Cancerul bronhopulmonar sau carcinomul bronşic este o
formă frecventă de cancer, o tumoră malignă la nivel pulmonar reprezentată de aglomerări de celule canceroase care împiedică funcţionarea normală a plamânului cu punct de plecare în celulele bronşice. cancerului bronhopulmonar este de obicei lent, se manifestă tardiv prin tuse continuă, expectoraţie mucoasă sau muco-purulentă, dificultate la respiraţie (dispnee), dureri toracice intense. Debutul poate fi şi acut, cu aspect de pneumonie sau de abces pulmonar. Există două principale forme de localizare ale cancerului bronhopulmonar: în hilul pulmonar şi la nivel periferic. Simptome celulele bronşice care produce nişe cu expectoraţii sanguinolente sau hemoptizii, dispnee, senzaţie de opresiune toracală, junghiuri, tuse uscată, febră, răguşeală şi senzaţia de plămân încărcat. Aceste simptome sunt însoţite de scădere în greutate, tuse persistentă, alterarea stării generale, spută cu firişoare de sânge. Simptomele cancerului bronhopulmonar sunt în funcţie de recţiile pe care le produce la nivelul bronhiei şi la nivelul parenchimului pulmonar. Cancerul bronhopulmonar are drept principală cauză fumatul pasiv şi activ, poluarea atmosferică şi a mediului de lucru, netratarea la timp a tuturor infecţiilor bronşice, boli pulmonare nemaligne preexistente (fibroză pulmonară idiopatică şi tuberculoza pulmonară) etc. Diagnostic Diagnosticul pentru cancerul bronhopulmonar se realizează prin: examen radiologie, bronhoscopie, biopsie, examen microscopic al sputei, iar diagnosticul clar apar din păcate mai târziu, când tratamentul medical nu îşi mai face efectul, iar gravitatea e accentuată şi din faptul că faza asimptomatică poate dura şi 6 ani. Când diagnosticul s-a stabilit, evoluţia este în general rapidă, cei afectaţi au o durată de viaţă de aproximativ doi ani de la precizarea acestuia, iar complicaţiile sunt numeroase. De regulă, cancerul bronhopulmonar începe într-un plamân şi dacă nu este tratat la timp se poate extinde la nivelul ganglionilor limfatici şi în alte ţesuturi din torace (inclusiv plamânul celălalt), inclusiv poate metastaza în oase, creier, ficat sau alte organe. Tratament 1. Carcinomul nonmicrocelular raspunde favorabil la tratamentul chirurgical, care se efectueaza cu viza curativa în stadiile I, II si IIIA. Radioterapia se practica cu intentie curativa pentru stadiile I si IIa si în scop paleativ în stadiile avansate, pentru ameliorarea simptomatologiei. Tumorile non-small cell sunt considerate rezistente la chimioterapie: citostaticele (cisplatina, etiposid, ciclofosfamida) se administreaza doar în stadiile III si IV si se întrerup daca nu apare un raspuns favorabil dupa 2-3 cure. 2. Carcinomul microcelular poate beneficia doar de chimioterapie, care dubleaza durata supravietuirii pentru formele limitate (de la 6 luni la 1 an) si o creste semnificativ în formele extinse (de la 2 luni la 1 an). În formele limitate de cancere small-cell este utila asocierea chimio- cu radioterapia. Tratamentul chirurgical se poate practica doar daca tumora este depistata în stadii precoce (fiind urmat de radioterapie si chimioterapie adjuvante). În ambele tipuri histologice de cancer se va institui si tratament simptomatic: analgezice, toracocenteza sau drenaj pleural în caz de pleurezie neoplazica, antibioterapie pentru infectii pulmonare, antitusive. Factori de risc Factorii de risc pentru cancerul pulmonar au fost grupati în 2 categorii: Factori de risc care pot fi modificati (corectabili) fumatul: este principalul factor de risc implicat în patogeneza cancerului pulmonar. Riscul de a dezvolta cancer bronsic este direct proportional cu numarul de tigari/pachete fumate zilnic, durata istoricului de fumator. Este important de stiut ca nicotina nu este incriminata în patogenia cancerului de plamân, ea fiind doar factorul care produce dependenta consumatorilor. Fumatul unui pachet de tigari pe zi timp de 20 ani creste riscul dezvoltarii unui cancer bronsic de 20 ori; la 2 pachete de tigari timp de 20 ani riscul creste de 60 ori. Fumatul pasiv reprezinta de asemenea un important factor de risc pentru dezvoltarea unui cancer bronhopulmonar. Factori de risc care nu pot fi modificati (necorectabili) Rasa: persoanele de rasa neagra au un risc mai mare de a dezvolta cancerul pulmonar şi ereditatea. Statistici Cancerul bronhopulmonar apare preponderent la bărbaţi (de aproximativ 10 ori mai des decât la femei), în special după 40 de ani. Etiologia nu este cunoscută, dar este favorizat de: fumat, substanţe radioactive, gudron, procese inflamatorii cronice pulmonare. Tumoarea este localizată mai frecvent în plamanul drept, în bronhiile mari şi lobii superiori. Odată constituită, formaţiunea tumorală se extinde în bronhie pe care, treptat, o obstruează. Cancerul bronhopulmonar este prima cauză de deces prin cancer în SUA şi în România, în România ocupă locul 2 după cancerul de prostată la bărbaţi. Din păcate, rata de supravieţuire este de doar 5ani. Bibliografia www.sanatateatv.ro www.mymed.ro