p r riz ă m i
c r

Com
ru m te
scocesul si co apare dupăveră, hipo

lasg
de fals siune se
r m i c
e n a g it ati,
scosoc, hipont te vii

)
o ln a s m at ă
b t i

a Sc
n e l a a
î ciat u truam ă asoci

ow
d ic am p r e
me u d e a la cei c edular
s t e gre ubati, iu n e m
e azici, int r sau lez
af

ale,
a l s eve
faci plegie) C:
t ra G S
(te E S PRE
N A TD
NTI O
M E
DE
 n ic i o m is c a r e , n u
Bolnavul nu face e l, u n eo r i
c t u l c u
se poate lua conta ia r
e s t e c u p r iv ir e a
însă urmăr fi
e g h e- s o m n p o a t e
ritmul v le li nie i
în le z iu n i a
păstrat. Apare u s ,
ie n c e fa l, ta la m
mediane (d
tea s up e r io a r ă a
par o n tale
lu lu i, le z iu n i f r
mezencefa
le m e d io - b a z a le ) .
bilatera
s au
e t ic
ch in
u l a d e
t is m m ul
Mu sindr o a re
re n t
z af e
de
 Tetra
p
doar legie cu
-
vert a miscă păstrar

l
cked

e
omu
icale rilor ea
ocul
ntar
misc în su are
ările s s i une
Apar pleo ori
e în apel
ul lo
in d r

pont leziu or.

fere
ine c nile
căilo u afe
r co r ctar
cort t
icon icospin ea
au s
rom

ucel al e s
ez e

obic are, i
ei de de
isch c a uză
emic
Sind
in s

hem ă sa
de d

o r ag u
ică.
 i f u z ă,
ti c a lă d r fără
t ie cor ig i l da
is fu nc re n tv
te od d a pa t ă s au

Star
Es l fii n s t ien li,
n av u c o n e r b a
bol e a c tie m u liv n t a re
sti olu

sind
r
nici o onală la

pers
u in v tive
s a ge ta

ea v ntă sa c
m o ti fl e x e v e -
e l e r e c t ii le e g h e
is c ări le , fun t m u lv

rom
m sibi s i ri rin

iste
d p o e c a a p ia
i n a t t e o x

ege
fi ăs t r id i ta fi a n
n t p e rig a t e r ,
su p a r p o ra to
,a uza pi

ul a
m n . C a - re s
so a re r d io zie

tati u
o r tic o p c a n tu de
de c ( st , c o s te
b rală e gravă u tia e

pali
ce r e mi Ev o l
i c e ă ) . are

vă
p o g l x t in s u s t ea
h i lă e s a a r c
e re bra d e ces tă si do tual
c
i c ă tre s i s t e n e v e n
obice ativă per p o a t e fi
g e t r a t ă
ve r t ă du
u
de sc ibilă.
rs
reve
  Men
ingi
 Refl smu
l
e
cere xele tr
l
g ic
u bral unc
hiul
men
pupi (R e ui
lară. acția
ocul
ocef Reflexul
rolo
vest a
ibulo lic. Refle
Exa

corn - xul
eal. ocular.
neu

Refle Refle Refle

xul d xul f xul
la ex e tu aring
c s
Refle itație d e. Grim ian.
xul d urer asă
exci o
tație e clipire asă.
de c a
lipire custică la
vizu l a e . Refl
a l ă .) xcita exul
ție
 E xa m
trun enul r
chiu eflex
la pa lui c elor
cien ereb
tul c ral
om a
t os
  Tulb
u
ocu rări de
la
ocul ră (Poz motrici

l
a iț t
Mișc ri. Devia ionarea ate

g ic
u a ț
ocul rea spo ia privir lobilor
g
men
ari. ntan ii.
rolo  Rea „ ocula ă a glo
cția r b o bilor
dure la bb ing”
roas excita
 Refl
Exa

ă. ție
e
neu

(RO xele os
extr T) teo-
emit . Când d tend
ățile
refle
x r
e ex
e
prov ul mass eflexele mplu de
inoa
oa că et eri se p
p
se
e to
trec
erii c deloc, a an este rovoacă at e
nive r t a u
l sup anio-cer unci lez bolit sau șor, iar
 Tonu
er i o
r).
v ic a iu
le (le nea se nu se
ziun a
e tra flă la ni
sul ve
 mus
c
ular
nsve
rsă d lul
e
.
  Tonu
sul
 Acti mus
cu
v lar.
spo itatea

l
ntan mus

g ic
u  Refl ă . cula
ră
men
prim exel
rolo i
prez tive ace
e pr
e le imit
mat nte la n reflexe
uriză ou-n c a
ive.
en r ii ăsc re în Se n
cef dis ut m um
apar alului re par. În le , iar pe p od fiziol esc
Exa

iția. flexe z a ogic

le re iune dif rcusul sunt
Sem spec uze
neu

nele tive a
își fa e
l
palm piram c din n
o -m id ou
Refle ento ale. Re
xul l nier. flexu
preh abia l
ensi l. Re
(apu une flexu
care l de
). Re
flexu
l de
suge
re.
  Se v
a
tenis observ
i a
frecv unii arte modific
nerv l
area

etat s
e mu ențe riale
card i
iace contrac și a
o
iv.
Brad la ț
icard excita iilor
spec i re ex
ial la a, care tern
în jo i n ă
s es pozițion tervine .
S i st

acțiu te o
ne c man area cap în
ifest
creie
rulu
omp
resiv are d ului
regiu i. ă e
nii h La o acț asupra
ve g

tulbu ipota iune

rare l a a
term a fun mice a supra
o r
exem reglare cției de e loc o
p l u , car
p r in s e
hipe e poate de
cent r
rală. termie d manifes
e or t
igine a
  Refle
nerv l
xu l c

etat s
e mu
Aplic i lio s
area pina
o
iv.
dure u n e l.
roas i exc
trap e în i
ezoi regiu tații
dă s
S i st

este a nea
înso uaf
pupi țită eții
lelor de lă
pato . Ace rgire
ve g

logic st re
de s e s t flex
istem e re
ul si aliza
mpa t
tic.
BAZA ANATOMICA A CONSTIINTEI
 FIZIOPATOLOGIA COMEI
PRINCIPALELE CAUZE CARE PRODUC COMA:

1. O leziune a
trunchiului cerebral sau
tulburări metabolice ce
lezează sau deprimă
Sistemul Reticular
Activator (SRA).
2. O leziune emisferică
bilaterală sau o inhibitie
a activitătii emisferelor.

1+2
 Clasificarea fiziopatologică
a comelor

Două categorii majore de come

1. Come neurogene (primare cerebrale)
■ prin leziuni supratentoriale
■ prin leziuni subtentoriale

2. Come toxico / metabolice (secundare)

 Clasificarea comelor
Coma neurogenă (comă
primară)
-leziune neurologică
- semne neurologice de
focar

Comă metabolică /
toxică (comă secundară)
- atingere metabolică sau
toxică
- semne neurologice
simetrice.
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL COMEI  
I. Maladii ce nu provoacă semne neurologice de focar sau de
lateralizare, cu păstrarea funcțiilor trunchiului cerebral. Examenul
CT și RM cerebral, numărul de celule în LCR este normal.

A. Intoxicații: alcool, barbiturate și alte droguri sedative, opiate,

etc.

B. Afecțiuni metabolice: anoxia, acidoza diabetică, uremia, coma

hepatică, hipoglicemia, boala Addison, deficiența nutrițională
profundă.

C. Infecții de sistem severe : pneumonia, febra tifoidă, malaria,

septicemia, sindromul Waterhouse-Friderichsen.

D. Colapsul (șocul) circulator de orice cauză.

 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL COMEI  
I. Maladii ce nu provoacă semne neurologice de focar sau de
lateralizare, cu păstrarea funcțiilor trunchiului cerebral. Examenul
CT și RM cerebral, numărul de celule în LCR este normal.

E. Starea postcritică (după acces epileptic).

F. Encefalopatia hipertensivă și eclampsia.

G. Hipertermia sau hipotermia.

H. Comoția cerebrală.

I. Stupoarea și coma idiopatică.

J. Hidrocefalia acută.
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL COMEI  
II. Maladii care cauzează iritație meningeală cu sau fără febră, cu
un exces de eritrocite sau leucocite în LCR, de obicei fără semne de
focar, de lateralizare sau de implicare a trunchiului cerebral. CT sau
RMN care preced puncția lombară este normal sau anormal.

A. Hemoragie subarahnoidiană din erupție de anevrism,

malformație arterio-venoasă, ocazional – post-traumatică.

B. Meningită acută bacteriană.

C. Unle forme de encefalite virale.

 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL COMEI  
III. Maladii care provoacă semne de lezare de
focar a trunchiului cerebral sau semne de
lateralizare cerebrală, cu sau fără modificări ale
LCR. CT și RMN de obicei sunt anormale.
A. Hemoragie sau infarct cerebral emisferial.
B. Infarct de trunchi cerebral prin tromboză sau embolism.
C. Abces cerebral, empiem subdural.
D. Hemoragie cerebrală epidurală și subdurală, contuzie
cerebrală.
E. Tumori cerebrale.
F. Cauze mixte: tromboză de vene corticale, unele forme de encefalite
virale, encefalomalacie de focar embolică pe motiv de endocardită
bacteriană, leucoencefalită hemoragică acută, encefalomielită acută (post-
infecțioasă), și altele.
 Şapte cauze frecvente ale
comei
1.Otrăvire, alcool

2.Leziuni ale capului (contuzie, hematom subdural, extradural)

3.Ictus ( hemoragie subarahnoidiană, ictus întins ischemic sau hemoragic)

4.Status epileptic (convulsiv sau non-convulsiv)

5.Tulburări metabolice (diabetice, uremice, hepatice)

6.Infecţii (meningite, encefalite)

7.Anoxii (pneumonie, encefalopatie hipoxico-hipotensivă)

 Come reversibile

 Hipoglicemia

 Hematomul extra- şi
subdural (mai frecvent
intr-un context
traumatic)

 Meningita şi
meningoencefalita
Laboratory Procedures in Comatos Patient
  

In patients with
evidence or even a
suspicion of increased
intracranial pressure, a
CT scan or MRI should
be obtained as a
primary procedure.
Laboratory Procedures in Comatos Patient
  
If poisoning is
suspected, aspiration
and analysis of the
gastric contents is
sometimes helpful, but
greater reliance should
be placed on
chromatographic
analysis of the blood
and urine. Accurate
means are available for
measuring the blood
concentrations of
phenytoin, barbiturates,
alcohol, and a wide
range of other toxic
Laboratory Procedures in Comatos Patient
  
Lumbar puncture,
although carrying a
certain risk of
promoting further
herniation, is
nevertheless necessary
in some instances to
rule out bacterial
meningitis,
encephalitis, or a
primary subarachnoid
hemorrhage that is not
visible by CT, although
such a patient would
not likely be comatose.
 MOARTEA CEREBRALĂ
Moartea cerebrală poate fi
suspectată la orice pacient în stare de
MANIFESTĂRI comă profundă cu apnee, rezultată
dintr-o leziune cerebrală profundă sau
CLINICE: difuză.
Criteriile cardinale de diagnostic
ale morții cerebrale sunt:

(1) coma profundă cu areactivitate

completă,
(2) stare de apnee, indiferent de
hipercapnie,
(3) absența tuturor refelexelor trunchilui
cerebral și a celor susținute de nervii
cranieni,

(4) prezența leziunilor cerebrale

structurale, suficiente pentru
producerea manifestărilor clinice,
 h i l o r
a o c
i d e re t i ve
e sc h re a c
l a d ri ce,
e nt ă m e t
ezi s t e , s i e
• R a l lo g ic
n o rm u ro l e
u p i le r n e z it i i
• P n e l o p o
s em te a ză
i p s a o re c
• L avul îsi c d e
o l n e
• B comode sunt semn
in i n u
o b ice
• Decotinentă o m a
d o c
in s e u e nă
P og
psih
 Este
o
si cu tulbura
n
prin oastere re de co
dezo , car nstie
aten r a n
tiei, ientare, cterizat ta
(halu tulb dimi ă
u n
ul gând cinatii), rări de p uarea
i t e
com re, tulbu ulburări rceptie
port
ame rări de de
rium
nelin nt i n mem
iste a o
tulb
urăr psihomo decvat, rie,
acut i de torie
( de so m ,
de d m n ,
urat ulte or cu debu
câte ă i t
va z limitată noaptea
De l i

săpt i le p ) si
ămâ â nă ( d e l a
ni ) . la 3-
4
 ă m ai
i fic ativ acă
s e mn 25%) d mp.
e ste nă la d in ti
a te a ( pâ tat
ta l it n i ci s i t r a i c o-
o r s t t me d
M a vâr nostica t ă
l
ales te diag e a c u ca uza
iun te la

Deli
e s f e c t p oa n t
nu ce a ă
ver ai frecv ulare e
o ri i s e
r a c tic lă m a r e m va s c
P g ica usi apa leziun i e , în
u r a s
chir m , tot ra j , în f e c tio
iu v in
delir după se matice, crize

riu m
i lic i t r a u p ă a le cu
e t le, u d u n er
b ra s a g e ,
cere n cursul fectiuni lmonară
î a u
HIC, tice, în cientă p lă,
p il e p s u fi re n a
e , î n in t ic ă ,
, d u pă
ă a ii
febr că, hep eoplaz rvetii

ul
ia n te
card licemie, rală, in
g e
hipo ezie gen c.
t t
anes gicale e
i ru r
c h
 The Persistent Vegetative State
Patients who survived for indefinite periods without
regaining any meaningful mental function. For the first
week or two after the cerebral injury, these patients are
in a state of deep coma. Then they begin to open their
eyes, at first in response to painful stimuli and later
spontaneously and for increasingly prolonged periods.
The patient may blink in response to threat or to light
and intermittently the eyes move from side to side,
seemingly following objects or fixating momentarily on
the physician or a family member and giving the
erroneous impression of recognition.
In brief, there is arousal or wakefulness, and alternating
arousal-nonarousal cycles are established, but the
patient regains neither awareness nor purposeful
behavior of any kind.
 Locked-in Syndrome, and Akinetic Mutism
A patient is fully conscious
and able to see but unable
to feel, or move because of
brainstem damage. Locked-
in patients can often move
their eyes to stimuli

and move their

eyes voluntarily
if only upwards.
 THE END

QUESTIONS ???