Curriculum-ul este un concept cheie în ştiinţele educaţiei şi în
practica educaţională contemporană.
Concept al educaţiei secolului al XX-lea, curriculum-ul este
un "produs" american cu prioritate, el fiind preluat rapid în
întregul areal anglo-saxon al teoriei şi practicii educative. Etimologia termenului curriculum/ curricula se regăseşte în
latina veche, unde avea sensuri multiple, dar relativ
apropiate, precum: cursă, alergare, parcurgere. Romanii foloseau însă acest cuvânt şi în sens figurat, ca în expresiile curriculum solis (mersul circular al soarelui pe boltă) şi curriculum lunae (mersul lunii) (Negreţ- Dobridor, I. 2001). Termenul apare pentru prima dată menţionat, în Europa, în documentele Universităţii din Leida (Olanda) în 1582 şi, ceva mai târziu, în documentele Universităţii din Glasgow (Scoţia) în 1633. Un astfel de Curriculum universitar stipula în esenţă, cu titlu de norme şi prescripţii, programele de studiu aferente puţinelor specializări din epocă. John Dewey amendează totuşi semnificativ semnificaţia termenului de curriculum cu ceea ce el denumeşte, pentru prima dată, experienţa de învăţare a copilului, organizată de şcoală, alături de totalul disciplinelor de învăţământ oferite şi studiate în şcoală (Dewey, J., 1902). Mai târziu, în lucrarea intitulată The Curriculum (1918), Frank Bobbit combină, într-o dublă definiţie, sensuri esenţiale ale curriculum-ului: - un quantum de experienţe concrete, directe şi indirecte,
reieşite din derularea efectivă a exersării abilităţilor prezente şi
ulterioare ale individului; - o suită de experienţe de învăţare explicite, eminamente
directe, concepute şi preconizate finalist de către şcoală, pentru
a dezvolta abilităţile existente şi a le completa cu altele noi . În literatura pedagogică românească, termenul curriculum a început să fie semnalat, sporadic, încă de prin anii '80 ai secolului al XX-lea. Astăzi, lucrările de specialitate din România demonstrează atenţia deosebită acordată problematicii curriculumului. În acest sens, menţionăm lucrarea Curriculum şi educaţie în care se evidenţiază importanţa curriculumului în actul educaţional. „Un curriculum în educaţie, indiferent la ce nivel se află, trebuie să fie în primul rând relevant prin el însuşi, adică să conţină, să prezerve şi să inducă ceea ce este esenţial, util, oportun, benefic şi într-adevăr realizabil pentru educator şi mai ales pentru educabili” (Ungureanu,D.,1999 b, p.9). Curriculum-ul este văzut mai degrabă prin prisma unei activităţi şi a unei experienţe decât cunoştinţe ce trebuie asimilate şi date ce trebuie memorate (Hadlow Commitee, 1931). Întregul efort al şcolii de a crea, de a atinge rezultatele dorite în şcoală şi în afara şcolii (Tylor & Alexander, 1958). Termenul curriculum ar putea fi aplicat, considerându-i originea, cel mai bine programelor de studii şi cursurilor pe care elevii le urmează de-a lungul educaţiei lor (Hrist, 1969). Curriculum-ul oficial este un program de experienţe de invăţare ce merită a fi trăite şi care este planificat şi aplicat în şcoală. Această activitate este în acelaşi timp deliberată şi conştientă; este proiectată să aducă anumite rezultate în învăţarea copilului (Raynor, 1972). Un curriculum este un proiect educativ care defineşte: ◦ finalităţile, scopurile şi obiectivele unei acţiuni educative; ◦ căile, mijloacele şi activităţile puse în joc pentru asigurarea acestor scopuri; ◦ metodele şi instrumentele pentru evaluarea măsurii în care acţiunea a fost fructificată (D'Hainault, L., 1981).
Curriculum-ul şcolar constă în toate activităţile preconizate sau încurajate
în contextul organizaţional al unei unităţi şcolare, cu scopul de a promova dezvoltarea elevilor în plan intelectual, moral, personal, social, fizic. El include nu doar programul formal al lecţiilor, ci şi pe acela informal, ceea ce se numeşte uneori activitate extracurriculară, precum şi acele aspecte ce determină ethosul şcolii, cum ar fi calitatea relaţiilor, preocuparea pentru a asigura şanse egale elevilor, angajamentul organizaţiei faţă de sarcini, gradul de organizare a şcolii şi aspectele ei manageriale (prelucrare după H.M.I., Guide, 1985). • Curriculum este ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar (Miron .Ionescu, 1996). • Curriculum, în accepţiunea largă în care este vehiculat astăzi, presupune un sistem complex de procese decizionale, manageriale sau de monitorizare care preced, însoţesc şi urmează proiectarea, elaborarea, implementarea, evaluarea şi revizuirea permanentă şi dinamică a setului de experienţe de învăţare oferite în şcoală (Crişan, A., 1998). • În sens larg, se desemnează prin curriculum ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului sau şcolar (Curriculum- cadru de referinţă, 1998).