PREVENTIA

Definitie
• Toate masurile luate in perioada de sanatate a
unui individ sau a unei populatii
• Recomandari in cazul expunerii la factori de risc
• Masuri luate dupa ce boala a aparut

Strategiile medicinei preventive sunt descrise pe

patru nivele: primar, secundar, tertiar, cuaternar
• Morbititate = totalitatea imbolnavirilor
cunoscute la un moment dat , sau intr-o
anumita perioada, in cadrul unei populatii
dintr-un teritoriu bine delimitat
Iceberg-ul morbiditatii
Spitalizare
Boli depistate 10% Prezentare la MF

Boli nedepistate Nu se prezinta

90% la MF
 NEVOI
RESIMTITE

NEVOI
EXPRIMATE

NEVOI
NORMATIVE

REZOLVATE NEREZOLVATE

SERVICII
(FURNIZARE)
 Cunoştinţe Cultură
medicale
Nevoi
Credinţe
Politici
Oferte Cereri Media
Inerţia
Preventia primara
• Se adresează persoanelor sănătoase
• Strategii menite sa impiedice aparitia bolii
• Actiuni luate pentru a impiedica sau inlatura cauza
unei probleme de sanatate la nivel individual sau
populational, inainte ca aceasta sa se manifeste

• Majoritatea masurilor profilactice adresate populatiei

sunt de tip primar
– Metode: imunizari, chimioprofilaxia TBC, igiena, educatia
pentru sanatate, etc.
– Alte sectoare de activitate aplica masuri preventive ce
vizeaza calitatea apei, aerului, solului
Preventia secundara
• Se foloseşte atunci când prevenţia primară a eşuat
• Actiunile luate pentru depistarea unei probleme de
sanatate intr-un stadiu incipient, la nivel individual sau
populational, si in acest fel favorizand vindecarea, sau
reducand extinderea acesteia sau efectele ei pe termen
lung
• Exemple: Screening pentru anumite boli
Administrarea medicamentelor
Activitatile din cadrul dispensarizarii
Examinarile medicale periodice
Preventia tertiara
• Se adresează persoanelor bolnave
• Actiuni luate pentru a reduce efectele cronice
ale unei probleme de sanatate, la un individ
sau populatie, prin minimizarea
disfunctiionalitatilor consecutive unei boli
acute sau cronice
– include recuperarea medicala
– Exemple: profilaxia complicatiilor diabetului,
recuperarea dupa AVC
Profilaxia cuaternara
Actiuni luate pentru:
• Indentificarea pacientilor cu risc de
supramedicalizare
• Protejarea fata de interventii medicale
nenecesare
• Pentru a sugera interventii care sunt
acceptabile din punct de vedere etic
Prevenţia primordială
• După unii autori, există de asemenea o formă
de prevenţie primordială care cuprinde
prevenirea apariţiei factorilor de risc.
• Se adresează factorilor epidemiologici
secundari – condiţiilor de mediu.
 Istoria naturală a îmbolnăvirii

MOMENTUL
SEMNE ŞI DIAGNOSTICULUI
EXPUNERE MODIFICĂRI SIMPTOME
PATOLOGICE

SUSCEPTIBILITATE FAZA FAZA FAZA VINDECĂRII,

SUBCLINICĂ A CLINICĂ A AGRAVĂRII SAU
BOLII BOLII DECESULUI
PREVENŢIA DEPISTAREA
PRIMARĂ DIAGNOSTIC
PRECOCE
 Domenii ale prevenţiei
Conştienţă sau Cunoaşterea bolii
starea pacientului Evoluţia bolii
Absentă --------------> Prezentă

Stare de bine Prevenţie Prevenţie

Primară Secundară
Stare de boală

Prevenţie Prevenţie
Terţiară cuaternară
 Non-bolile
• BMJ a facut un studiu pe internet pentru a identifica pseudo-bolile si
a gasit peste 200
• Notiunea de “boală” este supusă unei doze ridicate de subiectivism,
deci şi conceptul de pseudo-boală este de asemenea unul neclar
• Catalogarea unei stări ca fiind o boală, poate aduce numeroase
beneficii – atât materiale cât si emoţionale
• Cu toate aceste, diagnosticul de boală poate crea de asemenea
numeroase probleme – aţi putea fi refuzaţi sa fiţiasiguraţi medical,
credite bancare, angajare, etc.
• Un doagnostic de boală poate conduce de asemenea la o percepţie
proprie ca fiind “imperfect” si incapabil de a te ridica deasupra
acestei conditii
• Top 10 pseudo-boli
1. Îmbătrânirea
2. Munca
3. Plictiseala
4. Cearcănele (pungile de sub ochi)
5. Ignoranţa
6. Alopecia (chelia)
7. Pistruii
8. Urechile mari
9. Părul cărunt sau alb
10.Urâţenia
Smith R. BMJ, 2002