CĂRBUNI

PROIECT REALIZAT DE : ARDELEANU ROSE MARIE

CAȘCAVAL ALEXANDRU    
• Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun - neagră cu
proprietăti combustibile formată prin carbonizarea (îmbogătirea în
carbon în conditiile lipsei oxigenului) resturilor unor plante din
epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice
s-a produs cu milioane de ani în urmă, prin două procese mai
importante:
• faza biochimică produsă de bacterii si ciuperci care transformă
celuloza si lignina din plante;
• faza geochimică, faza propriu zisă de incarbonizare, care se
produce la temperaturi si presiuni ridicate formându-se într-un
timp îndelungat huila si antracitul. Acest proces are ca rezultat o
îmbogătire de peste 50 % din volum în carbon.
• SĂ AFLĂM MAI MULT !
o Datorită energiei termice ridicate degajate prin ardere huila mai
poartă denumirea de aurul negru.
CUM SE FORMEAZĂ CĂRBUNELE?

1 2 3 4 5

Materia initială de bază După moartea lor Prin migratia mărilor Dacă aceste presiuni Zăcămintele de huilă s-
din care ia nastere aceste plante se aceste mlastini au fost mari persistă mai au format cu cca. 280 -
cărbunele sunt resturi scufundau în mlastină acoperite cu sedimente, departe se continuă 345 milioane de ani în
de plante fosile, care unde fiind izolate de creându-se temperaturi eliminarea apei din urmă, constituind azi
constau mai ales din aerul atmosferic si presiuni ridicate, care cărbunele brun una dintre principalele
feriga uriasă urmează o serie de intensifică procesele de rezultând cărbunii cu resurse energetice ale
(Pteridopsida sau procese anaerobe, în încarbonizare, cea mai mare putere globului. Cărbunele brun
Polypodiopsida) care în primele faze se presiunea elimină apa calorifică, huila si în final este un cărbune mai
urmă cu 400 de milioane formează turba. din turbă astfel ia antracitul care este în tânăr formându-se în
de ani alcătuia nastere cărbunele brun acelasi timp si cărbunele perioada tertiară în
adevărate păduri, azi (Lignit). cel mai vechi. La urmă cu 2,5 - 65
feriga are între 9000 si antracit procentul de milioane de ani.
12000 de varietăti. carbon ajunge la 90 - 96
%.
 În tehnică, compozitia cărbunilor se exprimă partial în elemente chimice, carbon (C), hidrogen
(H), azot (N), oxigen (O) si sulf (S), partial în substante ca masa minerală (A - de:Asche) si
umiditatea (W - de:Wasser).

Compozitia se poate exprima ca:

CARE ESTE masă organică, care contine C, H, N, O si S din combinatiile organice;

COMPOZITIA masă combustibilă (en:DAF - dry, ash free), care contine si S din combinatiile minerale (pirite),
care arde si el, adică tot ce arde - ceea ce nu arde (masa minerală plus umiditatea) este

UNUI balastul;

masă anhidră, care contine si masa minerală, adică tot, mai putin apa;

CARBUNE??? masa uscată la aer (masa pentru analiză), care contine si umiditatea de constitutie si cea
higroscopică, compoziție folosită în determinările de laborator, fiind stabilă;

masa initială (en:raw), care contine si umiditatea de îmbibatie, adică compozitia cărbunelui
introdus în focare.

În timpul încălzirii, din cărbune se degajă gaze combustibile, numite materii volatile. Cu cât se
degajă mai multe materii volatile, cu atât cărbunele se aprinde mai usor.

Prin aprindere si ardere cărbunele degajă căldură. Cantitatea de căldură eliberată prin arderea
completă a unui kilogram de combustibil (aici cărbune) este puterea calorifică (sau căldura de
ardere) a combustibilului, care în SI se exprimă în MJ/kg. În practică, utilă este puterea
calorifică inferioară (Qi).
 CLASIFICARE

• Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, formându-se și astăzi. Conține 52 - 62 % carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă foarte multe materii
volatile. În momentul extracției ea conține 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în care are o putere calorifică de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscată și
brichetată se folosește drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca îngrășământ.
• Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen. Conține 60 - 78 % carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă multe materii volatile. În
momentul extracției conține 30 - 45 % umiditate. Are o putere calorifică de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, în special lignitul, care se găsește în
cantități mari, de exemplu în România în bazinul Olteniei, în scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune.
• Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României, are aspect de huilă, însă putere calorifică sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huilă. Este
folosit în scopuri energetice.
• Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru
aprindere. În momentul extracției conține 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifică de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai prețios cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele
vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifică, ca urmare se folosesc în scopuri
energetice. Huila de cocs și parțial cea grasă (în amestec cu cea de cocs) cocsifică, ca urmare este folosită la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă
decât prin ardere. Huilele slabă și antracitoasă au puține volatile, sunt greu de ars.
• Antracitul este cel mai vechi cărbune, datând din Jurasic. Conține 92 - 98 % carbon în masa combustibilă, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce îl face foarte
dificil de aprins. Aprinderea trebuie făcută cu un combustibil de suport, care să-l aducă la temperatura de 800 °C, temperatura de aprindere a carbonului. În
momentul extracției conține 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorifică de 20 - 25 MJ/kg. Datorită aprinderii dificile este puțin folosit în energetică, fiind folosit în
industria chimică la producerea electrozilor.
 ROL

• Drept combustibil, atât casnic, cât și în producerea de curent electric produs cu ajutorul turbinelor din 

termocentrale. Prin ardere cărbunele eliberează căldură și produce gaze de ardere ca dioxid de carbon, 
dioxid de sulf și vapori de apă. In anul 2003 24,4 % din energia primară produsă pe glob și 40,1 % din 
energia electrică era produsă pe bază de cărbune, cu ponderea însemnată a huilei și lignitului.
Termocentralele moderne au redus substanțial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea cărbunilor.
• Ca materie primă în industria chimică și în metalurgie. O importanță mare o prezintă cocsul care este
folosit drept combustibil în încălzire (înlocuitor al gazelor naturale) și de asemenea ca reducător al 
minereurilor feroase în furnale.
• Vă mulțumim pentru atenție!