An/grupă: II, grupa B Prof: Curițeanu Ioana Reprezintă afectarea ţesutului cerebral prin apariţia unei leziuni consecutive unui accident neurologic localizat, cu simptome ce durează mai mult de 24 de ore. 1.Accidentul vascular cerebral ischemic (numit şi infarct sau ramolisment cerebral) apare când un vas de sânge este astupat de un tromb (cheag format la nivelul acelui vas) sau embol (fragment dintr-un cheag aflat undeva în sistemul sanguin, care a fost mobilizat de viteza sângelui, prin artere, arteriole, către teritoriul cerebral). Se mai poate produce şi datorită îngroşării peretelui intern al vaselor de sânge prin depunerea de colesterol (ateroscleroză). Accidentul vascular cerebrale hemoragic se datorează apariţiei unei cantităţi de sânge în ţesutul cerebral,datorită unui puseu de tensiune arterială care forţează vasul de irigă acel ţesut şi îl fisurează, a unor malformaţii vasculare deja existente (aşa cum sunt: anevrismul, angiomul), a unor tulburări de colagulare sau a unui tratament cu medicamente anti-coagulante. Ca simptome, apar: paralizia unei jumătăţi de corp (hemiplegie), tulburări de vorbire şi percepţie a realităţii, reducerea câmpului vizual, tulburări de sensibilitate, paralizia unor nervi cranieni, asimetrie facială, tulburări de personalitate, toate în funcţie de teritoriul unde s-a produs accidentul vascular. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor, a examinării enurologice şi a investigaţiilor: tomografie cerebrală, RMN – pentru a preciza dacă este accident ischemic sau hemoragic. Se mai pot adăuga analize de sânge, EKG, ecografie cardiacă şi pe eco-Doppler carotide, puncţie lombră, arteriografie. Tratamentul se instituie rapid, în spital. Se urmăreşte în primul rând asigurarea funcţiilor vitale ale bolnavului şi reducerea sau stoparea extinderii leziunii cerebrale. Uneori este necesară o intervenţie neuro-chirurgicală. Pacienţii ieşiţi din criza neurologică au apoi nevoie de recuperare fizică (kinetoterapie, electrostimulare, masaj, ergoterapie), reeducare senzorială şi a vorbirii. Se pot preveni recidivele prin tratarea corectă a hipertensiunii arteriale, a hipercolesterolemiei, a unui diabet, dar mai ales suprimarea fumatului şi combaterea sedentarismului. Nu întotdeauna se obţin rezultate egale şi mulţumitoare în ceea ce priveşte recuperarea deficitului motor şi a celui intelectual. Uneori, în cazul accidentelor vasculare cerebrale provocate de un embol, pacienţii urmează în mod continuu un tratament antiagregant plachetar – aspirina sau un anti- coagulant -, cu control periodic al analizelor de sânge. Anamneză Nume: Dobriceanu Gheorghița Domiciliu: Băile Olănești, județul Vîlcea, strada Sub Coastă, nr 4 Vîrstă: 60 de ani Motiv: Accident Vascular Cerebral Simptome: Corpul striat (nucleul caudat şi mai frecvent putamenul) este cel mai obişnuit loc al hemoragiei cerebrale spontane. Debutează gradual cu progresie în decurs de minute sau ore, obişnuit cu deficit motor. Se datorează rupturii vaselor mici perforante, sub presiunea arterială sau capilară. Alt tip de debut este brutal, cu modificarea rapidă a stării de conştienţă. Dacă hematomul debutează în putamen se asociază şi hemianestezie sau în talamus, când tabloul clinic este dominat de tulburările de sensibilitate. Tratament: În general, bolnavii cu hemoragie cerebrală trebuie trataţi în unităţi de urgenţe neurovasculare sau în servicii de neurologie cu secţii de terapie intensivă. Tratamentele potenţiale ale hemoragiei cerebrale includ oprirea şi înceti nirea sângerării iniţiale în primele ore de la debut, scoaterea sângelui din parenchim sau ventriculi prin metode mecanice şi chimice, îndepărtarea factorilor cauzali, managementul complicaţiilor, incluzând presiunea intracraniană crescută şi presiunea de perfuzie cerebrală scăzută; de asemenea, include terapia complicaţiilor căilor respiratorii, oxigenarea, echilibrul circulator, controlul nivelului glicemiei şi hipertermiei, nutriţia, precum şi profilaxia trombozelor venoase profunde şi tromboembolismului pulmonar. Din cauza lipsei studiilor clinice randomizate în ceea ce priveşte tratamentul medical şi chirurgical, metodele de tratament sunt variate şi diferite. Programul Kinetoterapeutic al pacientului suferind de AVC Din 3 seriix 10 Mîinil ortostatis repetări 20 de e se În ortostatism, lîngă un 3 serii x 5 repetari 30 de m la secunde sprijin perete, cu umărul stîng secunde pauză spalier se pauză ă pe sprijinit de acel perete ridica realizează spalier piciorul stîng de pe sol cu ridicări pe retragerea bazinului spre vîrfuri perete Din 3 serii x 10 Mîinile ortostatism repetări 20 de se Se realizează alergat pe 2 serii x 3 Se monitrează la spalier se secunde pauză sprijină bandă minute 1 respirația realizează de minut ridicări pe spalier pauză călcîie În 3 serii x 30 de Se ortostatis trepte 1 minut monito m se urcă pauză rizează trepte respiraț ia Concluzii
Prin programul de recuperare, pacientul si –a dat seama de gravitatea
bolii, deci , prin urmare, o sa-si urmeze tratamentul si exercitiile de recuperare in continuare. Bibliografie https://www.csid.ro/dictionar-medical/accident-vascular-cerebral-avc- 11221823