Dr.

Adrian Dumitru

Tulburările
Circulatorii
 Clasificarea tulburărilor circulatorii:
 Modificarea masei sanguine într-un teritoriu
anatomic
masei sangvine = Hiperemie

masei sangvine = Anemie locala sau ischemie.

 Procese obstructive vasculare

Tromboza (coagulare intravasculare intravitam)
Embolia ( embol=corp strain vehiculat intravascular)

 Pierdere de masa sanguina din sistemul cardio-

vascular
Hemoragia
 Hiperemia
 Gr. Hyper = excesiv + haima = sânge
 Def: Hiperemia se caracterizează prin
creșterea masei sangvine intravasculare într-
un anumit țesut, organ sau teritoriu al
organismului.

≠ pletora (gr. plethora

– abundență) –
creșterea absolută a
masei sangvine, în tot
sistemul circulator (≈
hipervolemie)
Clasificare
 În funcție de sectorul vascular afectat hiperemia
poate fi
– Activa – fiziologică (în cursul activității unor țesuturi sau
organe, stări emotive)
- patologică (însoțește inflamația)
- Pasivă (staza)
 În funcție de evoluție hiperemia activă poate fi
– acută
– cronică
 În funcție de evoluție hiperemia pasivă (staza) poate
fi
– recentă și
– veche
 În funcție de teritoriul afectat hiperemia pasivă
poate fi
– locală,
– regională și
– generalizată
Hiperemia activă fiziologică
 Eritem pudic
Hiperemia activă patologică
 Este cea mai frecventă tulburare circulatorie și
spre deosebire de cea fiziologică este însoțită de
manifestari clinice. Poate fi provocată de factori
multiplii și variați, fizici, chimici, biologici.
 Macroscopic
 hiperemia activa se caracterizată prin colorarea
roșie vie a țesutului sau teritoriului afectat
datorită excesului de sânge arterial și capilar,
modificare denumita eritem. (exantem pe
tegumente, enantem pe mucoase)

Rujeola (Pojar): semnul Koplik Exantem

 Microscopic
 în teritoriul hiperemiat capilarele sunt dilatate,
pline de hematii, individualizate.
 în functie de modul de evolutie, hiperemia activă
poate fi acută sau cronică.
 Hiperemia pasivă sau Staza
sangvină
 Def.: este cresterea masei sanguine în vene și
capilare, determinate de încetinirea și/sau
reducerea fluxului sangvin venos în condițiile
unei circulații arteriale normale.

– Staza sangvină poate fi:

 locală - interesează un organ sau un teritoriu
limitat din organism
 regională – când interesează un teritoriu mai
întins
 generalizată
 După evoluție:
 Staza sangvină acută – organul sau
teritoriul afectat capătă o culoare roșie-
violacee, uniformă, denumită cianoză.
Microscopic venele și capilarele sunt
dilatate, pline cu hematii aglutinate cu
colorabilitate inegală ce denotă suferința
celulară produsă de hipo/anoxie.
 Staza sangvină cronică în care teritoriul
afectat prezintă cianoză, tumefiere și
greutate mărită prin creșterea masei
sangvine și prin edem. Secundar leziunilor
distrofice și edemului cronic poate să
apară scleroza locală.
 Plămânul de stază
Staza pulmonară acută
 Asociat cu EPA si IMA
 Macroscopic – plămânul de greutate și volum este
cianotic, iar crepitațiile alveolare sunt dimunuate. La
secționare se scurge o cantitate mare de sânge
venos, precum și lichid de edem alb-rozat, spumos.
 Plămânul de stază
Staza pulmonară acută
 Microscopic – capilarele sunt dilatate, pline de
hematii aglutinate, în unele alveole se găsește
lichid de edem, cu rare celule alveolare și hematii
Staza pulmonară cronică
- apare în stenoza mitrală
 Macroscopic
– plămânul este mărit de greutate și volum, cianotic cu zone brune,
consistență crescută ( indurație brună)
– Crepitațiile alveolare sunt diminuate;
– la secționare se scurge o cantitate mare de sânge venos precum și
lichid de edem;
– Țesutul pulmonar este mai dens cu zone hipoaerate.

.
Staza pulmonară cronică
Microscopic –
– capilare și venule dilatate, pline cu hematii
– septurilor alveolare îngroșate prin scleroza difuză
– apar depuneri de hemosiderină
– edem în alveole cu hematii sau resturi de hematii dezintegrate,
numeorase celule alveolare și macrofage (celule cardiace cu granule de
hemosiderină)
– Bronhiile cu capilare dilatate, leziuni distrofice ale celulelor epiteliale și
scleroză predominant peribronșică.
 Ficatul de stază
Se produce prin decompensare
cordului drept.
 Macroscopic
– ficatul apare mărit de volum și greutate;
– Suprafața este netedă, capsula destinsă,
subțire, transparenta, lăsând să se vadă
culoarea cianotică a parenchimului
hepatic;
– La secționare se scurge o mare cantitate
de sânge venos.
 Macroscopic
 Ficat muscad:
– parenchimul hepatic prezintă un desen lobular
accentuat (ficat pestriț).

Myristica fragrans
nucă muscadă = nucșoară
 Ficat muscad

Se evidentiază zone punctiforme de culoare negricios-violacee

corespunzând stazei centro-lobulare înconjurate de altele de
culoare brună sau galbuie ce corespund parenchimului
lobulilor hepatici.
 Microscopic:
 Ficat în cocardă (tricolor)
– în staza prelungită și intensă în cuprinsul
lobulilor hepatici, zonele de cianoza confluează
înconjurând insulele brune-galbui de tesut
hepatic. La nivelul lobulului se disting 3 zone:
 Centrală (pericentrolobulară), de culoare violacee,
corespunzatoare venei centrolobulare dilatate;
 Mijlocie (mediolobulară/zona 2 a acinului hepatic=
Zona Noel), de culoare galbuie corespunzătoare
distrofiei grase a hepatocitelor;
 periferică, de culoare brună, corespunzătoare
parenchimului hepatic normal.
 Microscopic:
 Ficat în cocardă (tricolor)
Microscopic:
Ficat în cocardă (tricolor)

Zona
mediolobulară
Zona
pericentrolobulară

Vena
centrolobulară

Aspect microscopic de ficat în cocardă în care

se evidențiază dilatarea venei centrolobulare și
leziuni de distofie grasă în zona mediolobulară
 Ficat intervertit
,,lobulul inversat Rappaport’’
-apare în staza hepatică cronică avansată
 se menține dilatarea venei centrolobulare și a
capilarelor sinusoide ceea ce duce la hipoxie cu
atrofie și distrofie marcată a hepatocitelor
pericentrolobulare și mediolobulare cu apariția
procese necrotice;
 + fibroza excesiva si remodelarea parennchimului
hepatic= ciroza cardiaca (faza finala a bolii)
 celule hepatice cvasinormale persistă în jurul
spațiului port (Kiernan), astfel încât lobulul
hepatic are o structură aparent inversată, părând
centrat de spațiul port și nu de vena
centrolobulară, de unde și denumirea de ficat
intervertit.
 Ficat intervertit

Vena
centrolobulara

Spatiul port

Microscopic se remarcă dilatarea venei centrolobulare si atrofia și

necroza hepatocitelor din zona mediolobulara iar lobulul hepatic
pare centrat de spatiul port
 Ficat intervertit

Microscopic se remarca atrofia si necroza hepatocitelor din zona

mediolobulara, celule Kuppfer cu hemosiderina, hematii
extravazate si steatoza micro si macroveziculara
Ciroza Cardiaca
 Rinichiul de stază
Apare în staza generalizată de origine cardiacă.
Afectarea renală este bilaterală.
 Macroscopic
– rinichii sunt măriți de volum și greutate;
– suprafață netedă și capsula destinsă, transparentă;
– pe secțiune parenchimul renal are o culoare roșie
violacee, consistență elastică, friabilitatea ușor crescută,
se decapsulează ușor;
– corticala de culoare roșie violacee, glomerulii cu stază
apar ca picheteuri intens colorate;
– venele sunt dilatate, sub formă de dungi fine roșii-
negricioase
– medulara apare cianotică numai în staza intensă și
prelungită
Macroscopic
,, rinichiul mare pestriț”

Rinichi mărit de volum și greutate,

cu suprafața netedă și capsula
destinsă, transparentă
 Microscopic
– capilarele glomerulare si peritubulare sunt dilatate;
– lumenul lor este ocupat de hematii aglutinate;
– în spațiile glomerular și tubular se idetifică hematii extravazate,
epiteliile tubulare putând prezenta leziuni distrofice datorită
hipoxiei.
 Microscopic
– capilarele glomerulare si peritubulare sunt dilatate;
– lumenul lor este ocupat de hematii aglutinate;
– în spațiile glomerular și tubular se idetifică hematii extravazate,
epiteliile tubulare putând prezenta leziuni distrofice datorită
hipoxiei.
 Splina de stază

 Apare în cursul stazei generalizate sau în staza

regională de origine portală.

 Macroscopic – aspect de ,,sfecla coapta’’

– splina marită de volum și greutate putând ajunge la 500 g și
mai mult;
– Suprafața sa este netedă și capsula transparentă, parenchim
roșu-violaceu ;
– Consistență crescută, la secționare se scurge sânge venos în
cantitate crescută;
– parenchimul prezintă fibroza difuză cu reducerea pulpei albe.
 Splina de stază

 Macroscopic – aspect de ,,sfeclă coaptă’’

 Splina de stază
Microscopic
– sinusurile pulpei roșii sunt mult dilatate, pline cu hematii,
dar se găsesc și hematii extravazate.
– pulpa albă este redusă.
– în stadiile cronice apare fibroza difuză a parenchimului, care
asociată cu dilatarea sinusurilor crează aspecte fibro-
angiomatoase.
– apar depozite de hemosiderină, fier și calciu cu organizare
fibroasă (noduli Gamna-Gandy/filamente sidero-calcare)