PREGATIREA CADRELOR

MEDICALE IN FATA MORTII

DR. IOANA SOARE
2014
 Din popor
 Viata este o pregatire pentru moarte, pentru
viata de dincolo
 Moartea este plecarea sufletului
 Moartea este “oprirea organismului”
 Stim unde mergem
 Cine are credinta nu are frica de moarte
 Ne e frica pentru ca nu stim ce ne asteapta
 Nu de moarte ne e frica, ne e frica de pacatele
noastre
 Dpdv religios
 Moartea cuprinde 4 faze:
– Agonia
– “Trecerea”- moartea propriu-zisa
– Priveghiul (trei zile)
– Perioada de 40 zile – ridicarea Panaghiei
(inaltarea de dupa Pasti) - in traditia
ortodoxa inseamna ziua in care sufletul
pleaca dintre noi si se prezinta la judecata
În mitologia egipteană e recunoscută existența
vieții după moarte, aceasta doar cu condiția
reunirii după deces a celor trei elemente
esențiale ale ființei umane: corpul, ba-ul
(sufletul) și ka-ul (vitalitatea).

 Religia budistă susține faptul că omul este captiv unui ciclu

infinit moarte-renaștere în funcție de karma acumulată în
timpul vieții. Așadar, pentru budiști există mai multe vieți, iar
moartea nu este decât o etapă de trecere între ele. Faptele
bune sau rele săvârșite de ei într-o viață anterioară,
constituie karma ce se oglindește în starea materială și
virtuțile vieții actuale. Budiștii cred în reîncarnare, cred că
trupul nu constituie decât vasul în care se dezvoltă
sămânța sufletului. În filosofia indiană ciclul nesfârșit viață-
moarte poartă numele "samsara".
 La daci
 Conform lui Herodot, părintele istoriei, geto-dacii se
credeau nemuritori. Pentru ei moartea nu era decât o cale
de a merge la zeul lor suprem Zamolxes, zeul
subpământean al vegetației și al fertilității. De aceea,
moartea unui dac însemna pentru ei un prilej de bucurie, o
sărbătoare. Dacii practicau incinerația pentru morții lor.
Peste mormintele nobililor tarabostes și ale căpeteniilor se
ridicau uneori tumuli. Moartea era pentru daci și un mod de
comunicare cu zeul lor. Ei sacrificau la fiecare cinci ani un
tânăr geto-dac, după cum spune Herodot. Acesta avea
rolul de a fi solul oamenilor către Zamolxes, lui
încredințându-i-se înaintea ritualului de sacrificiu cererile,
rugămințile, problemele celorlalți.
 La români
 În mitologia românească, viața omului parcurge trei etape importante:
nașterea, nunta și înmormântarea (moartea). După moarte, sufletul se
desparte de trup, se integrează cosmosului și se unește cu natura,
formând cu aceasta un întreg. Această idee pornește de la niște
concepții păgâne străvechi, care probabil își au originea în
mitologia traco-dacă.
 Astfel viața de după moarte nu este decât o continuare a celei terestre,
sufletul omului fiind aproape de spațiul în care a viețuit, idee dezvoltată
și în balada "Miorița".
 Cu toate că moartea nu reprezintă un sfârșit al sufletului, al ființei, ci o
continuare sub alte forme a existenței acestuia, moartea este văzută
ca un eveniment tragic. Omul se desparte de ceea ce îi era familiar,
devine altceva, nu mai este alături de cei dragi.
 Moartea este acceptată în concepția românească ca o condiție umană
de care nimeni nu poate scăpa.
 DEFINITIE DICTIONARE
 SFARSITUL VIETII

 INCETAREA TOTALA SI PERMANENTA

A TUTUROR FUNCTIILOR VITALE ALE
UNUI ORGANISM

Bioetica, ramura a filozofiei, apare ca o

reacţie de răspuns a omului la toate
problemele ce ţin de viaţă, sănătate şi
moarte.
 DEFINITIE LEGALA
 Moartea este momentul cind inceteaza capacitatea
civila de folosinta a unei persoane fizice şi reprezintă
acel fapt juridic care marchează încetarea calităţii de
subiect civil. Cf art 35 noul cod civil.
 CAPACITATEA DE EXERCITIU reprezinta aptitudinea
pers de a incheia singura acte juridice civile. Incepe la
majorat si inceteaza la punerea sub tutela/ interdictie
judecatoreasca.
 CAPACITATEA DE FOLOSINTA reprezinta aptitudinea
de a avea drepturi si obligatii civile. Incepe la nasterea
persoanei si inceteaza la moartea ei.
 PERSOANA DISPARUTA
 Declararea judecătorească a morţii poate fi
precedată de declararea dispariţiei unei persoane
sau se poate realiza direct, atunci când persoana
a dispărut în împrejurări de natură a forma
convingerea că a decedat.
 Constatarea mortii reprezintă cheia de boltă a
întregului eşafodaj juridic al materiei succesiunilor
şi nu numai.
De aici decurge interesul practic al dovedirii
momentului morţii, în funcţie de care se stabiliesc
vocaţia şi capacitatea succesorală.
 Dpdv biologic
 O serie de modificari fizice si emotionale pot aparea la sfarsitul
vietii, ca de exemplu:
- somnolenta si slabiciune excesiva pe masura ce perioadele de
constienta devin tot mai rare si energia generala scade; - LETARGIE
- disfunctii respiratorii: ca perioade de polipnee (respiratie rapida)
alternand cu bradipnee (respiratii rare);
- halucinatii vizuale si auditive: pacientul vede persoane sau lucruri pe
care ceilalti nu le vad;
- inapetenta, cu diminuarea metabolismului si pierderea apetitului;
- disfunctii intestinale si urinare, ca hematurie sau urina neagra si
tranzit intestinal diminuat (constipatie);
- modificari ale temperaturii corpului, ca stari de hipertermie (febra),
alternand cu stari de hipotermie;
- disfunctii emotionale, ca pierderea interesului pentru lumea din jur si
scaderea comunicarii cu persoanele din jur.

 Coma/ Agonia
 „Contrar credintelor populare, moartea nu este un
moment specific. Ea este un proces care incepe in
momentul in care inima nu mai pompeaza sange,
continua cu incetarea activitatii plamanilor si se incheie
cu lipsa de reactie a creierului”, sustine Sam Parnia,
profesor in cadrul Universitatii din Southampton.
 Exista insa destul semne de intrebare in ecuatia medicala
care defineste momentul mortii. „In timpul unui atac de
cord, toate cele trei semne sunt prezente. Si cu toate
acestea, dupa cateva secunde sau chiar mai mult de o ora,
metodele de resuscitare pot intoarce procesul mortii,
considerat ireversibil, de altfel. Ceea ce oamenii
experimenteaza in astfel de momente arunca o lumina
noua asupra modului in care moarte trebuie perceputa”,
declara acelasi Sam Parnia.
 Studiul AWARE
 Doctorul fixeaza o lanterna in pupilele cuiva pentru a demonstra ca nu exista
reflexe. Reflexul ocular este mediat de trunchiul cerebral si este un indiciu al
activitatii creierului.  In acest moment, de regula, se pronunta decesul
pacientului.
 Deoarece fluxul sanguin se diminueaza treptat, celulele cerebrale intra intr-un
fel de frenezie a supravietuirii si in decurs de aproximativ cinci minute incep sa
se deterioreze. Dupa o ora, procesul distructiv este atat de avansat incat, chiar
daca se produce resuscitarea cardiaca, pacientul nu mai poate fi salvat in
totalitate, deoarece celulele organismului sau s-au schimbat foarte mult. Acest
proces ireversibil va continua si in cateva zile corpul incepe sa se descompuna.
Deci nu este vorba neaparat de un moment al mortii; este mai degraba un
proces care incepe din secunda in care inima se opreste si culmineaza cu
distrugerea totala a celulelor.  
 Mo artea creierului rezulta din incetarea completa a fluxului sanguin
cerebral si infarctul global al creierului in timpul mentinerii artificiale a
respiratiei, inima continuand sa functioneze. Este singurul caz de
pierdere irevocabila a functiei creierului curent recunoscuta de lege ca
echivalent al mortii.
 Criteriile ideale pentru dg de
moarte a creierului
 (1) distrugerea corticala extinsa demonstrata prin coma profunda,
 (2) lezarea globala a trunchiului cerebral demonstrata prin absenta
reactiei pupilare la lumina si prin absenta reflexelor oculo-vestibulare
si corneene
 (3) distrugerea bulbara indicata de apneea completa.
Alte criterii:
 Frecventa pulsului este de invariabila si non-responsiva la atropina.
Majoritatea pacientilor au diabet insipid, dar la unii acesta se dezvolta
dupa semnele clinice ale mortii creierului. Nu este necesar ca pupilele
sa fie deplin dilatate, dar nu trebuie sa fie contractate. Absenta
reflexelor tendinoase profunde nu este necesara, deoarece maduva
spinarii poate ramane functionala.
Posibilitatea unei depresii profunde a SNC indusa medicamentos sau
determinata de hipotermie trebuie intotdeauna exclusa.
 Este de dorit o perioada de observatie, de obicei 6-24 h, in care
aceasta stare se mentine. Este adeseori recomandabil a se amana
testarea clinica cu pana la 24 h daca atacul de cord a fost cauza mortii
creierului sau daca boala determinanta nu este cunoscuta.
 Moarte clinica/ biologica
Semne
 Oprirea respiratiei
 Oprirea inimii (fara puls)
 Paloare
 Livedo
 Racirea
 Redoarea
 Descompunerea
 Moartea legala
 Pierderea constiintei de sine, incetarea
activitatii cerebrale
 Practic moartea cerebrala, nu numai
incetarea activitatii electrice a creierului

 Importanta pentru activitatile de

transplant.
 DECLARAREA MORTII
CEREBRALE
      I. Diagnosticul morţii cerebrale se stabileşte pe baza următoarelor criterii:
    1. Examen clinic:
    - starea de comă profundă, flască, reactivă;
    - absenţa reflexelor de trunchi cerebral.
    2. Absenţa ventilaţiei spontane, confirmată de testul de apnee (la un PaCO2 de 60
mm Hg).
    3. Traseu electro-encefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale.
    
 Cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel
puţin 6 ore pentru adulţi. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-
născutul cu vârsta între 7 zile - 2 luni, 24 de ore pentru copilul cu vârsta între 2 luni
- 2 ani şi 2 ore pentru copilul cu vârsta între 2-7 ani. Pentru copiii cu vârsta peste 7
ani, intervalul este acelaşi ca la adulţi. La nou-născutul cu vârsta mai mică de 7 zile
nu se declară moartea cerebrală.
   
  II. Cauza care a determinat moartea cerebrală trebuie să fie clar stabilită.
    III. Excluderea altor cauze reversibile care ar putea produce un tablou clinic şi un
traseu EEG, asemănătoare cu cele din moartea cerebrală (hipotermia, mai mică de
35 grade C, medicamente depresoare ale sistemului nervos central, hipotensiune
arterială - presiune arterială medie mai mică de 55 mm Hg).
    IV. Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de doi anestezişti reanimatori
diferiţi sau de un anestezist reanimator şi un neurolog sau neurochirurg.
 CONCLUZII
 Sa nu lasati singur pacientul in agonie
 Sa il incurajati
 Sa ii respectati credintele si obiceiurile religioase (inclusiv
aprinsul unei luminari)
 Sa sprijiniti si sfatuiti familia sau apartinatorii, ceilalti pacienti din
salon
 Sa sfatuiti familia sa dea acordul pentru transplant, daca este
cazul, in ideea ca 10-12 pacienti pot fi salvati cu organele de la un
singur donor

 Daca este moarte clinica si se pune problema transplantului,

respectati protocoalele – in special in privinta formarii echipei
care constata moartea cerebrala
 Nu va grabiti niciodata

 Certificatul de deces se elibereaza dupa 24h

CARPE DIEM!