Limba şi scrisul medieval

românesc.Tiparul

Realizat : Slobodzean Bogdan

 Limba
 Limba oficiala a cancelariei domneşti,
a bisericii şi a şcolii din Ţara
Românească şi Moldova era slava
veche, iar în Transilvania era latina.
 În viaţa cotidiană populaţia
românească din toate cele trei ţări
vorbea limba română populară.
 Arhaisme medievale româneşti
 Blagoslovit – binecuvântat
 Blid – farfurie
 Deşegubeţ – şugubeţ
 Găselniţi – molii
 Leat – an
 Osărdie – străduinţă
 Părgâ – coacere
 Vecinic - veşnic
 Scrisul
 De la mijlocul secolului al 16-lea are
loc trecerea treptata de la scrierea in
limba slavona la cea in limba romana,
pe baza alfabetului chirilic.
 La sfârșitul secolului al 17-lea sa
încheiat procesul de trecere la limba
română, marii cronicari şi scriitori ai
perioadei scriindu-şi operele în limba
cunoscută de întregul popor.
 Tiparul
 Trecerea la scrierea în limba română
a coincis cu introducerea tiparului în
cele trei ţări.
 Acesta a avut o importanţă deosebită
pentru răspândirea culturii şi științei
de carte.
 Prima tipografie a început sa lucreze
in anul 1508,anul editării la
Mănăstirea Dealu a unui Liturghier.
 Tipuri de tipare
 Tiparul adânc este o categorie a
tehnicilor de stampare în care
imaginea este incizată într-un suport,
numit clișeu, zonele incizate reținând
cerneala.
 Presa fixă în care foile de hârtie erau
presate de blocuri de lemn în care
fuseseră gravate textul și/sau
ilustrațiile, a apărut pentru prima
oară în China și a fost folosită în Asia