Monument al naturii

hidrologic-
Ecosistem acvatica
“La Moara”
 Ecosistemul acvatic „La
Moară” este un 
monument al naturii de tip hid
rologic
 în raionul Rîșcani, 
Republica Moldova. Este
amplasat la vest de satul 
Recea. Ocupă o suprafață de
42 ha. Obiectul este
administrat de Primăria satului
Recea.
 AMPLASARE
Monumentul natural reprezintă un iaz
 artificial creat cu cel puțin o sută de ani
în urmă și lunca adiacentă acestuia. Este
amplasat în cursul mijlociu al albiei 
râului Copăceanca (sau Copăcianca),
afluent de dreapta al Răutului. Se află
aproape de 
magistrala M14 Chișinău–Bălți și este
mărginit la sud-est de un baraj masiv de 
beton, aliniat cu drumul local Recea–
Aluniș.Ecosistemul este situat în
regiunea de stepă pontică a Bălțiului.
 Clasificare
Din punct de vedere geologic, rezervorul
este clasificat ca luncă inundabilă.
Proprietatile apei
Apa este oligominerală după gradul de 
mineralizare și hidrocarbonată–sodiu-
magnezică (HCO3; Na – Mg) după
compoziția chimică. Este poluată cu
ioni de amoniu, concentrația acestora
variind între 0,56–8,7 mg/l, în
condițiile în care valoarea maxim
admisă este de 0,5 mg/l. Există un risc
de poluare cu nitrați, nivelul poluării
variind între 12–80% din concentrația
maxim admisă. pH are valoarea 7,75.
 Floră
 În urma unor cercetări din
2004-2005, pe teritoriul ariei
protejate au fost identificate 7
specii de arbori, 4 de arbuști
și 135 de ierburi.Ultimele sunt
clasificate în mai multe
grupuri ecologice — 19 specii
de ierburi sunt hidrofile, 17
hidromezofile, 21 mezofile, 18
xerofile, 8 xeromezofile. Din
totalul de 146 de specii de
plante, 8 vegetează primăvara
și 138 vara
În apa iazului se găsesc specii
hidrofile precum cosorul,
broscărița și lentița, iar la o
adâncime mai mică lângă mal
mai multe specii higrofile de
plante vasculante cum ar fi
pătlagina de apă, dentița,
pipirigul, mana de apă, floarea
zânelor, stuful, rogozul, ochiul
broaștei, papura, podbalul, firuța,
țipirigul de baltă, cucuta de apă.
 Zona de litoral
(12 m de la mal) prezintă condiții de luncă
mezofită cu o slabă salinizare la etapa
incipientă a solurilor. Aici cresc ierburi
halofile: părul porcului, scorțoneră, țipirig, 
sică, sulfină albă, sulfină galbenă, păpădie.
Sectoarele litorale cu substrat xerofitizat
sunt populate de exemplare ale speciilor de
pajiște stepantă: păiuș, firuță, apărătoare,
rogoz, lucernă, pătlagină, scrântitoare, 
corovatică, peliniță, coada șoarecelui, 
morcov sălbatic, coroniște, aglică, sânzănie, 
albiță, cicoare, vulturică.
 FAUNA
Mamifere:
*vidră de râu (Lutra lutra)
 Păsări:
*buhai de baltă (Botaurus stellaris)
*pescăruș albastru (Alcedo atthis)
*barză albă (Ciconia ciconia)
*egretă mare (Egretta alba)
*barză neagră (Ciconia nigra)
*lebădă cucuiată (Cygnus olor)
*rață roșie (Aythya nyroca)
 Reptile:
*broască țestoasă de baltă (Emys
orbicularis)
 Amfibieni:
*broască de câmp (Pelobates fuscus)
 Insecte:
*călugăriță (Mantis religiosa)
 ISTORIC
Iazul a fost creat la sfârșitul sec. XIX–începutul sec. XX.
Mărturiile localnicilor atestă că iazul era întotdeauna
populat în abundență de pește, iar în stufării viețuiau
păsări de apă, cu precădere rațe sălbatice. Astfel,
activitățile de pescuit și vânat sunt și au fost de-a lungul
anilor practicate. Stuful și rogozul erau folosite în scopuri
gospodărești. Apa era folosită și pentru irigație, mai ales
la grădinile de lângă luncă.[2]
 Timp de mai mult de un secol, iazul creat artificial a
căpătat un caracter natural și, atrăgând numeroase specii
de plante și animale caracteristice unui astfel de landșaft,
a format un ecosistem natural integru, independent și
multifuncțional.
 Statut de protecție
 Lacul și lunca alăturată au primit statutul de monument al naturii de tip hidrologic în
1998, conform Legii nr. 1538 privind fondul ariior naturale protejate de stat. Ca suprafață,
este cel mai mare monument al naturii de acest tip din Republica Moldova,el
reprezentând de unul singur 42,9% din suprafața totală a monumentelor hidrologice
 Ecosistemul acvatic și palustru este un habitat de pasaj pentru păsările de apă. Vegetația
funcționează ca un sistem de filtrare a apei râului Copăceanca. Apa lacului este prielnică
pentru dezvoltarea pisciculturii și are o valoare recreațională parțială.
 Impactul antropic este caracterizat de pășunatul și adăpatul frecvent al animalelor în
preajma iazului, de prelucrarea agricolă a pământurilor de lângă luncă și de depozitarea
sporadică a deșeurilor menajere.Pășunatul excesiv este o problemă stringentă, care, fiind
ignorată, riscă să favorizeze creșterea ierburilor halofite și ruderale și să mărească
conținutul de săruri în apă iazului.Cele mai apropiate case de locuit se află la 10 m
depărtare, iar la aprox. 50 m se află un garaj deteriorat, utilizat în prezent ca depozit, și o
moară.Majoritatea izvoarelor care alimentează iazul sunt înnămolite. Unele suprafețe
sunt afectate de alunecări de teren.
 Pentru ameliorarea situației ecologice, se recomandă întreprinderea unor măsuri de
înverzire a teritoriului (inclusiv pentru a întări malurile) și lichidare a gunoiștilor, cât și
instalarea unui panou informativ. Potențialul turistic poate fi valorificat prin amenajarea
unor spații de recreație pe malul lacului.