Importanta

Economica a
vinului si a
subproduselor
din vin

Studesti: Cazacu Maria-Alexandra

Grupa 1302
 Informații Generale
Vinul este o băutură obținută cu o tărie alcoolică de minimum 8,5 vol. % prin
fermentația alcoolică exclusivă a mustului de struguri. Vinul este un produs
agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă.
Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de
stejar al butoaielor în care se păstrează.
Vinul a apărut pentru prima dată în zonele Caucaz, Mesopotamia, și apoi Egipt,
însă grecii l-au transformat într-un produs de larg consum, fiind principala marfă de
export a acestora.
Vinurile se clasifică astfel:
- propriu-zise sau liniștite
- vin de masă
- vin cu indicație geografică (IG)
-vin cu denumire de origine controlată (DOC)
•În funcție de cantitatea de zahăr rezidual, acestea pot fi:
- extrabrut (0-6 g/l)
- brut (6-15 g/l)
- sec (0-12 g/l)
- demisec (12-30 g/l)
- dulce (peste 30 g/l)
- vin petian;
- vin perlant
- vin spumos
- aromatizate
- vin pelin
- vermu;
- nearomatizate
- vin licoros
•În funcție de conținutul lor în zahăr rezidual vinurile se clasifică astfel:
- seci, cu cel mult 4 g/l zahăr rezidual;
- demiseci, cu 4,1-12 g/l zahăr rezidual;
- demidulci, cu 12,1-50 g/l zahăr rezidual;
- dulci, cu peste 50 g/l zahăr rezidual;

•După culoare pot fi:

- vin alb;
- vin rose;
- vin roșu
 Importanța în alimentație
Încă din antichitate Pliniu spunea că: ,,puțin vin face bine nervilor, prea
mult strică el, recreazăă stomacul, excită apetitul, anihilează supărările și grijile;
este diuretic, încălzește și procură somn.”
Cercetările efectuate în ultimul timp asupra valorii igienice și alimentare a
vinului au scos în evidență însușirile valoroase ale acestei băuturi.
Există părerea generală că un consum moderat de vin poate să fie un
component al unei alimentații raționale, sănătoase și că ar trebui inclus în
recomandările alimentare din toate țările lumii.
Un consum de 2-3 pahare de vin pe zi pentru bărbați și 1-2 pahare pe zi
pentru femei este acceptat de majoritatea cercetătorilor, fie oenologi sau medici
nutriționiști.
 Importanța economică a vinului în România
Din cele 13.523 mii ha, cât reprezintă suprafața agricolă a țării noastre,
213.431 ha sunt cultivate cu viță de vie (1,58%). Această cultură este
importantă pentru țara noastră atât ca tradiție, cât și din punct de vedere
economic.
Prezența viței de vie de la dealurile însorite și coastele mării până la cele mai
aglomerate centre urbane demonstrează elemntul tradițional sentimental transmis
încă de pe vremea dacilor. Alături de tradiție, vița de vie are importante avantaje
economice, printre care amintim:
- folosirea terenurilor improprii pentru cultura mare (terenuri nisipoase, în
pantă)
- potențial pentru export;
- generarea de venituri suplimentare pentru viticultorii care nu au că principală
activitate agricultură.
 Aria pietei
Comercializarea vinului, desigur, are loc în zonele mai intens populate, atât
înmediul rural, cât şi urban. Mediul rural, care, în România, reprezintă aproximativ
40 %din totalul populaţiei, în general, e caracterizat prin economia naturală,
producătorii fiind şi ei însuşi consumatorii, adică autoconsumul.
Aici se are în vedere de vinul produs încondiţii casnice, vinul vrac sau de
masa,
care, la calitate, gust, aromă, nu rămâne în urmăfaţă de cel numit de calitate. În
mediul urban , însă, e comercializat vinul îmbuteliat însticle, având o
preponderenţă mai mare decât cel vândut în vrac.
 Structura pietei
Vânzări ridicate sunt în zonele geografico-istorice de producere a vinului,
înapropierea zonelor viticole, unde putem face rost într-un timp mai util şi
eficient demateria primă : strugurii.Mai jos prezentăm harta viticolă a României :
Dezvoltarea pietei (extensiva, intensive, mixta)
Piata vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicata. Datorita integrarii
României în Uniunea Europeană, cei mai mari actori de pe aceasta piata isi
dezvolta capacităţile de producţie, apar noi institute de cercetare-dezvoltare în
sectorul vitivinicol. Tot mai des au loc prezentări, târguri de vinuri, unde actorii de
pe aceasta piata isi prezintă capacitatile de productie, prezinta consumatorilor
finali ultimele lor produse. Piata vinului s-a dezvoltat pe cale intensiva.
Pentru dezvoltare pietei vinului, sunt necesare mai multe legaturi dintre piata
vinului si piata HoReCa(hoteluri, restaurante şi cafenele), legaturi, care, conform
specialistilor din domeniu, lasa mult de dorit. Capacitaţile de productie a vinului
s-au mărit nu datortiă cresterii numărului de plantaţii de vii, ci a cresterii calitaţii
managementului si a marketingului din acest sector vitivinicol.
 Producția vinului la nivel national
Productia medie de struguri la hectar, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
judete

Macroregiuni, Ani
Categorii Forme de regiuni de Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
de vii proprietate dezvoltare si UM: Kg/ ha
judete Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme
Total- vii
Total TOTAL
pe rod 5360 5369 4182 4980 4178
Exportul vinului
AN Import ( mil euro) Import (mil litri) Pret mediu import
(euro/litru)
2012 41,9 54,5 0,8
2013 38,0 36,7 1,0
2014 33,2 34,1 1,0
2015 42,4 50,7 0,8
2016 47,5 50,2 0,9

Importul vinului

AN Export (mil euro) Export (mil litri) Pret mediu export

(euro/litru)
2012 15,9 11,4 1,4
2013 16,5 10,4 1,6
2014 18,0 10,5 1,7
2015 22,3 13,8 1,6
2016 20,5 12,9 1,6
 Balanța comercială a vinului
România a exportat în primele nouă luni ale anului trecut 9.926,7 tone de
vinuri din struguri proaspeţi, în creştere cu aproape 22% faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut când exporturile au totalizat 8.145,6 tone, conform balanţei
comerciale cu produse agroalimentare furnizate de Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale.
Încasările au totalizat 15,013 milioane de euro, în primele nouă luni din 2016,
fiind cu 35% mai mari faţă de sumele obţinute în aceeaşi perioadă din 2015,
respectiv 11,126 milioane de euro. Pe de altă parte, importurile de vin au depăşit,
în perioada menţionată, de 3,5 ori exporturile, totalizând 35.258,1 tone, fiind în
creştere şi faţă de cantităţile provenite de pe pieţele externe în aceeaşi perioadă din
2015.
 Principalii producători la nivel national
•Liderul pietei de vinuri este Jidvei, care a inregistrat anul trecut o cifra de
afaceri de peste 33 milioane euro.
• Pozitia secunda in topul producatorilor de vin este ocupata de Cotnari, care
a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 30 milioane euro.
• Gemarco Industry SRL, parte din grupul Murfatlar, figureaza in topul celor
mai mari cultivatori de vin din Romania cu afaceri de peste 23 milioane euro.
•Vincon Vrancea ocupa pozitia a patra in topul producatorilor de vin din
Romania, cu afaceri de aproximativ 15 milioane euro.
•Cetatea de Balta SRL, ocupa pozitia urmatoare in clasament, cu afaceri de
peste 6 milioane euro.
• Domeniul Coroanei Segarcea SRL se afla pe urmatorul loc in clasament, cu
afaceri de aproape 6 milioane euro.
• Carl Reh Winery SRL, a obtinut in 2016 o cifra de afaceri de peste 4,3
milioane euro.
• Ultima pozitie din top este ocupata de Viile Budureasca, producator din
Gura Vadului, Prahova, cu afaceri de circa 3,7 milioane euro.
 Utilizări alternative ale vinului
E consumat din Antichitate, încă din anul anul 2205 î.Hr., în timpul împăratului
Yu al chinezilor. Era băut pentru gustul său deosebit şi efectul calmant. Vinul a
fost apreciat de mii de ani pentru efectele sale terapeutice. Numeroase scrieri din
Antichitate au subliniat calităţile vindecătoare ale vinului.
•Subtierea sangelui
•Îmbunătăţirea nivelului de colesterol
•Buna funcţionare a plămânilor
•Îmbunătăţirea metabolismului şi ritmului cardiac.
Sfarsit!
Vă mulțumim!