Crize, dezastre şi probleme

Exerciţiu

Care sunt diferenţele între:

• Crize
• Dezastre
• Probleme
• Conflicte
Crize, dezastre, probleme
Problemele
 sunt curente în orice activitate.
 Se rezolvă într-un timp limitat
 Nu atrag atenţia publicului.
 situaţii care prezintă motive de îngrijorare pentru
organizaţie (o evoluţie, un eveniment care poate
afecta organizaţia)

Crizele
1) Scot organizaţia din rutina managerială
2) Necesită timp pentru documentare
3) Se apelează de obicei la consultanţi externi
Crize, dezastre, probleme
Criza definită ca:
 Eveniment major, neprevăzut, care are efecte
negative potenţiale, dacă nu este gestionat corect.
 o „problemă scăpată de sub control”.
 situaţie conflictuală care nu mai poate fi rezolvată
(conflict escaladat)

Pericol pentru
 Organizaţie şi angajaţi
 Produse, servicii
 Situaţia financiară
 Reputaţie
(Barton, 1993, p.3)
Pericole ale crizei

1) Siguranţă publică,
2) Pierderi financiare
3) Afectarea reputaţiei
Predicţia crizei

 Crizele se dezvoltă şi apar într-o

manieră predictibilă.

 Organizaţia poate anticipa efectele

 Întocmeşte un plan de criză.
Dezastrul

 Dezastrul este provocat de

 Natură
 Eroare umană

(Baskin et al, 1997, p. 440)

Exerciţiu

Întrebare: care este diferenţa între

 Controlul dezastrului / Comunicarea de
criză
 Gestiunea crizei

Discuţii.
Controlul dezastrului sau
Comunicarea de criză

Are loc după ce criza s-a

petrecut. Este o reacţie la
criză.
Gestiunea crizei (Crisis management)
Gestiunea crizei conţine o gamă mai largă
de principii şi activităţi.

Este un proces. Include strategii proactive şi

reactive.
Are ca scop:

 Prevenirea şi minimizarea efectelor pe care le poate

avea o criză asupra organizaţiei şi părţilor interesate.

 minimizare a potenţialului negativ al crizei asupra

organizaţiei
 Preluarea controlului asupra situaţiei’ (Caponigro,
2000, p. 17).
Gestiunea crizei este un proces

 Managementul crizei este un:

 Proces sistematic, disciplinat, aflat tot timpul

în derulare.
 Etapele gestiunii crizei
Poate fi divizată în trei etape:
1) Etapa Pre-criză 1) Pregătire şi prevenire

2) Răspunsul la criză 2) Managementul răspunde

efectiv la provocările
crizei care a început.
3) Etapa Post-criză 3) - Se duc la îndeplinire
angajamentele luate în
timpul crizei.
- Pregătire pentru a face
faţă unor crize viitoare
 Rezultate scontate

Gestiunea eficientă a crizei

trebuie să ducă la:
 Dispariţia problemei după câteva zile.
 Îndepărtarea atenţiei mass-media de la
problemă după câteva relatări iniţiale.
 Obţinerea sprijinului din partea
publicurilor organizaţiei.
 Crearea impresiei generale că situaţie se
află sub control.
Rezultate scontate
 Vânzările şi productivitatea nu sunt
afectate sau îşi revin repede la nivelul
iniţial
 Reputaţia şi credibilitatea organizaţiei
nu sunt afectate pe termen lung.
 (Caponigro, 2000, p.29-32)
De ce tot apar crizele?
 Întrebare rău pusă.
 Crizele nu sunt noi. Au existat dintotdeauna.
 Fac parte din procesul firesc de evoluţie a
societăţii.
 Natura crizelor s-a modificat în timp.
 Odată cu tehnologia, structura opiniei publice,

iluminarea maselor.
 Criza trebuie văzută ca o provocare pentru
organizaţie.

(Barton 1993, p.15)

Criza ca efect al conflictului
 Conflicte:
 Dezacordul: disfuncţie manifestată la nivelul
sentimentelor
 Incidentul: faptă minoră ce indică existenţa
unui conflict. Problemă de obicei simplă.
 Neînţelegerea: indivizii se înţeleg greşit unii
pe alţii. Apar concluzii eronate. De obicei
cauzată de comunicare neclară
 Tensiunea: atitudini negative, opinii rigide,
relaţii proaste. Distorsiuni la nivelul percepţiei.
 Criza: conflictul deschis. Confruntare. Apare
violenţa.