Școala Postliceală Sanitară ”Grigore Ghica-vodă” Iași

EPIDEMIOLOGIA
HEPATITELOR VIRALE

PROFESOR:
TEODORESCU
IRINA
 CUPRINS:
• DEFINIȚIA EPIDEMIOLOGIEI
• FORME DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
• COMPONENTELE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
• NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A FICATULUI
• CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE
• EPIDEMIOLOGIA HEPATITELOR VIRALE
• TRATAMENTUL ,DIAGNOSTICUL ȘI PREVENȚIA HEPATITELOR VIRALE
• CONCLUZII
 ETIMOLOGIC:
• EPI=peste/deasupra ;
• DEMOS=popor/popula
tie EPIDEMIOLOGIE
• LOGOS=stiinta
• DEFINIȚII:

• „STUDIUL BOLII CA FENOMEN DE MASA” (M. GREENWOOD,1934)

• „STUDIUL RASPANDIRII BOLILOR IN COLECTIVITATILE OMENESTI” (PEMBERTON, 1962)
• „STUDIULDISTRIBUTIEI SI DETERMINANTILOR PREVALENTEI BOLILOR LA OM” (M. MAHON,
1960).
• „EPIDEMIOLOGIA ESTE STIINTA MEDICALA CARE SE OCUPA CU STUDIUL DISTRIBUTIEI SI
DETERMINANTIILOR STARILOR SAU EVENIMENTELOR LEGATE DESANATATE IN ANUMITE
POPULATII, CU APLICAREA REZULTATELOR ACESTUI STUDIU IN CONTROLUL PROBLEMELOR
DESANATATE”.(LAST, 1988 )
 • EPIDEMIOLOGIA, ŞTIINŢA MEDICALĂ FUNDAMENTALĂ, ARE CA OBIECT
DE ACTIVITATE STUDIUL DINAMIC AL FACTORILOR DETERMINANŢI
APARIŢIEI ŞI DISTRIBUŢIEI STĂRII DE SANATATE ŞI A BOLILOR ÎNTR-O
POPULAŢIE.

Procesul epidemiologic
reprezintă totalitatea factorilor şi
mecanismelor implicateîn
apariţia, extinderea şi evoluţia
unei boli infecţioase într-o
populaţie. Constituit dintrei
factori majori (determinanţi):
izvorul de infecţie, căile de
transmitere, masa receptivă
şi din numeroşi factori
favorizanţi, procesul
epidemiologic trebuie diferenţiat
 FORME DE MANIFESTARE A PROCESULUI
EPIDEMIOLOGIC

Manifestarea Manifestarea Manifestarea Manifesta

sporadica  endemică epidemică  rea
– consta in  – consta in – reprezinta pandemic
prezenta unui prezenta unui aparitia unui ă – consta
numar mic de numar redus de numar mare de in extensia
cazuri de boala, cazuri de boala, cazuri de boala unor
dispersate fara legatura intr-un teritoriu epidemii pe
temporo-spatial cauzala aparenta restrans, intr-un suprafete
si fara o intre ele, dar cu interval de timp mari (tara,
legatura tendinta la variabil continent,
cauzala concentrarea (saptamani-luni glob).
 COMPONENTELE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

SURSA DE Caile de Populatia RECEPTIVA IMUNITATEA

INFECTIE TRANSMITERE Masa de indivizi receptivi, • Nespecifică-
este reprezentate 1. adica sensibili, susceptibili înnascută
de obicei de omul transmiterea directa  de a crea conditii optime • Specifica-
bolnav sau purtator prin contactul direct de existenta si inmultire a vaccinare sau prin
precum si de cu persoana bolnava agentului infectios. Gradul administrarea de
animale, pasari, sau cu produsele sale de receptivitate depinde seruri imune sau
artropode care patologice de ex.: in de particularitatile imunoglobuline
FACTORI
permit imultirea difterie, in boli individuale, conditii de specifice.
FAVORIZANTI 
microbilor sau venerice (contact mediu, sociale etc., iar
(dinamizatori) sunt
virusurilor in sexual), in hepatita cu situatia inverse de
reprezentati de:
organismul lor si virus B (transfuzii de rezistenta la infectie este
-factori naturali:
apoi prin diverse sange sau plasma). conferita fie de rezistenta
climatici,
cai de eliminare 2. naturala, imunitatea dupa
meteorologici,
asigura transmiterea indirect boala, infectii inaparente
geografici etc.;
raspandirea a se face prin sau in urma vaccinarilor,
-factori socio-
infectiei si intermediul unor fie prin imunitate
NOȚIUNI DE ANATOMIE
ȘI FIZIOLOGIE A
FICATULUI
ASEZARE
• FICATUL ESTE ASEZAT IN LOJA SUBFRENICA DREAPTA, INAPOIA ULTIMELOR COASTE DREPTE ; EL
OCUPA HIPOCONDRUL DREPT, PARTEA SUPERIOARA A EPIGASTRULUI SI PARTEA INTERNA A
HIPOCONDRULUI STANG.

FIZIOLOGIA FICATULUI
FICATUL ARE ROL IMPORTANT IN :
• MENTINEREA COMPOZITIEI PLASMATICE (HOMEOSTAZEI), OFERIND PROTEINE NOU-FORMATE;
• MENTINE NIVELUL GLICEMIEI;
• TRANSFORMA GRASIMILE IN FORME MAI USOR OXIDABILE.
• DEGRADEAZA HORMONII CIRCULANTI IN EXCES;
• PRIN BOGATIA IRIGATIEI SALE SANGUINE, FICATUL REPREZINTA O STATIE IMPORTANTA IN REGLAREA
METABOLISMULUI APEI SI A CIRCULATIEI DE INTOARCERE, CONTROLAND DEBITUL SANGUIN SI
CRUTAND ASTFEL INIMA DE UN APORT RAPID SI IMPORTANT DE LICHIDE;
• PRIN ACELASI MECANISM, DE CONTROL AL DEBITULUI SANGUIN SI DE REGLARE A METABOLISMULUI
FICATUL, OPRESTE PATRUNDEREA DE SUBSTANTE TOXICE IN ORGANISM;
• IN PERIOADA EMBRIONARA, FICATUL REPREZINTA UN ORGAN AL HEMATOPOEZEI.
 CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE

După calea de
transmitere :
DIGESTIVĂ: PARENTERALĂ,
• HVA SEXUALĂ
• HVB
• HVE • HVC
• HVD
TRANSMITERE DIGESTIVĂ

Transmitere: fecal-orală

Perioada de incubaţie: 2-6 săptămâni

Este vaccinabilă; contacţii beneficiază de imunoprofilaxie cu
imunoglobuline

Transmitere: este fecal-orală

Perioada de incubaţie: ~ 6 săptămâni

Epidemiologic si simptomatologic este asemănătoare cu HVA
Mortalitate mare la gravide
TRANSMITERE PERENTERALĂ, SEXULĂ

Transmitere: Transmitere: Transmitere:

-Parenteral -Perenterală -Parenteral
-Transfuzii -Post-transfuzional -Sexual
-Contact sexual -Sexual (mai rar decât Pentru a se dezvolta,
Perioada de HBV) virusul hepatic D are
incubație: intre 45 si Perioada de nevoie de acoperirea
160 de zile incubație: și protecția virusului
hepatic B.
6-12 saptamâni
 EPIDEMIOLOGIA
HVA ȘI HVE
• HVA
• HVE
• TRANSMITEREA este fecal-orală, sau pe cale digestiva.
Are o perioadă de
S-au descris epidemii hidrice si mici focare epidemice incubatie de 21-42 de
dupa consum de stridii si moluste.De regula contagiunea zile, iar boala survine, de
se face prin contact direct dar se poate face si indirect, obicei, acut si nu se
in conditiile unor deficiente de igiena personala, însoteste de icter.
comunala si alimentara. Infectia cu virus a confera Transmiterea
imunitate, neexistand purtatori cronici de virus hepatitic este,deasemenea, fecal-
A. orală .Evoluează endemic
Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern, explica în țările din Asia și Africa.
intensa circulatie a virusului hepatitei A, care duce la o Poate îmbrăca forme de
morbiditate mult mai mare decat arata cazurile icterice epidemii hidrice,în
(10 cazuri anicterice la 1 caz icteric) mai ales in sezonul ploios ,cu marile
colectivitatile scolare. Se realizeaza astfel o imunizare revărsări fluviale, și
naturala, de cele mai multe ori oculta, care creste cu evoluează grav la
 EPIDEMIOLOGIA
HVB+HVD
Virusul hepatitei D
A fost descoperit în 1976 si se mai numeste si agentul delta. Este un virus hepatotropic defectiv, întrucât
replicarea si infectivitatea sa se realizează doar în prezenta HBV de care depinde sinteza anvelopei
externe. Calea de transmitere este cea parenterală.
Virusul hepatitei B
• SURSA DE INFECTIE- OMUL BOLNAV CU DIFERITE FORME DE HVB
• TRANSMITERE-PREDOMINANT PERCUTANĂ SAU PRIN EXPUNEREA MUCOASELOR

- PARENTERALĂ DUPĂ TRANSFUZIE, PRIN INTERMEDIUL ACELOR

- TRANSMITERE SEXUALĂ
- TRANSMITERE VERTICALĂ (PERINATALĂ)
• RECEPTIVITATEA GENERALĂ- RISC PROFESIONAL PENTRU CADRELE MEDICALE, HEMODIALIZAȚI CRONIC,
UTILIZATORI DE DROGURI IV
• IMUNITATEA DUPĂ INFECŢIE ESTE DURABILĂ
• FACTORI FAVORIZANȚI SEXUL MASCULIN, CONSUMUL DE ALCOOL ȘI INFECȚIA CONCOMITENTĂ CU ALTE
VIRUSURI HEPATITICE
 •MARKERI SEROLOGICI AI INFECȚIEI HVB:
• AgHBs  – indică prezența infecției acute/cronice
• AgHBe – denotă infectivitatea, prezent în replicarea virală
• Ac anti-HBs – denotă imunitatea față de HVB dobândită după boală sau
postvaccinal.
• Ac antiHBc – denotă infecția acută( IgM) sau cronică( IgG)
• Ac antiHBe – indică replicarea HVB redusă
IMUNITATE IMUNITATE INFECȚIE INFECȚIE SUSCEPTIB
      DUPĂ      ACUTĂ CRONICĂ IL DE A SE
INFECȚIE POSTVACCI INFECTA
NALĂ

Ag HBs NEGATIV NEGATIV POZITIV POZITIV NEGATIV

Ac anti HBs POZITIV POZITIV> NEGATIV NEGATIV NEGATIV

10 ui

Ac anti HBc POZITIV NEGATIV POZITIV POZITIV NEGATIV

IgM IgG
 TABLOUL CLINIC AL HVB

• Perioada de incubaţie

• - 4-28 săptămâni (cu medie de 60-110 zile)

• - se caracterizează prin infecţiozitatea sângelui, (hbsag în circulaţie din ziua 6-10 de la momentul infectant)

• - În cursul incubaţiei virusul se multiplică intens.

• Debut/perioada prodromală (preicterică)
• - insidios, durează 2-10 zile,
• - Astenie, inapetenţă, greţuri,
• - tipurile de debut caracteristice:
• - Debutul pseudoreumatismal
• - debutul eruptiv
• Perioada de stare (icterică) (4-6 săptămâni).

• - Semnele subiective se remit la instalarea icterului.

• - Examenul obiectiv:
Perioada de convalescenţă
• -icterul

• -hepatomegalia:- ficatul este uniform mărit

-histologie şi funcţie
• -consistenţă elastică,
metabolică normală în 6-8 luni
• -sensibil la palpare,
.
• -suprafaţa este netedă,
-recăderi (formă icterică sau
• -Marginea inferioară rotunjită
anicterică)
• -Splenomegalia poate însoţi hepatomegalia.

• Perioada de declin
- scăderea treptată a intensităţii icterului,
- reapariţia culorii normale a scaunului şi urinei, Frecvenţa şi numărul recăderilor
• - uşoară reducere a hepatomegaliei. -indicator de evoluţie spre
• - recrudescenţe cronicizare a infecţiei cu VHB.
EPIDEMIOLOGIA
HVC
 SURSA DE INFECTIE
 bolnavii cu formă clinic manifestă de hepatită acută sau infectaţii
inaparent, contagioşi începând cu 1-2 săptămâni de la infecţie, până
la aproximativ 12 săptămâni, sau nelimitat la purtătorii cronici
 purtătorii de VHC, mai frecvenţi în categoria consumatorilor de
droguri intravenoase, a politransfuzaţilor, hemofilicilor,
hemodializaţilor, homosexualilor, infectaţilor cu HIV.

TRANSMITERE- prin manevre sângerânde medicale sau nemedicale, în special transfuzii

  - sexuală
   -prin, conviețuire intrafamilială sau în colectivităţi închise (prin inoculări oculte), mai redusă decât în cazul hepatitei B

• RECEPTIVITATEA GENERALĂ- mai mare pentru forme inaparente

• IMUNITATEA în funcţie de evoluţie, fie spre vindecare, fie spre cronicizare, anticorpii anti-
VHC, dispar sau persistă în sânge.
• FACTORI FAVORIZANȚI  pacientii cu hemofilie Factorii de risc pentru infecţia cu
- pacientii cu transplante de organe;
VHC sunt similari celor menţionaţi
- pacientii cu insuficienta renala cronica (dializati);
infecţiei cu virus B, la care se
- pacientii cu cancer, care necesita chimioterapie.
adaugă: consumul de droguri
intravenoase, tatuarea, manevrele
TRATAMENT
DIAGNOSTIC
PREVENȚIE
 TRATAMEN DIAGNOSTIC PREVENTIE
T
HVA Nu exista un detectarea în sânge a anticorpilor IgM igiena riguroasa pentru a reduce riscul
tratament specifici virusului hepatitei A (prezenți de a transmite virusul altor persoane.
specific în sânge doar în perioada acută a Scopul tratamentului este ameliorarea
bolii), prin metoda ELISA. simptomelor si de obicei se recomanda
odihna, asociata cu o nutritie si
hidratare adecvata.
HVB Lamivudina - Prezenta AgHBs -vaccinarea hepatitei B
Entecavir -Transaminaze crescute timp de cel -implementarea strategiilor de
Interferon putin 6 luni  siguranţă a tratamentului parenteral,
- Punctia biopsie hepatica. transfuziilor de sânge şi conduitei
sexuale.
HVC Interferon și prezenţa anticorpilor serici -creşterea siguranţei produselor
ribavirină transfuzabile,
decontaminarea/sterilizarea adecvată
în mediul de spital
-conduită sexuală protejată
HVD constă din Testul ARN viral hepatic D ce se prin vaccinarea împotriva hepatitei B
interferon, d găsește în sângele bolnavului.
HVE nu există
ar nu estenici -Determinarea IgM anti HVE există un vaccin pentru a preveni
un tratament
foarte -prin metoda ELISA. hepatita E
pentru
eficient. 
hepatita E
CONCLUZII:
 SURSA DE RECEPTI CALEA MANIFESTERE PERI PRO DEBUT PERI CONV
INFECȚIE VITATE DE EPIDEMIOLOGI OAD DRO OADA ALENS
TRANSMI CĂ A DE M DE CENȚ
TERE INCU STAR Ă
BAȚI E
CONCLUZIE TABEL E
HVA -OMUL VÂRSTA DIGESTIVĂ COLECTIVITĂȚI 20-45 5-7 FRECVE 1-3 SCURT
BOLNAV ȘCOLARĂ CU ZILE ZILE NT SĂP. Ă
APA ȘI 70% SALUBRIZARE BRUSC
-ALIMENTELE SCĂZUTĂ
CONTAMINATE
HV -OMUL -TINERI PARENTER CAZURI 60- 10- INSIDIO 2-8 LUNGĂ
B BOLNAV -ADULȚI AL SPORADICE 110 20 S SĂP.
-PRODUSELE -MEDIUL ZILE ZILE
ACESTUIA SPITALICESC
HV -SÂNGELE TOATE - CAZURI 15-50 6-12 INSIDIO 2-4 LUNGĂ
C TRANSFUZAT VÂRSTEL PARENTER SPORADICE SAU ZILE ZILE S SĂP
-CONTACT CU E AL GRUPATE
BOLNAVUL -SEXUAL
HV -OMUL TINERI - CAZURI 60- 10- INSIDIO 2-8 LUNGĂ
D BOLNAV -ADULȚI PARENTER SPORADICE 110 20 S SĂP.
-PRODUSELE AL ZILE ZILE
ACESTUIA
HVE -OMUL DIGESTIVĂ 21-42 FRECVE 1-3 SCURT
PROIECT REALIZAT
DE :
• UNGUREANU IOANA-RAMONA
• CLIȘCOVA NATALIA
 BIBLIOGRAFIE:
• HTTP://WWW.DSPCT.RO/CP784/PREVENIREA-HEPATITEI-VIRALE-A/
• FILE:///C:/USERS/USER/DOWNLOADS/143933659-EPIDEMIOLOGIE-HEPATITA-C.PDF
• HTTP://WWW.CDT-BABES.RO/QUIZV/HEPATITA_TESTE_CUNOSTINTE_MEDICALE.PHP
• HTTP://WWW.MEDFAM.RO/MF/MF/MF18/HEPATITE18.HTML
• HTTPS://RAPORTULDEGARDA.RO/ARTICOL/LANSAREA-ROHEPAT-PROIECT-SUSTINER-ELIMINARII-HEPATITELOR-VIRA
LE-ROMANIA
/
• HTTP://WWW.CREEAZA.COM/FAMILIE/MEDICINA/PROCESUL-EPIDEMIOLOGIC-IN-BOLI819.PHP
• HTTPS://HEPATITABLOG.WORDPRESS.COM/2017/06/16/PURTATORUL-SANATOS-DE-VIRUS-B-2/
• ALIANȚA MONDIALĂ PENTRU HEPATITĂ (WORLD HEPATITIS ALLIANCE-WHA)
• ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIE A BOLILOR INFECŢIOASE
• PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU HEPATITA EPIDEMICA
• ELEMENTE DE BAZĂÎN EPIDEMIOLOGIA GENERALĂ ”STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC”