Scholars in an increasingly open and digital world: How do

education
professors and students use Twitter?

George Veletsianos , Royce Kimmons

Student: Liftan Emanuela

 Scopul articolului

• Scopul cercetării este de observa cum profesorii și studenții utilizează

Twitter-ul, prin participarea a 232 de studenți, 237 de profesori și prin
examinarea a 74,814 hashtag-uri și 645,579 tweet-uri.
• Acest studiu analizează un set de date privind activitățile cercetătorilor în
educație(profesori și doctoranzi) pe Twitter, una dintre cele mai populare
platforme de socializare printre academicieni. (Lupton, 2014). Folosind
setul de date, autorii examinează modalitățile prin care studenții și
profesorii utilizează Twitter-ul și care sunt hashtag-urile la care contribuie.
• Studiul sugerează că trebuie să înțelegem mai bine modul în care social
media este utilizată în educație și, de asemenea, care sunt implicațiile
utilizării ei.
 Cadrul Teoretic

• Susținători ai educației digitale au afirmat faptul că utilizarea savantă a social media poate să sporească impactul
educației și favorizează dezvoltarea eficientă a proceselor educaționale. (Veletsianos & Kimmons, 2012, pp. 166). Ca
urmare, universitățile încurajează tot mai mult cercetătorii și educatorii să își extindă prezența online. (Mewburn &
Thomson, 2013)
• Twitter este o platformă populară de socializare pentru savanți (Lupton, 2014; Van Noorden, 2014), iar cercetările
anterioare pe Twitter au demonstrat că savanții o folosesc pentru a împărtăși informații și resurse referitoare la
practica lor de predare și cercetare. De exemplu, s-a arătat cum cercetătorii utilizează Twitter-ul pentru a solicita și a
oferi asistență altora (Veletsianos, 2012), cum critică activitatea altor savanți (Mandavilli, 2011), cum contribuie la
conferințe prin hashtag-uri (Li & Greenhow, 2015; Mahrt, Weller, & Peters, 2014; Ross, Terras, Warwick, & Welsh,
2011), sau cum împărtășesc și comentează articole (Eysenbach, 2011).
• Cu toate acestea, autorii afirmă că nu au putut să identifice studii care să examineze în mod specific utilizarea
Twitter-ului de către cercetătorii din educație. Deși anumite studii sunt capabile să spună cu încredere ce fac
cercetătorii pe social media, este oarecum neclar modul în care aceștia participă pe Twitter și modul în care
activitățile online se raportează la identitatea academică.
• La baza participării pe rețelele din social media stă teoria învățării sociale. Din această perspectivă, învățarea și
cunoașterea în spațiile digitale sunt facilitate, negociate și construite individual și social. (cf. Brown, Collins, &
Duguid, 1989; Lave &Wenger, 1991; Wenger, 1998).
  
Întrebări de cercetare:

• ÎC 1: Cum utilizează cercetătorii din domeniul educației Twitter-ul ?

• ÎC 2: La ce hashtag-uri contribuie savanții din educație?
• ÎC 3: Ce factori prezic numărul de urmăritori ai participanților?
• Pentru fiecare dintre aceste întrebări, autorii au examinat și diferențele
posibile dintre profesori și studenții absolvenți, deoarece cercetări
anterioare au arătat că studenții și profesorii dețin percepții diferite în
ceea ce privește utilizarea social media în educație. Un studiu a
descoperit că studenții considerau că rețelele de socializare ar putea fi
mai favorabile pentru facultate, în timp ce profesorii considerau că social
media nu este potrivită pentru munca în clasă. (Roblyer et al., 2010)
 Metoda de cercetare

• Metoda utilizată este cea de analiză a datelor.

• S-au colectat cele mai recente 2500 de tweet-uri a fiecărui utilizator care a folosit
hashtag-ul oficial al Asociației Americane de Cercetare Educațională din 2014 ( #aera14).
Participanții la hashtag au fost o subsecțiune de cercetători în educație și alcătuind o listă
cu acești contribuitori, autorii au examinat participarea lor în studiu.
• S-a folosit acest hashtag (#aera14) pentru a identifica cercetătorii din educație, deoarece
reuniunea anuală AERA este una dintre cele mai mari întâlniri a cercetătorilor din
întreaga lume,iar conferința din 2014 a fost cea mai recentă conferință AERA la acea
vreme.
• Astfel, hashtag-ul #aera14 a servit la localizarea unui eșantion mare și divers de
cercetători în educație. Însă, datele din eșantionul realizat nu se limitează doar la
conferința AERA- aceasta a servit doar ca o modalitate de identificare a cercetătorilor din
educație.
 Colectarea datelor

• Interfața de programare a aplicației Twitter (API) a permis cercetătorilor să preia sistematic cantități mari de
date publice ale utilizatorilor. Autorii au folosit feed-ul pentru toate postările ce conțineau #aera14 și interfața
specificată mai sus pentru a colecta date.
• În primul rând, aceștia au dezvoltat o serie de scripturi PHP/REST/JSON pentru a utiliza API, în scopul de a
extrage informații pentru toate tweet-urile #aera14, incluzând metadate (ex: data creării, numărul de retweet-
uri), cât și informații despre autor (ex: Nume, număr de tweet-uri, descriere).
• Utilizatorul, hashtag-ul și datele menționate au fost incluse în studiu pentru a menține relațiile dintre obiectele
cercetării ( de exemplu, tweet-urile și autorii lor, hashtag-urile și tweet-urile lor).
• În al doilea rând, autorii au dezvoltat o altă serie de scripturi web, pentru a extrage cele mai recente tweet-uri
de la fiecare utilizator identificat în pasul anterior, care le-a permis să colecteze tweet-uri ale utilizatorilor care
nu au fost etichetate cu hashtag-ul #aera14.
• Datele au început să fie colectate șase luni după conferința AERA 2014 și au continuat timp de câteva luni.
Astfel, tweet-urilre colectate includ tweet-uri înainte de/din timpul și după conferință.
• În cele din urmă, aceștia au generat descrieri de bază pentru fiecare tweet( de ex: numărul de hashtag-uri,
numărul de mențiuni), pentru fiecare hashtag (de ex: utilizări unice) și pentru fiecare utilizator (vechimea
profilului).
 Analiza datelor
• Au fost identificați 1629 de utilizatori. După
care, au fost citite informațiile despre profilul
fiecărui utilizator ( locație, nume de utilizator )
și folosind aceste informații au codificat
profilurile utilizatorilor ca absolvenți, profesori
sau altele.
• Conturile care nu au putut fi identificate ca
studenți sau profesori au fost excluse din
analiză, iar în final setul de date a inclus un
număr aproape egal de studenți absolvenți
(232) și profesori (237).
• Toate datele au fost apoi exportate din baza de
date și importate în SPSS pentru analiza
statistică. Variabilele separate au fost analizate
pentru trei seturi de date și anume:
1) Setul de date ce include Tweet-uri – include
identificatori unici, retweet-uri.
2) Setul de date ce include Hashtag-uri –
cuprinde hashtag-uri unice și numărul de
utilizări.
3) Setul de date despre utilizator - include o
serie de factori utilizați pentru a reprezenta
activitățile generale pe twitter ale fiecărui
utilizator. Factorii de participare au fost:
 Rezultate

• Seturile de date au inclus 469 de utilizatori (232 studenți și 237 profesori), 74.814
hashtag-uri unice, care au fost utilizate de 427.930 de ori, iar setul de date pe
tweet-uri a inclus 645.579 de tweet-uri (48% de la studenți, 52% din profesori).
R1: Cum utilizează cercetătorii din domeniul educației Twitter-ul ?
• Statisticile au arătat că jumătate dintre tweet-uri (55,2%) menționează alți
utilizatori, în timp ce doar un sfert (22,8%) au fost răspunsuri la alții.
• S-a constatat că:
1) Profesorii au mai mulți urmăritori decât studenții.
2) Profesorii au fost mai des menționați decât studenții.
3) Profesorii includ link-uri în tweet-urile lor mai des decât studenții.
R2: La ce hashtag-uri contribuie cercetătorii din educație?
• Rezultatele au arătat că 37% dintre profesori și studenți au adăugat
hashtag-uri postărilor lor. În total, 74,814 hashtag-uri unice au fost
utilizate, cu aproximativ 25 de hashtag-uri unice utilizate pe utilizator, dar
doar 136 (0,18%) dintre acestea au fost considerate virale.
• Deși hashtag-urile non-virale au reprezentat 99,82% dintre hashtag-uri,
acestea au fost prezente în aproximativ jumătate (51,81%) din toate
tweet-urile.
• Cele 136 de hashtag-uri virale au fost prezente în 14,48% din toate
tweet-urile, reflectând că unele erau importante pentru un număr mare
de participanți.
• După cum demonstrează tabelul din dreapta, aceste hashtag-uri au fost
legate de educație:
• Observăm, așadar, că elevii au fost ceva mai puțin susceptibili să
participe la fiecare hashtag viral decât profesorii și că frecvența în care
participă profesorii la aceste hashtag-uri este exponențial mai mare
decât cea a studenților.
• De asemenea, profesorii au șanse mult mai mari să publice anumite
probleme legate de drepturile civile, precum genul, orientarea sexuală,
despre rasă și violență (erguson, BlackLivesMatter), cât și subiecte legate
de educație (ex: edchat, highered, edreform) și cultură (ex: FF for Follow
Friday, TBT for Throwback Thursday). Studenții, pe de altă parte,
postează mai mult subiecte specifice legate de experiența de student
absolvent, precum: disertații, locuri de muncă și teme de interes
cultural, precum evenimente și scandaluri.
• Așadar, observăm că participarea și contribuția cercetătorilor la hashatg-uri este diversă și
se extinde peste vechile noțiuni tradiționale în ceea ce privește educația.
R3: Ce factori prezic numărul de urmăritori
ai participanților?
• Numărul de urmăritori ar putea fi
influențat de o serie de factori măsurabili,
precum tweet-urile, numărul de urmăriri,
rolurile și durata de viață a contului.
• Pe baza unei diagrame logaritmice a
urmăritorilor și a urmăririlor, s-a arătat că
cu cât o persoană urmărește mai mulți
oameni, cu atât persoana respectivă va
primi un număr mai mare de urmăritori.
• De asemenea, se pare că elevii au avut
tendința să se refere la tehnologie ca la o
generalitate, în timp ce profesorii aveau
mai multe șanse să se refere la tehnologii
specifice, precum MOOC (Massive Open
Online Courses), Elearning.
• Pe baza unei alte diagrame logaritmice
referitoare la urmăritori și tweet-uri s-a
demonstrat faptul că numărul mai mare
a tweet-urilor atrage mai mulți
urmăritori.

• O a treia diagramă logaritmică în ceea ce

privește durata de viață (lifespan), a
demonstrat că rata noilor urmăritori în
timp scade. De exemplu, în primul an pe
twitter un utilizator ar acumula 87,1% de
urmăritori, în primii patru ani ar acumula
câte 84,7% de urmăritori pe an, iar după
8 ani 83,6% și tot așa.
• Așadar, articolul contribuie la înțelegerea actuală a utilizării social
media prin demonstrarea că participarea online a cercetătorilor din
educație este influențată de evenimente temporale, altele decât
conferințe, cum ar fi evenimentele Ferguson (dezvăluite de prezența
virală a hashtag-urilor #Ferguson și #BlackLivesMatter).
• Cercetările autorilor arată, de asemenea, că vârfurile în activitate (așa
cum arată hashtag-urile virale) pot fi produse de evenimente cu
semnificație socială largă legate de interesele savantului și a diferitelor
subculturi din cadrul comunității (de exemplu, cercetători de culturi și
rase) care nu pot fi relevante pentru toate subculturile în cadrul
comunității.
Bibliografie
• Veletsianos, George, Kimmons, Royce,15 februarie 2016, „Scholars in
an increasingly open and digital world: How do education professors
and students use Twitter?”, platforma Science Direct,
https://www-sciencedirect-com.am.e-nformation.ro/science/article/p
ii/S1096751616300033
, accesat la 18.05.2020.